Evaluare Istorie Clasa a VIII-a

În spațiul intracarpatic, Cronica lui Anonymus atestă, pentru secolele IX – X:

• Țara Făgărașului;

• Voievodatul lui Gelu;

• Voievodatul lui Munumorut;

• Voievodatul lui Glad.

Între Carpați și Dunăre, în Diploma Cavalerilor Ioaniți, emisă în anul 1247 de către regele Béla al IV‐lea al Ungariei, sunt atestate:

• Cnezatul lui Ioan;

• Thema Paristrion;

• Cnezatul lui Farcaș;

• Voievodatul lui Litovoi.

Începând din anul 1050, regalitatea maghiară începe cucerirea sistematică a autonomiilor locale românești din spațiul intracarpatic, folosind mai multe mijloace, printre care:

• încercarea de a înlocui Voievodatul cu Principatul;

• tolerarea autonomiei unor nobili de origine română;

• organizarea comitatelor și a scaunelor.

• organizarea unor campanii de cucerire.

În lupta de pa Posada din 1330, armatele românilor au fost conduse de:

• Nicolae Alexandru;

• Vladislav Vlaicu;

• Basarab I;

• Carol Robert de Anjou.

În Moldova al doilea descălecat a fost al lui:

• Lațcu;

• Dragoș;

• Gelu;

• Bogdan.

Prima alianță antiotomană încheiată între români și regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg la Brașov în 1395 a fost încheiată de domnitorul:

• Ștefan cel Mare;

• Mircea cel Bătrân;

• Alexandru cel Bun;

• Basarab I.

,,Campania cea lungă” care opunea statele creștine și Imperiul Otoman în 1443 a fost organizată de:

• Iancu de Hunedoara;

• Vlad Țepeș;

• Ștefan cel Mare;

• Alexandru cel BUn.

În statele românești în perioada medievală conducătorii formațiunilor statale purtau denumirea de:

• sultan;

• voievod;

• cneaz;

• împărat;

Principalele ocupații ale românilor în Evul Mediu erau:

• navigația;

• agricultura și creșterea animalelor;

• comerțul;

• meșteșugurile.

Bătălia din 1476 în care se confruntă sultanul Mahomed al II-lea și Ștefan cel Mare are loc la:

• Baia;

• Chilia;

• Războieni;

• Vaslui.