Verbul și substantivul - recapitulare (a V-a și a VI-a)

Verbul este partea de vorbire care arată:

• o însușire sau o calitate a unui obiect;

• acțiunea, starea sau existența;

• un număr sau ordinea obiectelor prin numărare.

Forma din dicționar a verbelor se numește:

• indicativ;

• imperativ;

• infinitiv.

Indică persoana și numărul verbului „au aplaudat”:

• persoana I, numărul singular;

• persoana a II-a, numărul plural;

• persoana a III-a, numărul plural.

Predicatul verbal din enunțul „Știu a cânta la chitară.” este:

• știu;

• a cânta;

• știu a cânta.

În enunțul „Știam că mama l-a iertat pe fratele meu.”, există:

• două verbe la timpul perfect compus;

• un verb la timpul imperfect și altul la perfect compus:

• un verb la timpul perfect simplu și altul la imperfect.

Câte greșeli există în enunțul „Vroiam sămi cumpăr jocul care l-am văzut la televizor.”?

• trei greșeli;

• două greșeli;

• o greșeală.

Timpul perfect compus exprimă:

• o acțiune care se desfășoară în momentul vorbirii;

• o acțiune care se desfășoară după momentul vorbirii;

• o acțiune trecută și terminată în momentul vorbirii.

Verbul din enunțul „Colegii mei veniră la timp.” este la timpul:

• imperfect;

• perfect simplu;

• mai-mult-ca-perfect.

Verbul la timpul viitor standard „voi scrie” este alcătuit din:

• verbul auxiliar „a avea” + participiul verbului de conjugat;

• verbul auxiliar „a vrea” + participiul verbului de conjugat;

• verbul auxiliar „a vrea” + infinitivul verbului de conjugat.

Verbul din enunțul „- Vorbiți mai încet!” este la:

• modul imperativ;

• modul indicativ, timpul prezent;

• modul indicativ, timpul perfect simplu.