Textul narativ literar - verbul

Textul narativ literar &

verbul

Recapituare & evaluare

Mihaela D.

Exploratorii de pe Valea Moșilor

Printr-­a VI -­a, citisem pentru a doua oară Cireşarii şi visam numai la expediții şi exploratori. Tare aş fi vrut să plec, să explorez şi să fac desco­periri, dar nu ştiam unde şi cum. De fapt, nu pu­team pleca niciunde, că trebuia să merg la şcoală, iar drumurile mele erau scurte şi mereu aceleaşi: traversam Calea Moşilor pe la intersecția mare de la Eminescu, mai mergeam vreo două sute de metri pe trotuarul de vizavi de blocul meu, pe lângă Librărie şi Pâine, și făceam dreapta pe strada şco­lii. Alte drumuri – ocazionale – mă purtau pe străduțele din spate sau până la intersecția cu Re­publicii, la cinema Miorița. Însă nicăieri, în toate aceste locuri, nu era nimic care să merite explorat sau descoperit.

...

Nici măcar în gangurile aparent misterioase care duceau în parcările din spatele blocurilor, şi nici în clădirea albă, ca un cub, de la punctul termic care huruia, gata s­o ia din loc – une­ori, dacă vreun nene de acolo uita uşița deschisă, puteai vedea înăuntru o întunecime cu umbre bi­zare care trepidau. Nu era nimic de explorat nici în spălătoriile de la ultimele etaje sau în subsolurile blocurilor de unde, mai ales primăvara, se revărsau şuvoaie negre de gândaci. Pentru prima dată, aveam senzația că lumea mea de pe Calea Moşilor este prea mică şi prea obişnuită.

Multiple Choice

În secvența: ”Nu era nimic de explorat nici în spălătoriile de la ultimele etaje sau în subsolurile blocurilor” predicatul este:

• verbal, exprimat prin verb predicativ la modul indicativ, timpul imperfect

• nominal, exprimat prin verb copulativ și nume predicativ

...

Dar n-­am renunțat la ideea de a deveni explora­toare. Tot gândindu-­mă la asta, mi­-am dat seama că niciun cercetător care se respectă nu cercetează de unul singur. Fiecare are câte o echipă care îi as­cultă ordinele fără să comenteze, îl urmează chiar şi în centrul Pământului şi îl admiră în permanență pentru inteligența şi curajul de care dă dovadă. În expedițiile lui Jules Verne mereu plecau cel puțin doi oameni, asta poate şi ca să existe dialoguri, căci altfel cărțile ar fi fost foarte plicticoase.

— Nu vreți să facem o echipă? le­-am întrebat în şoaptă pe Vulpe Nicoleta, Crăciun Anamaria, Duță Corina şi Căpățînă Liliana, adică pe fetele în care aveam cea mai mare încredere.

...

Le convocasem la sfârşitul orelor în laboratorul de chimie de lângă clasa noastră, care era mereu gol şi părea locul potrivit pentru întruniri secrete.

— Ce fel de echipă? De baschet? a spus cu voce tare Căpățînă, care nu era deloc pătrunsă de impor­tanța momentului. Vocea ei uşor hârâită de la mononucleoza pe care o avusese într-­a V-­a s-­a spart în ecouri, în laborator. Ceva sinistru şi necunoscut începu să fojgăie în spatele tablei. Am tras aer în piept şi am aşteptat ca fojgăitul

să înceteze.

— Ei, de baschet! O echipă de exploratori. Ca în Cireşarii, dacă vreți, am adăugat repede, ca să le captez atenția şi ca întrunirea noastră să nu se transforme din greşeală în ceva banal, cum era moda cu baschetul.

...

Ştiam însă că o să le impresionez cu Cireşarii. Vulpe deschise gura şi o închise la loc.

— Oau! a făcut ea, şi atât.

— Şi când să plecăm ca să explorăm? a întrebat Duță Corina, care îşi planifica mereu lucrurile din timp. Dacă e în vacanță, eu nu pot să vin, că merg la țară… şi oricum mai sunt trei luni până atunci.

— Nu plecăm nicăieri. Explorăm aici unde sun­tem.

Fetele se uitară surprinse în jur, ca şi cum ar fi văzut laboratorul de chimie pentru prima oară. Afară se lăsa întunericul şi umbrele serii de aprilie se insinuau în şcoala noastră printre ferestrele cu grilaj. Copiii ieşiseră de la ore, abia dacă li se mai auzeau glasurile îndepărtate.

...

— Nu văd nimic de explorat aici, a spus sec Cră­ciun Anamaria, care era cea mai realistă dintre toate.

Cumva mă aşteptasem la asta şi eram pregătită, căci de ceva vreme îmi încolțise în minte o idee demnă de un explorator.

— O să explorăm chiar şcoala noastră, care e veche de cel puțin o sută de ani. Dacă nu mă credeți, citiți pe placa de marmură de la intrarea profilor. 

Open Ended

Analizează verbele scrise cu roșu în textul dat.

Multiple Choice

Întâmplarea este relatată la:

• persoana I

• persoana a II-a

• persoana a III-a

Multiple Choice

Întâmplarea este relatată de:

• un personaj care participă la acțiune

• un personaj martor la întâmplări

• un povestitor anonim, care știe totul despre întâmplările relatate și personajele implicate

Open Ended

Identifică în text și menționează secvențe care indică momentul la care se întâmplă acțiunea și locul unde au loc întâmplările.

Open Ended

Identifică un paragraf care face referire la un moment anterior față de momentul la care are loc acțiunea.

Open Ended

Care este tema principală a textului?

Open Ended

Formulează planul simplu de idei al textului. Scrie rezumatul textului.

Open Ended

Precizează care sunt personajele.

Multiple Choice

În secvența: ”drumurile mele erau scurte şi mereu aceleaşi”, predicatul este:

• verbal, format din verb predicativ la modul indicativ, timpul imperfect

• nominal, format din verb copulativ și nume predicativ

Rezumatul - explicații

Un text scurt, obiectiv (pers. a III-a), care prezintă întâmplările esențiale, cele mai importante dintr-un text.

Pentru a redacta corect un rezumat vom:

• transforma vorbirea directă în vorbire indirectă: ex. ”- Mă ajuți, te rog? a întrebat el.”  $\rightarrow$  A rugat-o să îl ajute

• folosi persoana a III-a

• folosi verbe, evitând să oferim prea multe detalii, descrieri (grupuri nominale), la prezent sau perfectul compus

• înlocui cuvinte ca: aici, acum, aceasta, mâine, a mea, cu: acolo, atunci, aceea, a doua zi, a sa, etc.

• Extrage ideile principale și secundare și reformula cu propriile cuvinte

• preciza personajele, timpul și spațiul și evenimentele importante, în ordinea cornologică a desfășurării acestora.

Ce NU vom face?

• NU vom transcrie secvențe din text $\rightarrow$  vom reformula ideile cu cuvintele noastre

• NU vom folosi persoana I

• NU vom da citate, NU vom folosi dialogul

• NU vom descrie persoane, locuri, situații

• NU vom oferi detalii, ci vom prezenta succint cele mai importante evenimente

• NU vom folosi diferite timpuri, ci ne vom folosi fie de prezent, fie de perfectul compus

• NU vom exprima opinii, asocieri cu alte texte, sentimente

Întrebări ce ne vor ajuta

• CINE? $\rightarrow$  PERSONAJELE

• UNDE? $\rightarrow$  TIMPUL ACȚIUNII

• CÂND? $\rightarrow$  LOCUL ACȚIUNII

• CE? $\rightarrow$  EVENIMENTELE IMPORTANTE

În redactare, pentru a organiza textul în ordinea logică și cronologică a evenimentelor, în funcție de situație, vom folosi cuvinte ca:

• la început, primul, apoi, ulterior, după, după aceea, în același timp, în urma, în final.

• simultan, în paralel, succesiv

IDEI PRINCIPALE & IDEI SECUNDARE

• În extragerea ideilor principale vom folosi întrebări ca: cine?, unde?, când?, ce face?, de ce?

• În extragerea ideilor secundare vom folosi întrebări ca: ce ni se spune despre ideea principală?

REGULI DE URMAT:

• La fel ca în cazul rezumatului, vom evita citatele, detaliile, enumerațiile, subiectivitatea, opiniile, descrierea, regionalismele, arhaismele, etc.

• Vom citi și reciti textul cu mare atenție, reformulând cu cuvintele noastre și folosind elemente de legătură pentru a ordona evenimentele respectând firul narativ: primul, mai târziu, după, înainte, în timpul, până când, ulterior, în final, etc.

Pentru mai multe detalii despre rezumat și idei principale & secundare, accesează link-urile de mai jos.

https://youtu.be/LF-Wk2SRn10

https://youtu.be/j85z573hVLs