Personificarea

Personificarea este figura de stil care...

• atribuie însușiri omenești unor ființe necuvântătoare, unor obiecte sau unor oameni.

• atribuie însușiri omenești unor ființe necuvântătoare, unor oameni sau unor fenomene ale naturii.

• atribuie însușiri omenești unor oameni, unor obiecte sau unor fenomene ale naturii.

• atribuie însușiri omenești unor ființe necuvântătoare, unor obiecte sau unor fenomene ale naturii.

Sunt personificări în seria:

• - floarea se sperie;

  - frunza șoptește;

  - salcâmul privește;

• - frunza șoptește;

  - codrul mândru;

  - copilul râde;

• -pădurea vorbește;

  - fetița șoptește;

  - salcia plânge;

• - rămurelele suspină;

  - oamenii cântă;

  - izvoarele suspină;

Fac parte din câmpul lexical al naturii:

• copaci

  frunze

  cărți

  izvoare

• arbori

  pomi

  frunze

  izvoare

• imagini

  pagini

  flori

  cascadă

• perdele

  lalele

  ferestre

  viscol

Sunt personificate doar ființe necuvântătoare în seria:

• - șoriceii curajoși;

  - soarele trist;

  - pisica veselă;

• - motanul șiret;

  - vrăbiuța veselă;

  - câinele supărat;

• - animăluțele discută;

  - codrul tace;

  - lebăda mândră;

• - peștișorii tac;

  - râul curge trist;

  balenele discută;

Sunt descrise doar lucruri în seria:

• - casa cu pereții portocalii;

  - măsuța mică, mică;

• - gardurile verzi;

  - musculițele maro;

• - pereții albi și netezi;

  - furnicuțele roșii;

• - greierele mic și vesel;

  - acoperișurile cu hornuri și poduri;