I.L Caragiale D-l Goe

INTRODUCERE

Prin

volumul

Momente

(1909, I. L. Caragiale

poate fi

considerat creatorul schiţei în

literatur

a

română.

În

schiţele

sale,

adevărate

monumente

literare

,

scriitorul

prezintă o

vastă

frescă

socială

de

la

sfârşitul

veacului al XIX

-

lea şi

începutul

celui

de

-

al XX

-

lea.

Printre

aspectele

de

viaţă

ilustrate

este şi cel referitor la

educaţia

eronată a copiilor în

familie, temă admirabil tratată

în

Vizită

…

sau

D

-

l Goe…

INTRODUCERE

Subiectul schiţei

este simplu, iar tehnica

artistică are la bază concentrarea maximă a

acţiunii şi a mijloacelor de expresie. Faptele

narate sunt determinate de un singur moment

semnificativ din viaţa personajului principal,

anume

călătoria

lui

Goe

cu

trenul

până

la

Bucureşti,

în

compania

celor

trei

doamne:

mam’mare, mamiţica şi tanti Miţa.

EXPOZIŢIUNEA

În

expoziţiune

( situaţia iniţială ) aflăm că

tânărul Goe

însoţit de cele trei

dame

, îmbrăcate

festiv, aşteaptă cu nerăbdare, pe peronul oraşului X,

trenul accelerat care trebuie să

-

l ducă în capitală,

pentru a nu mai rămâne repetent

şi anul acesta

.

Protagonistul poartă un prezentabil costum de

marinar, o pălărie de paie, în a cărei panglică tanti

Miţa i

-

a pus copilului biletul de călătorie pentru

a imita obiceiul bărbaţilor. Cu obrăznicie (

―

Vezi

că sunteţi proaste

amândouă

?

), Goe intervine

atunci când bunica rosteşte cuvântul

marinel

, iar

tanti Miţa pronunţă

marinal

, impunând forma

greşită

mariner

. Cu

toate acestea, mam’mare îl laudă

şi îl sărută.

INTRIGA

Intriga

acţiunii

(cauza care

declanşează

desfăşurarea

faptelor)

debutează

cu

sosirea

trenului.

Deşi

este

aglomeraţie,

doamnele

îşi

găsesc

locuri

cu bunăvoinţa

unor

tineri

politicoşi,

însă

puişorul

rămâne pe coridor

cu

bărbaţii

.

DESFĂŞURAREA ACŢIUNII

Desfăşurarea acţiunii

cuprinde întâmplările

din timpul călătoriei. Mai întâi, băiatul nu ia în

seamă

intervenţia

unui tânăr care îl sfătuieşte să

nu scoată capul pe fereastră. Goe îi

răspunde urât

binevoitorului, se strâmbă şi insistă

în acţiunea

sa. Urmarea este dramatică: neascultătorul îşi

pierde pălăria şi biletul de călătorie. Ţipetele lui

Goe, care cere

i

mperativ oprirea trenului, sunt

zadarnice.

DESFĂŞURAREA ACŢIUNII

Între timp soseşte conductorul care cere biletele la

control. Acesta nu vrea să înţeleagă de ce

copilul nu

poate prezenta biletul său şi pretinde

costul unui nou

bilet

şi

amendă.

Afectată de

întâmplare,

mamiţa îl

ceartă

pe

Goe,

mam’mare

îi

ia

apărarea odorului

care, tras

de

mână

de

o parte

şi

de alta, îşi pierde

echilibrul,

se

loveşte

la

nas

de

clanţa

uşii

de

la

compartiment

şi

începe

să

urle.

Totul

se termină

cu

bine,

deoarece

bunica

a fost prevăzătoare

ca de

obicei, a luat un

beret

pe care

i

-

l oferă nepotului în

locul

pălăriei,

iar

mamiţa,

după

ce

se

preface

supărată, îi dă

o bucată de

ciucalată

.

DESFĂŞUREREA ACŢIUNII

În timp ce doamnele

se dau în vorbă de una,

de alta

, Goe iese din nou pe culoar şi se

blochează în toaletă. Familia este disperată de

dispariţia

puişorului

, care va fi descoperit în

momentul când bunica aude

bubuituri

în uşa

compartimentului

unde nu intră decât o singură

persoană

. Este salvat în cele din urmă de

controlor care venise să încaseze banii, iar

scena ia sfârşit cu o avalanşă de pupături dulci.

PUNCTUL CULMINANT

Mam’mare se hotărăşte să rămână pe hol cu

nepoţelul pentru a

-

l păzi. Acum

acţiunea atinge

punctul

culminant

(situaţia dificilă): Goe trage

semnalul

de

alarmă

producând panică printre

călători. Personalul

trenului

nu reuşeşte să

depisteze pe autor, deşi constată că sigiliul a fost

rupt

în vagonul

de unde zburase

mai

adineauri

pălăria marinerului

,

întrucât mam’mare doarme

în

cupeu

cu

puişorul în

braţe

.

DEZNODĂMÂNTUL

Deznodământul

subiectului este

sinonim

cu

sfârşitul

călătoriei.

Trenul ajunge cu

o mică

întârziere

la

Bucureşti,

familia

coboară

şi

ia o

trăsură spre bulevard.