Fisa de lucru,, Mama'' de George Cosbuc

Fisa de lucru,, Mama'' de George Cosbuc

1st - 5th Grade

10 Qs

quiz-placeholder

Similar activities

NUMERALUL  1

NUMERALUL 1

5th Grade

10 Qs

NUMERAL 5-6

NUMERAL 5-6

5th - 6th Grade

15 Qs

Verificarea întelegerii textului ,,Vizită...” de IL Caragiale

Verificarea întelegerii textului ,,Vizită...” de IL Caragiale

5th - 7th Grade

10 Qs

Verbul

Verbul

4th Grade

10 Qs

Actividad de refuerzo #3 - IIP IT

Actividad de refuerzo #3 - IIP IT

5th Grade

10 Qs

Buburuza

Buburuza

1st - 2nd Grade

10 Qs

ORA de NET

ORA de NET

5th - 8th Grade

11 Qs

Hombrecito de la lluvia

Hombrecito de la lluvia

1st Grade

12 Qs

Fisa de lucru,, Mama'' de George Cosbuc

Fisa de lucru,, Mama'' de George Cosbuc

Assessment

Quiz

World Languages

1st - 5th Grade

Hard

Created by

Grigore Valentina

FREE Resource

10 questions

Show all answers

1.

MULTIPLE CHOICE QUESTION

45 sec • 5 pts

Mama

de George Coşbuc

                        În vaduri ape repezi curg

                        Şi vuiet dau în cale,

                        Iar plopi în umedul amurg

                        Doinesc eterna jale.

                        Pe malul apei se-mpletesc

                        Cărări ce duc la moară

                        Acolo, mamă, te zăresc

                        Pe tine-ntr-o căscioară.

 

                        Tu torci. Pe vatra veche ard,

                        Pocnind din vreme-n vreme,

                        Trei vreascuri rupte dintr-un gard.

                        Iar flacăra lor geme:

                        Clipeşte-abia din când în când

                        Cu stingerea-n bătaie,

                        Lumini cu umbre-amestecând

                        Prin colţuri de odaie.

 

                        Cu tine două fete stau

                        Şi torc în rând cu tine;

                        Sunt încă mici şi tată n-au

                        Şi George nu mai vine.

                        Un basm cu pajuri şi cu zmei

                        Începe-acum o fată,

                        Tu taci ş-asculţi povestea ei

                        Şi stai îngândurată.

 

                        Şi firul tău se rupe des,

                        Căci gânduri te frământă.

                        Spui şoapte fără de-nţeles,

                        Şi ochii tăi stau ţintă.

                        Scapi fusul jos; nimic nu zici

                        Când fusul se desfiră…

                        Te uiţi la el şi nu-l ridici,

                        Şi fetele se miră.

 

                        …O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!

                        La geam tu sari deodată,

                        Prin noapte-afară lung priveşti

                        Ce vezi? întreab-o fată.

                        Nimic… Mi s-a părut aşa!

                        Şi jalea te răpune,

                        Şi fiecare vorbă-a ta

                        E plâns de-ngropăciune.

 

                        Într-un târziu, ne-ridicând

                        De jos a ta privire:

                        Eu simt că voi muri-n curând,

                        Că nu-mi mai sunt în fire…

                        Mai ştiu şi eu la ce gândeam?

                        Aveţi şi voi un frate…

                        Mi s-a părut c-aud la geam

                        Cu degetul cum bate.

                        Dar n-a fost el! Să-l văd venind,

                        Aş mai trăi o viaţă.

                        E dus, şi voi muri dorind

                        Să-l văd o dată-n faţă.

                        Aşa vrea poate Dumnezeu,

                        Aşa mi-e datul sorţii,

                        Să n-am eu pe băiatul meu

                        La cap, în ceasul morţii!

 

                        Afară-i vânt şi e-nnorat,

                        Şi noaptea e târzie;

                        Copilele ţi s-au culcat

                        Tu, inimă pustie,

                        Stai tot la vatră-ncet plângând:

                        E dus şi nu mai vine!

                        Ş-adormi târziu cu mine-n gând

                        Ca să visezi de mine!


Citeste cu atentie poezia si raspunde la intrebarile:

1.Cine este autorul poeziei?

George Cosbuc

Media Image

Mihai Eminescu

Tudor Arghezi

2.

MULTIPLE CHOICE QUESTION

10 sec • 1 pt

Mama

de George Coşbuc

                        În vaduri ape repezi curg

                        Şi vuiet dau în cale,

                        Iar plopi în umedul amurg

                        Doinesc eterna jale.

                        Pe malul apei se-mpletesc

                        Cărări ce duc la moară

                        Acolo, mamă, te zăresc

                        Pe tine-ntr-o căscioară.

 

                        Tu torci. Pe vatra veche ard,

                        Pocnind din vreme-n vreme,

                        Trei vreascuri rupte dintr-un gard.

                        Iar flacăra lor geme:

                        Clipeşte-abia din când în când

                        Cu stingerea-n bătaie,

                        Lumini cu umbre-amestecând

                        Prin colţuri de odaie.

 

                        Cu tine două fete stau

                        Şi torc în rând cu tine;

                        Sunt încă mici şi tată n-au

                        Şi George nu mai vine.

                        Un basm cu pajuri şi cu zmei

                        Începe-acum o fată,

                        Tu taci ş-asculţi povestea ei

                        Şi stai îngândurată.

 

                        Şi firul tău se rupe des,

                        Căci gânduri te frământă.

                        Spui şoapte fără de-nţeles,

                        Şi ochii tăi stau ţintă.

                        Scapi fusul jos; nimic nu zici

                        Când fusul se desfiră…

                        Te uiţi la el şi nu-l ridici,

                        Şi fetele se miră.

 

                        …O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!

                        La geam tu sari deodată,

                        Prin noapte-afară lung priveşti

                        Ce vezi? întreab-o fată.

                        Nimic… Mi s-a părut aşa!

                        Şi jalea te răpune,

                        Şi fiecare vorbă-a ta

                        E plâns de-ngropăciune.

 

                        Într-un târziu, ne-ridicând

                        De jos a ta privire:

                        Eu simt că voi muri-n curând,

                        Că nu-mi mai sunt în fire…

                        Mai ştiu şi eu la ce gândeam?

                        Aveţi şi voi un frate…

                        Mi s-a părut c-aud la geam

                        Cu degetul cum bate.

                        Dar n-a fost el! Să-l văd venind,

                        Aş mai trăi o viaţă.

                        E dus, şi voi muri dorind

                        Să-l văd o dată-n faţă.

                        Aşa vrea poate Dumnezeu,

                        Aşa mi-e datul sorţii,

                        Să n-am eu pe băiatul meu

                        La cap, în ceasul morţii!

 

                        Afară-i vânt şi e-nnorat,

                        Şi noaptea e târzie;

                        Copilele ţi s-au culcat

                        Tu, inimă pustie,

                        Stai tot la vatră-ncet plângând:

                        E dus şi nu mai vine!

                        Ş-adormi târziu cu mine-n gând

                        Ca să visezi de mine!


2.Ce moment al zilei este prezentat in poezie?

ziua

noaptea

3.

MULTIPLE CHOICE QUESTION

20 sec • 1 pt

Mama

de George Coşbuc

                        În vaduri ape repezi curg

                        Şi vuiet dau în cale,

                        Iar plopi în umedul amurg

                        Doinesc eterna jale.

                        Pe malul apei se-mpletesc

                        Cărări ce duc la moară

                        Acolo, mamă, te zăresc

                        Pe tine-ntr-o căscioară.

 

                        Tu torci. Pe vatra veche ard,

                        Pocnind din vreme-n vreme,

                        Trei vreascuri rupte dintr-un gard.

                        Iar flacăra lor geme:

                        Clipeşte-abia din când în când

                        Cu stingerea-n bătaie,

                        Lumini cu umbre-amestecând

                        Prin colţuri de odaie.

 

                        Cu tine două fete stau

                        Şi torc în rând cu tine;

                        Sunt încă mici şi tată n-au

                        Şi George nu mai vine.

                        Un basm cu pajuri şi cu zmei

                        Începe-acum o fată,

                        Tu taci ş-asculţi povestea ei

                        Şi stai îngândurată.

 

                        Şi firul tău se rupe des,

                        Căci gânduri te frământă.

                        Spui şoapte fără de-nţeles,

                        Şi ochii tăi stau ţintă.

                        Scapi fusul jos; nimic nu zici

                        Când fusul se desfiră…

                        Te uiţi la el şi nu-l ridici,

                        Şi fetele se miră.

 

                        …O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!

                        La geam tu sari deodată,

                        Prin noapte-afară lung priveşti

                        Ce vezi? întreab-o fată.

                        Nimic… Mi s-a părut aşa!

                        Şi jalea te răpune,

                        Şi fiecare vorbă-a ta

                        E plâns de-ngropăciune.

 

                        Într-un târziu, ne-ridicând

                        De jos a ta privire:

                        Eu simt că voi muri-n curând,

                        Că nu-mi mai sunt în fire…

                        Mai ştiu şi eu la ce gândeam?

                        Aveţi şi voi un frate…

                        Mi s-a părut c-aud la geam

                        Cu degetul cum bate.

                        Dar n-a fost el! Să-l văd venind,

                        Aş mai trăi o viaţă.

                        E dus, şi voi muri dorind

                        Să-l văd o dată-n faţă.

                        Aşa vrea poate Dumnezeu,

                        Aşa mi-e datul sorţii,

                        Să n-am eu pe băiatul meu

                        La cap, în ceasul morţii!

 

                        Afară-i vânt şi e-nnorat,

                        Şi noaptea e târzie;

                        Copilele ţi s-au culcat

                        Tu, inimă pustie,

                        Stai tot la vatră-ncet plângând:

                        E dus şi nu mai vine!

                        Ş-adormi târziu cu mine-n gând

                        Ca să visezi de mine!


3. Cum este mama?

trista

entuziasmata

rea

morocanoasa

4.

MULTIPLE CHOICE QUESTION

10 sec • 1 pt

Mama

de George Coşbuc

                        În vaduri ape repezi curg

                        Şi vuiet dau în cale,

                        Iar plopi în umedul amurg

                        Doinesc eterna jale.

                        Pe malul apei se-mpletesc

                        Cărări ce duc la moară

                        Acolo, mamă, te zăresc

                        Pe tine-ntr-o căscioară.

 

                        Tu torci. Pe vatra veche ard,

                        Pocnind din vreme-n vreme,

                        Trei vreascuri rupte dintr-un gard.

                        Iar flacăra lor geme:

                        Clipeşte-abia din când în când

                        Cu stingerea-n bătaie,

                        Lumini cu umbre-amestecând

                        Prin colţuri de odaie.

 

                        Cu tine două fete stau

                        Şi torc în rând cu tine;

                        Sunt încă mici şi tată n-au

                        Şi George nu mai vine.

                        Un basm cu pajuri şi cu zmei

                        Începe-acum o fată,

                        Tu taci ş-asculţi povestea ei

                        Şi stai îngândurată.

 

                        Şi firul tău se rupe des,

                        Căci gânduri te frământă.

                        Spui şoapte fără de-nţeles,

                        Şi ochii tăi stau ţintă.

                        Scapi fusul jos; nimic nu zici

                        Când fusul se desfiră…

                        Te uiţi la el şi nu-l ridici,

                        Şi fetele se miră.

 

                        …O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!

                        La geam tu sari deodată,

                        Prin noapte-afară lung priveşti

                        Ce vezi? întreab-o fată.

                        Nimic… Mi s-a părut aşa!

                        Şi jalea te răpune,

                        Şi fiecare vorbă-a ta

                        E plâns de-ngropăciune.

 

                        Într-un târziu, ne-ridicând

                        De jos a ta privire:

                        Eu simt că voi muri-n curând,

                        Că nu-mi mai sunt în fire…

                        Mai ştiu şi eu la ce gândeam?

                        Aveţi şi voi un frate…

                        Mi s-a părut c-aud la geam

                        Cu degetul cum bate.

                        Dar n-a fost el! Să-l văd venind,

                        Aş mai trăi o viaţă.

                        E dus, şi voi muri dorind

                        Să-l văd o dată-n faţă.

                        Aşa vrea poate Dumnezeu,

                        Aşa mi-e datul sorţii,

                        Să n-am eu pe băiatul meu

                        La cap, în ceasul morţii!

 

                        Afară-i vânt şi e-nnorat,

                        Şi noaptea e târzie;

                        Copilele ţi s-au culcat

                        Tu, inimă pustie,

                        Stai tot la vatră-ncet plângând:

                        E dus şi nu mai vine!

                        Ş-adormi târziu cu mine-n gând

                        Ca să visezi de mine!


4. Numele baiatului este :

Gheorghe

George

Gigel

Ginel

5.

MULTIPLE CHOICE QUESTION

10 sec • 2 pts

Mama

de George Coşbuc

                        În vaduri ape repezi curg

                        Şi vuiet dau în cale,

                        Iar plopi în umedul amurg

                        Doinesc eterna jale.

                        Pe malul apei se-mpletesc

                        Cărări ce duc la moară

                        Acolo, mamă, te zăresc

                        Pe tine-ntr-o căscioară.

 

                        Tu torci. Pe vatra veche ard,

                        Pocnind din vreme-n vreme,

                        Trei vreascuri rupte dintr-un gard.

                        Iar flacăra lor geme:

                        Clipeşte-abia din când în când

                        Cu stingerea-n bătaie,

                        Lumini cu umbre-amestecând

                        Prin colţuri de odaie.

 

                        Cu tine două fete stau

                        Şi torc în rând cu tine;

                        Sunt încă mici şi tată n-au

                        Şi George nu mai vine.

                        Un basm cu pajuri şi cu zmei

                        Începe-acum o fată,

                        Tu taci ş-asculţi povestea ei

                        Şi stai îngândurată.

 

                        Şi firul tău se rupe des,

                        Căci gânduri te frământă.

                        Spui şoapte fără de-nţeles,

                        Şi ochii tăi stau ţintă.

                        Scapi fusul jos; nimic nu zici

                        Când fusul se desfiră…

                        Te uiţi la el şi nu-l ridici,

                        Şi fetele se miră.

 

                        …O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!

                        La geam tu sari deodată,

                        Prin noapte-afară lung priveşti

                        Ce vezi? întreab-o fată.

                        Nimic… Mi s-a părut aşa!

                        Şi jalea te răpune,

                        Şi fiecare vorbă-a ta

                        E plâns de-ngropăciune.

 

                        Într-un târziu, ne-ridicând

                        De jos a ta privire:

                        Eu simt că voi muri-n curând,

                        Că nu-mi mai sunt în fire…

                        Mai ştiu şi eu la ce gândeam?

                        Aveţi şi voi un frate…

                        Mi s-a părut c-aud la geam

                        Cu degetul cum bate.

                        Dar n-a fost el! Să-l văd venind,

                        Aş mai trăi o viaţă.

                        E dus, şi voi muri dorind

                        Să-l văd o dată-n faţă.

                        Aşa vrea poate Dumnezeu,

                        Aşa mi-e datul sorţii,

                        Să n-am eu pe băiatul meu

                        La cap, în ceasul morţii!

 

                        Afară-i vânt şi e-nnorat,

                        Şi noaptea e târzie;

                        Copilele ţi s-au culcat

                        Tu, inimă pustie,

                        Stai tot la vatră-ncet plângând:

                        E dus şi nu mai vine!

                        Ş-adormi târziu cu mine-n gând

                        Ca să visezi de mine!


5.Continuarea versului

Copilele ti s-au culcat

Tu,inima.....

pustie

trista

buna

mare

6.

MULTIPLE CHOICE QUESTION

10 sec • 2 pts

Mama

de George Coşbuc

                        În vaduri ape repezi curg

                        Şi vuiet dau în cale,

                        Iar plopi în umedul amurg

                        Doinesc eterna jale.

                        Pe malul apei se-mpletesc

                        Cărări ce duc la moară

                        Acolo, mamă, te zăresc

                        Pe tine-ntr-o căscioară.

 

                        Tu torci. Pe vatra veche ard,

                        Pocnind din vreme-n vreme,

                        Trei vreascuri rupte dintr-un gard.

                        Iar flacăra lor geme:

                        Clipeşte-abia din când în când

                        Cu stingerea-n bătaie,

                        Lumini cu umbre-amestecând

                        Prin colţuri de odaie.

 

                        Cu tine două fete stau

                        Şi torc în rând cu tine;

                        Sunt încă mici şi tată n-au

                        Şi George nu mai vine.

                        Un basm cu pajuri şi cu zmei

                        Începe-acum o fată,

                        Tu taci ş-asculţi povestea ei

                        Şi stai îngândurată.

 

                        Şi firul tău se rupe des,

                        Căci gânduri te frământă.

                        Spui şoapte fără de-nţeles,

                        Şi ochii tăi stau ţintă.

                        Scapi fusul jos; nimic nu zici

                        Când fusul se desfiră…

                        Te uiţi la el şi nu-l ridici,

                        Şi fetele se miră.

 

                        …O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!

                        La geam tu sari deodată,

                        Prin noapte-afară lung priveşti

                        Ce vezi? întreab-o fată.

                        Nimic… Mi s-a părut aşa!

                        Şi jalea te răpune,

                        Şi fiecare vorbă-a ta

                        E plâns de-ngropăciune.

 

                        Într-un târziu, ne-ridicând

                        De jos a ta privire:

                        Eu simt că voi muri-n curând,

                        Că nu-mi mai sunt în fire…

                        Mai ştiu şi eu la ce gândeam?

                        Aveţi şi voi un frate…

                        Mi s-a părut c-aud la geam

                        Cu degetul cum bate.

                        Dar n-a fost el! Să-l văd venind,

                        Aş mai trăi o viaţă.

                        E dus, şi voi muri dorind

                        Să-l văd o dată-n faţă.

                        Aşa vrea poate Dumnezeu,

                        Aşa mi-e datul sorţii,

                        Să n-am eu pe băiatul meu

                        La cap, în ceasul morţii!

 

                        Afară-i vânt şi e-nnorat,

                        Şi noaptea e târzie;

                        Copilele ţi s-au culcat

                        Tu, inimă pustie,

                        Stai tot la vatră-ncet plângând:

                        E dus şi nu mai vine!

                        Ş-adormi târziu cu mine-n gând

                        Ca să visezi de mine!


6. Care este dorinta mamei ?

sa ii creasca fetele mari

sa aiba nepoti

sa isi vada baiatul

sa vina primavara

7.

MULTIPLE CHOICE QUESTION

20 sec • 3 pts

Mama

de George Coşbuc

                        În vaduri ape repezi curg

                        Şi vuiet dau în cale,

                        Iar plopi în umedul amurg

                        Doinesc eterna jale.

                        Pe malul apei se-mpletesc

                        Cărări ce duc la moară

                        Acolo, mamă, te zăresc

                        Pe tine-ntr-o căscioară.

 

                        Tu torci. Pe vatra veche ard,

                        Pocnind din vreme-n vreme,

                        Trei vreascuri rupte dintr-un gard.

                        Iar flacăra lor geme:

                        Clipeşte-abia din când în când

                        Cu stingerea-n bătaie,

                        Lumini cu umbre-amestecând

                        Prin colţuri de odaie.

 

                        Cu tine două fete stau

                        Şi torc în rând cu tine;

                        Sunt încă mici şi tată n-au

                        Şi George nu mai vine.

                        Un basm cu pajuri şi cu zmei

                        Începe-acum o fată,

                        Tu taci ş-asculţi povestea ei

                        Şi stai îngândurată.

 

                        Şi firul tău se rupe des,

                        Căci gânduri te frământă.

                        Spui şoapte fără de-nţeles,

                        Şi ochii tăi stau ţintă.

                        Scapi fusul jos; nimic nu zici

                        Când fusul se desfiră…

                        Te uiţi la el şi nu-l ridici,

                        Şi fetele se miră.

 

                        …O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!

                        La geam tu sari deodată,

                        Prin noapte-afară lung priveşti

                        Ce vezi? întreab-o fată.

                        Nimic… Mi s-a părut aşa!

                        Şi jalea te răpune,

                        Şi fiecare vorbă-a ta

                        E plâns de-ngropăciune.

 

                        Într-un târziu, ne-ridicând

                        De jos a ta privire:

                        Eu simt că voi muri-n curând,

                        Că nu-mi mai sunt în fire…

                        Mai ştiu şi eu la ce gândeam?

                        Aveţi şi voi un frate…

                        Mi s-a părut c-aud la geam

                        Cu degetul cum bate.

                        Dar n-a fost el! Să-l văd venind,

                        Aş mai trăi o viaţă.

                        E dus, şi voi muri dorind

                        Să-l văd o dată-n faţă.

                        Aşa vrea poate Dumnezeu,

                        Aşa mi-e datul sorţii,

                        Să n-am eu pe băiatul meu

                        La cap, în ceasul morţii!

 

                        Afară-i vânt şi e-nnorat,

                        Şi noaptea e târzie;

                        Copilele ţi s-au culcat

                        Tu, inimă pustie,

                        Stai tot la vatră-ncet plângând:

                        E dus şi nu mai vine!

                        Ş-adormi târziu cu mine-n gând

                        Ca să visezi de mine!


7.Ce i se pare mamei ca aude ?

cum bate vantul

ca ploua

ca fetele dorm

ca baiatul bate in geam

Create a free account and access millions of resources

Create resources

Host any resource

Get auto-graded reports

Google

Continue with Google

Email

Continue with Email

Classlink

Continue with Classlink

Clever

Continue with Clever

or continue with

Microsoft

Microsoft

Apple

Apple

Others

Others

By signing up, you agree to our Terms of Service & Privacy Policy

Already have an account?