2 Senzatii

Cele 3 categorii de procese psihice sunt:

• procese, insusiri si fenomene psihice

• stari psihice, fenomene si procese psihice

• procese cognitive senzoriale (senzatia, perceptia si reprezentarea)

• procese cognitive superioare (gandirea, memoria imaginatia)

• procese si activitati reglatorii (motivatie, vointa, afectivitate)

Fenomenele psihice sunt :

• limbajul

• memoria

• atentia

• vointa

Procesele psihice sunt:...

• constituie un subsistem de activitate informatinala, dotat cu mecanisme de auto-reglaj

• ele sunt in interactiune, functionand simultan

• ele actioneaza separat, individual, ca un sistem

• contribuie la aparitia fenomenului de constiinta

• ele sunt tratate separat, actionand in aceasta ordine din manual

Senzatiile sunt procese psihice cognitive...

• procese psihice cognitive senzoriale elementare

• faciliteaza cunoasterea insusirilor ireale

• faciliteaza cunoasterea insusirilor concrete luate separat ale obiectelor si fenomenelor

• cunoastem aceste insuiri cand acesteaa stimuleaza receptorul unui singur analizator sau organ de simt

Calitatile senzatiilor sunt ...

• modalitatea (dependenta de categorii de stimuli)

• intensitatea (gradul de pregnanta sau incarcatura energetica)

• durata (perioada de timp)

• tonaltatea afectiva (senzatiile sunt insotite de stari afective...)

• tonalitatea perceptiva

Legile sensibilitatii sunt ....

• legea proportionalitatii inverse (sensibilitate >, intensitatea stimulului care determina reactia este < si invers)

• legea pragurilor absolute (prag absolut inferior cand avem intensitatea minima necesara pentru a determina o reactie specifica si un prag aboslut superior, pentru o intenstitate mare care determina o reactie specifica )

• legea pragurilor diferentiate (Weber si Fechner) care arata cresterea constientizabila a intensitatii unei senzatii cu o anumita ratie/ cantitate de :1/100 pt sensibilitatea vixuala si 1/30 pentru cea tactila, 1/10 pentru cea auditiva.

• legea adaptarii (modificarea sensibilitatii in sens ascendent sau descendent cand actioneaza un stimul de intensitate mica sau iun stimul de intensitate mare)

• legea semnificatiei (relatia dintre nivelul sensibilitatii in raport cu starile de necesitate si scopul activitatii) si sinesteziei (trasnferuld e la un analizator la altul : un analizator care nu a fost stimulat dar are efecte senzoriale)

Modalitatile senzoriale sunt: ...

• senzatii vizuale (produse de unde electromagnetice: 400-700 nm)

• senzatii auditive (produse de vibratii ale obiectelor: unde sonore de 16-20000 cicli/ secunda)

• senzatii cutanate (senzatii tactile determinate de presiunea obictelor cu care intram in contact si termice determinate de diferenta de temperatura dintre cor si obiecte)

• senzatii olfactive (determinate de natura chimica a subsstantelor)

Modalitati senzoriale sunt...

• senzatiile gustative (determinate de caracteristicile chimice ale substantelor: dulce, acru, sarat si amar)

• senzatii organice sau interne (reflecta modificarile produse in interior: foame, sete etc.)

• senzatii proprioceptive- kinestezice (ne informeaza despre pozitia corpului si a membrelor etc.)

• senzatii de echilibru (ne informeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate)

Organul neurofiziologuc de relizare a senzatiilor se numeste analizator (~ organ de simt) si este compus din:

• receptor (segmentul periferic al analizatorului care transforma actiunea stimulilor in semnale nervoase)

• calea aferenta (fibre nervoase si celule care transporta influxul nervos spre centrii superiori)

• zona centrala (componenta cerebrala: matrici interpretative care decodeaza informatia senzoriala sosita pe cai ascendente)

• calea eferenta (analizatorul este un sistem complex cu autoreglare, receptorii fiind mereu activi, sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare)

Problema senzatiilor a starnit controverse, in psihologie, tema senzatiilor fiind trata de ...

• conservatorismul (elimina ideile ninovatoare)

• asociationismul (absolutizeaza individualitatea senzatiei si o pune la temelia vietii psihice)

• gestaltismul (neaga existenta individualizata a acestia)

• senzatiile exista in stare izolata (concretism)