Dezvoltare regională

Descentralizarea poate avea atât efecte negative, cât și pozitive, în funcție de contextul național și/sau local

• Adevărat

• Fals

Unitățile administrativ-teritoriale în România sunt

• orașe sau municipii

• comune

• sate

• zone metropolitane

• județe

Fragmentarea administrativă presupune

• Existența unui număr de unități administrativ-teritoriale prea mici, comparativ cu atribuțiile care le revin și capacitatea de a se auto-susține financiar.

• Fuziunea comunelor

• Independență absolută de tip politico-administrativ

Deconcentrarea reprezintă

• Oferirea puterii de decizie prefectului

• O formă mai eficientă a centralizării

• Oferirea puterii adminisrative autorităților locale

Inspectoratele școlare județene sunt

• Deconcentrate, la nivelul județului

• Descentralizare, la nivelul orașului

• Deconcentrate sau descentralizate, în funcție de mărimea orașului unde își au sediul

• Compensate

Descentralizarea vizează în România următoarele dimensiuni

• Administrativă

• Politică

• Comprehensivă

• Legislativă

• Financiară

Următoarele afirmații despre bugetarea participativă sunt false

• Se poate aplica doar în cazul orașelor foarte dezvoltate economic

• Presupune o alocare bugetară de minim 10% din bugetul local

• Cetățenii sunt cei care decid pentru ce priorități se utilizează o parte din bugetul local

Obiectivul politicii de coeziune este

• Același care s-a stabilit la început prin tratatul de la Roma

• Investiții în Uniunea Europeană

• Reducerea diferențelor de dezvoltare socio-economică între țări și regiuni

Care dintre informațiile următoare referitoare la regiunile de dezvoltare din România sunt adevărate

• Au rol administrativ

• Sunt 8 regiuni de dezvoltare

• Sunt 4 regiuni de dezvoltare

• Joacă un rol important în cadrul politicii de coeziune

Pentru modificarea organizării regionale în România este nevoie de

• Crearea unui Fond de solidaritate

• Desființarea județelor

• Modificarea Constituției

• Crearea de noi zone metropolitane