Temperamentul -Teoriile

Tipologii și portrete temperamentale

Prima tipologie apare în antichitate- Hipocrate și Galenus​

Hipocrate și Galenus au dat denumirile de sangvinic, coleric, melancolic și flegmatic. Ei considerau că temperamentul era produs din combinarea unor umori în corpul uman, iar una dintre aceste subtanțe era predominantă.​

• Sangvinic-sânge

• Flegmatic- limfă

• Melancolic- bilă neagră

• Coleric- bilă galbenă

​

​

Some text here about the topic of discussion

​Acestă teorie este considerată naivă astăzi,

dar denumirile de coleric, sangvinic, flegmtic si

melancolic au fost preluate și de alți teoretici.

​File de istorie: Constructia corporală și temperamentul sf. sec. XIX-lea și începutul sec. XX

​E. Kretschmer- psihiatru german

Pe baza observațiilor clinice ajunge la concluzia că anumite manifestări psihologice, afective și psihopatologice sunt asociate cu aspectul somatic (constructia corporală)​.

​Picnicul (ciclodim-oscilează între tristețe și bucurie) este scund, bondoc, îndesat, extravert și vioi.

Astenicul (schizotim-cu trăiri afective foarte interiorizate) este filiform, longilin, este un om interiorizat , oscilând între instabilitate și calm​

Atleticul- prezintă o alură sportivă, armonios dezvoltat, este direct și deschis în manifestări, cu o mare nevoie de mișcare.​

Displasticul- prezintă malformații corporale cu efecte variabile în plan temperamental.

​

Psihologia a reținut primele două tipuri care au fost descrise mai amplu de către autor.​

Multiple Choice

Din tipologia enunțată de Kretschmer care era tipul cu trăiri afective foarte interiorizate?

• picnicul

• astenicul

• displasticul

• atleticul

Multiple Choice

Care dintre tipologiile lui Kretschmer oscilează între tristețe și veselie?

• picnicul

• astenicul

• atleticul

• displasticul

Multiple Choice

Picnicul este un schizotim.

• Adevărat

• Fals

Multiple Choice

Atleticul este un ciclotim.

• Adevărat

• Fals

Multiple Choice

Astenicul este un schizotim.

• Adevărat

• Fals

File de istorie: Constructia corporală și temperamentul​

W. Sheldon​

​Mergând pe aceeași linie a biopatologiei ca și Kretschmer, medicul și psihologul W. Sheldon a pornit de la cele 3 foițe emrionare care stau la baza dezvoltării diferitelor structuri somatice.

​Viscerotronul- (pornind de la endoderm, din care se vor dezvolta viscerele digestive, rezultă endomorful ca biotip, cu nevoie de odihnă și relaxare nevoie de confort, plăcerea digestiei): iar psihologic-dependeța de apropierea socială a celorlalți, nevoia de a fi consolat de semeni la necaz.

Somatotonul (pornind de la mezodermă, din care se va dezvolta sistemul muscular rezultă biotipul mezomorf-greoi, masiv, puternic):psihologic-activ, energic, direct în manifestări, tipul aventurierului și soldatului.

Cerebroton-(pornind de la ectodermă, din care se dezvoltă sistemul osos, rezultă biotipul ectomorf-slab, cu mușchi nedezvoltați, osos, longilin): manifestări psihologice: interiorizat, rezervat, izolat, inhibat și reținut în manifestări.​

Multiple Choice

Din foița embrionară ectodermă s-a dezvoltat tipul temperamental:

• viscerotron

• ectomorf

• cerebroton

• somatoton

Multiple Choice

Din foița embrionară endoderm s-a format:

• viscerotronul

• somatotonul

• cerebrotonul

• endomorful

Multiple Choice

Din endoderm se vor dezvolta....

• oasele

• creierul

• sistemul muscular

• viscerele digestive

Multiple Choice

Din mezoderm se va dezvolta

• sistemul nervos

• sistemul muscular

• sistemul digestiv

• sisetmul osos

Multiple Choice

Ce tip temperamental propus de Sheldon era interiorizat, izolat și preferă singurătatea?

• somatotonul

• viscerotronul

• cerebrotonul

• ectomorful

Multiple Choice

Care dintre tipurile temperamentale propuse de Sheldon este direct și activ?

• viscerotronul

• somatotonul

• cerebrotonul

• mezomorful

Multiple Choice

Ce tip temperamental are nevoie de aprobarea și consolarea celorlalți.

• cerebrotonul

• mezomorful

• somatotonul

• viscerotronul

​Biotipologiile constituționale sunt sugestive, dar nu li se poate acorda credit pe deplin.

​Există variate tipuri intermediare și influențe de ordin socio-cultural care pot modifica manifestările descrise mai sus. De aceea s-a impus luarea în considerare a altor factori care determică tempermentul.

Subject | Subject

Some text here about the topic of discussion

​Ivan Pavlov a întreprins cercetări minuțioase asupra dinamicii activității nervoase superioare (ANS) urmărind trei indicatori: forța, echilibrul și mobilitatea proceselor nervoase fundamentale

​Teoria lui Ivan Pavlov Rusia Sec. XX

​

​1.Forța- arată cât de ample sunt modificările electro-chimice de la nivelul neuronului.

ØSe exprimă prin: rezistență la oboseală nervoasă, rezistență la solicitări intense și factori de stres.

ØPavlov identifică două tipologii în raport cu forța: puternic și slab

1.Echilibrul- raporturile dintre excitație și inhibiție.

ØAici putem vorbi despre tipologiile: echilibrat, neechilibrat.

ØTipul neechilibrat având la rândul său două subtipuri: neechilibrat inhibat și neechilibrat excitabil (impulsiv).

1.Mobilitatea- dinamica raporturilor dintre procesele fundamentale excitația și inhibiția

ØSe referă la viteza trecerii de la starea de excitație la cea de inhibiție și invers dar și la flexibilitatea  adaptării la situații noi.

ØAvem 2 tipologii: mobil și imobil.

​Prin combinarea tipurilor care rezultă din manifestările de forță, mobilitate și echilibru, Pavlov stbilește patru tipuri de ANS, cărora le-a atașat denumirile din tipologia clasică, întrucât a considerat o corespondență acceptabilă.

Sangvinicul- puternic, echilibrat, mobil

Flegmaticul- puternic, echilibrat, inert

Colericul- puternic, neechilibrat-excitabil,

Melancolicul- slab, neechilibrat inhibat,

​

Tipologiile după

Ivan Pavlov​

​

​Tipologia lui Ivan Pavlov a constituit un progres față de cele anterioare, dar i se poate reproșa excesul de fiziologizare precum și lipsa de nuanțare din punct de vedere psihologic.

​Introversiune-Extraversiune

C. G. Jung

El propune abordarea temperamentului în funcție de orientarea subiectului către lume sau către propria persoană.

Cele două tipologii majore sunt EXTRAVERTUL ȘI INTROVERTUL.​

​Din combinarea celor 2 tipuri majore cu 4 tipologii funcționale (gândire, sentiment, senzație și intuiție) rezultă 8 tipologii:

Gânditor: extravert(adaptabil, bun organizator), introvert (speculativ, metodic)​

Sentimental: extravert (prietenos, depinde de ceilalți)​, introvert (pasiuni violonete, aparență liniștită)

Senzitiv: ​extrovert (abil, descurcăreț), introvert (centrat pe sine, ezitant)

Intuitiv: extrovert (inovator, explorator), introvert (vizionar, idealist)​

Some text here about the topic of discussion

H. J. Eysenck

​Pornind de la teoria lui Jung , Eysenck a adăugat și dimensiunea stabilității-instabilității neuropsihice numită nevrotism.

​Nevrotismul reprezintă la un pol note ridicate de stabilitate emoțională, rezistență la șocuri și lovituri morale, calm, echilibru, bună rezistență la stres.

La celălalt capăt vorbim de labilitate emoțională, sensibilitate​ excesivă, rezistență scăzută la șocuri și stres. Cele două dimensiune trebuie privite ca un continuum pe o scală de intensitate de la introversiune la extraversiune, de la stabilitate la instabilitate.

Some text here about the topic of discussion

Teoria lui G. Heymans și E. D. Wiersma

este o teorie mai nuanțată decât precendetele, tipologia temperamentală fiind delimitată în funcție de trei parametri:​

• activismul= unele persoane sunt mai predispuse spre acțiune decât altele, fiind stimulate de eventualele obstacole, în timp ce altii renunta sub acuza dificultăților „insurmontabile”.

• emotivitatea= reacțiile de ordin afectiv, unele persoane putân fi carcacterizate ca emotive, în timp ce altele non-emotive​

• ecoul= amprenta pe care evenimentele vieții o lasă în urmă, diefrența referindu-se la primaritate (preocupare pentru prezent, superficialitate, optimism, ceea ce denotă un ecou slab al evenimentelor) și secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ecou puternic, influențând accentuat prezentul și viitorul)​

Some text here about the topic of discussion

• rezistența la oboseală și ușurința recuperării după efort

• rezistența la încercări majore ale vieții

• viteza de reactie și ​capacitatea de a reacționa simultan la mai mulți stimuli

• răbdarea, rezistența la monotonie

• autocontrolul

• echilibrul emoțional​

• tempoul, ritmul mișcărilor și vorbirii

• viteza de adaptare la împrejurări noi

• viteza de comutare de la o activitate la alta etc.​

​

Criterii diagnostice ale temperamenului

​Paul Popescu Neveanu

-Predominant extravert

-Instabil

-Excitabil

-Reactiv

-Impulsiv

-Foarte activ

-Consumă foarte multă energie nervosă, se implică în activitate cu mult entuziasm, dar consumul de energie il poate epuiza, ducând la caderi nervoase sau depresii.

-Nu suportă monotonia

-tinde să ia inițiativa, orientat către schimbare, dornică să conducă, să se impună.

-Inconstant în relații​

​

​Portretul colericului

​

-Predominant extravert

-Stabil

-Dinamic

-Sociabil

-Prietenos

-Dependent de grup și de apreciere

-Stie sa se facă placut

-Preocupat sa faca impresie buna

-Leaga usor prietenii

-Inconsistent și superficial în sentimente​

​

Portretul sangvinicului

​

​Some text here about the topic of discussion.

Portretul flematicului

​

​Predominant introvert

Stabil

Calm

Echilibrat

Ponderat

Prudent

Rezervat

Leagă mai greu prietenii

Constant în sentimente

Răbdător

Rareori izbucnește dar când o face are manifestări explozive.

Predominant introvert

Instabil

Inclinat spre autoanaliza

Neincrezător în sine și în ceilalți

Temător

Nesigur

Inclinat spre visare

Slab spirit practic​

​

​Portretul melancolicului

Temperamentul în raport cu celelalte laturi ale personalității

• Temperamentul, precede celelalte manifestări ale personalității.

• Fiind innăscut el precede celelalte laturi ale personalității.

• Temperamentul își pune amprenta asupra aptitudinilor simple in: expresivitatea lor, timpul de reacție, promptitudine, coordonarea mișcărilor.

• Aptitudinile complexe, spre exemplu Inteligența, nu suportă influențe din partea temperamentului.

• Caracterul nu suportă influențe din partea temperamentului, se poate vorbi cel mult de o nuanțare: colorează modul de exprimare în comportament a trăsăturilor caracteriale. Predispune anumite trăsături caracteriale, avantajează și provoacă dificultăți în formarea unot trăsături caracteriale.

• Influența caracterului asupra temperamentului: controlează și reglează manifestările temperamentale; reține sau inhibă anumite trăsături temperamentale.