Complementul indirect

Complementul indirect este

• partea secundară de propoziție care determină un verb și arată beneficiarul unei acțiuni.

• parte secundară de propoziție care determină un verb și arată obiectul asupra căruia acționează autorul unei fapte.

• parte principală de propoziție care arată despre cine/ce este vorba în propoziție.

• parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau un substitut al acestuia.

Părțile de vorbire cu funcția sintactică de complement indirect stau în cazul (a)  

Identifică elementele regente ale complementului indirect și selectează varianta corectă:

• verb, substantiv, adverb, locuțiune substantivală, interjecție predicativă

• verb, adjectiv, adverb, locuțiune verbală, interjecție predicativă

• locuțiune verbală, substantiv, numeral, interjecție, adverb

În enunțul I-a promis lui Harap-Alb că îl va ajuta. , complementul indirect este exprimat prin

(a)  

În enunțul Nu a spus nimănui ce vrea să facă. , complementul indirect este exprimat prin

(a)  

În enunțul Le-a dat celor trei șansa de a-și ajuta unchiul. , complementul indirect este exprimat prin

(a)  

Selectează enunțul în care o formă pronominală clitică anticipează complementul direct:

• Le-am vorbit elevilor despre basmele românești.

• Elevilor le-am vorbit despre basme.

• Le-am vorbit despre basme

• Am vorbit elevilor despre basme.

Selectează varianta care conține o formă pronominală clitică ce reia un complement indirect:

• Cui cere o să-i trimit un volum.

• O să-i trimit un volum.

• Cui să trimit volumul?

• I-am trimis un volum.