Search Header Logo
Sistemul aerian al pomilor și arbuștilor fructiferi

Sistemul aerian al pomilor și arbuștilor fructiferi

Assessment

Presentation

Science

11th Grade

Practice Problem

Hard

Created by

Ramona Iancu

Used 2+ times

FREE Resource

13 Slides • 6 Questions

1

Sistemul aerian al pomilor și arbuștilor fructiferi




media

2

Organele aeriene ale pomilor fructiferi

Tulpina

Organele pomului situate deasupra solului formează tulpina.
Locul de trecere de la tulpină la rădăcină poartă numele de colet.
Tulpina este alcătuită din două părți: trunchiul și coroana.

3

1. Trunchiul

Este partea tulpinii cuprinsă între colet și prima ramură a coroanei. El poate fi:
- pitic: înălțime 30-60 cm
- mijlociu: înălțime 80-120 cm
- înalt: înălțime 150-200 cm

4

2. Coroana

Este construită din totalitatea ramurilor.
Este formată din axul coroanei, care este prelungirea verticală a trunchiului pe care sunt prinse ramurile principale și se termină cu o porțiune de lemn de 1 an, numit săgeată.

5

  • Ramuri de schelet

  • Ramuri de semischelet

  • Ramuri de rod

a. Ramuri de schelet: sunt viguroase, groase și lungi. Ele formează scheletul coroanei. Rol: de a susține greutatea ramurilor încărcate cu fructe și frunze.
Există 2 categorii de ramuri de schelet:
- șarpante sau ramuri de ordinul I, pornesc de pe trunchi sau axul principal
- subșarpante sau ramuri de ordinul II, pornesc direct de pe șarpante

Ramurile pomilor

6

Unghiurile pe care le formează ramurile de schelet
- Unghiul de ramificare: este unghiul format în plan vertical de o șarpantă cu axul.
- Unghiul de deschidere: este unghiul format în plan orizontal de două șarpante vecine din același etaj.

Distanța de ramificare: este distanța măsurată între punctul de inserție al șarpantei și prima subșarpantă, precum și distanța între două subșarpante pe aceiași șarpantă.

7

b. Ramurile de semischelet : sunt subțiri 0,5-3 cm, mai elastice decât cele de schelet și au o durată de viață de 3-8 ani, în funcție de specie și evoluția ramurilor de rod. Rol de suport pentru ramurile de rod.
c. Ramurile de rod: sunt ramuri anuale, subțiri, de vigoare slabă, au țesuturi sfărâmicioase (se rup ușor) pentru că conțin multe substanțe de rezervă, au lungimi de 2-3 mm până la 40-50 cm. Au viață scurtă 1-2 ani până la 12-18 ani. Există 2 categorii de ramuri de rod:
- ramuri de rod propriu-zise: cele care poartă muguri de rod.
- ramuri de rod în devenire: cele care poartă muguri vegetativi, ele vor deveni ramuri de rod peste un an sau doi când vor forma muguri floriferi.

8

media

Organele aeriene ale pomilor fructiferi
1- Pivotul;

2- Rădăcini orizontale;

3- Rădăcini verticale;

4- Rădăcini absorbante;

5- Coletul;

6- Trunchiul;

7- Axul coroanei;

8- Şarpantă;

9- Subşarpantă;

10- Ramuri de semischelet;

11- Săgeată;

12- Unghi de ramificare;

13- Unghi de deschidere;

14- Distanţă de ramificare;

15- Etaj.

9

Match

Găsește perechea fiecărei descrieri.

A. Elementul principal de susținere al coroanei, format din ramuri de ordin superior.​

B. Ramuri care asigură producția fructelor și care au o durată de viață scurtă.​

C. Partea lemnoasă principală, care susține întreaga structură a pomului.​

D. Ramuri de ordin secundar care se dezvoltă pe ramuril​ e de schelet și susțin ramurile de rod.​

E. Totalitatea ramurilor și frunzișului care asigură fotosinteza și creșterea fructelor.

Ramuri de rod

Trunchi

Ramuri de semichelet

Coroană

Ramuri de schelet

10

Multiple Choice

1. Ce rol are trunchiul în structura unui pom fructifer?

1

A. Producerea fructelor

2

B. Susținerea coroanei și transportul nutrienților

3

C. Asigurarea fotosintezei

4

D. Producerea semințelor

11

Multiple Choice

2. Care dintre următoarele afirmații este adevărată despre ramurile de schelet?

1

A. Sunt ramuri temporare care cad după câțiva ani.

2

B. Sunt ramurile principale care formează structura de bază a pomului.

3

C. Sunt ramuri de ordin superior care susțin doar frunzele.

4

D. Sunt ramuri scurte care produc fructe.

12

Multiple Choice

3. Ce reprezintă coroana unui pom fructifer?

1

A. Sistemul rădăcinilor care fixează pomul în sol.

2

B. Structura care produce ramurile de schelet.

3

C. Partea lemnoasă de la baza pomului.

4

D. Totalitatea ramurilor și a frunzișului.

13

Multiple Choice

4. Ramurile de semischelet se dezvoltă pe:

1

A. Trunchi

2

B. Coroană

3

C. Ramurile de schelet

4

D. Rădăcină

14

Multiple Choice

5. Ce funcție au ramurile de rod?

1

A. Susțin coroana și ramurile de schelet

2

B. Producția fructelor

3

C. Transportul sevei între trunchi și frunze

4

D. Asigurarea creșterii pomului

15

Mugurii

Sunt organe care reiau creșterea și fructificarea pomilor în fiecare an.
Sunt alcătuiți dintr-un ax foarte scurt pe care se inserează rudimente de frunze ce protejează în centru conul de creștere.
1. După poziția pe care o au pe ramură se deosebesc:
- muguri terminali așezați în vârful ramurilor.
- muguri laterali sau axiali așezați de-a lungul ramurilor.
- muguri dorminzi situați la baza ramurilor, rămân în stare latentă timp îndelungat. Pornesc în vegetație cu ocazia unor tăieri drastice.
- muguri adventivi care se formează și apar în locuri nedeterminate pe rădăcini sau tulpini cu rol de refacere a organelor pierdute.

16

Mugurii

2. După organele la care dau naștere, mugurii pot fi:

  • muguri vegetativi

  • muguri de rod (floriferi și micști)

Mugurii vegetativi: au formă conică, sunt mici și dau naștere unui lăstar sau rozetă de frunze.
Mugurii de rod: sunt mai mari decât cei vegetativi, au vârful rotunjit și sunt ușor lățiți la mijloc, cu excepția prunului.
Mugurii floriferi: dau naștere numai la flori, fără frunze. O singură floare (cais, piersic); inflorescențe (cireș, vișin, prun)
Mugurii micști: au funcție dublă, dau naștere unei inflorescențe și unui lăstar (gutui) sau rozetă de frunze (măr, păr).

17

media
media

18

Lăstarii

Sunt organele verzi care cresc în fiecare an din mugurii vegetativi și poartă frunze. Toamna, după lemnificare primesc denumirea de ramuri anuale.
După origine și poziția lor pe ramură, lăstarii pot fi:
- lăstari de prelungire, iau naștere din mugurele terminal aflat în vârf
- lăstari laterali, iau naștere din mugurii axiali(laterali). În cazul în care lăstarul lateral este situat imediat sub cel terminal, se numește lăstar concurent.
- lăstarii lacomi se formează din mugurii dorminzi de pe ramurile mai vechi.
- lăstarii anticipați se formează la subsoara frunzelor pe lăstarii în creștere.

19

media
media

Sistemul aerian al pomilor și arbuștilor fructiferi




media

Show answer

Auto Play

Slide 1 / 19

SLIDE