interactiunea

Orice corp lăsat să cadă liber...

• este atras de Pământ cu o forță orientată pe verticală în jos numită greutate

• este atras de Pământ cu o forță orientată pe verticală în sus numită greutate

• este respins de Pământ cu o forță numită masa corpului

• este atras de Pământ cu o forță egală cu masa corpului

Pentru mingea din imagine, desenează greutatea sa.

Un astronaut are greutatea de 637 N pe Pământ (g = 9,8 N/Kg). Astronautul este trimis pe Lună unde accelerația gravitațională are valoarea 1,62 N/Kg. Care afirmații sunt adevărate?

• Pe Lună, masa astronautului este mai mică de 6 ori față de masa sa pe Pământ.

• Pe Lună, greutatea astronautului este de circa 6 ori mai mică față de greutatea sa pe Pământ.

• Masa astronatului este de 65 Kg. Greutatea astronautului pe Lună este de 105,3 N.

• Greutatea astronautului pe Lună este de 65 Kg.

Accelerația gravitațională terestră variază în funcție de latitudine și altitudinea măsurată față de nivelul mării. La Ecuator, la nivelul mării, accelerația gravitațională are valoarea aproximativă de 9,781 N/Kg. La poli, valoarea accelerație gravitaționale este de 9,831 N/Kg. Ce culoare are un urs de 500 Kg cu greutatea de 4915 N?

• neagră

• brună

• albă

• maro

Pentru a produce alunecarea căruciorului din imagine este necesar să acționăm cu o forță de tracțiune care să învingă forța de frecare. Desenează prin săgeți cele două forțe.

O bilă cu masa de 200 g este suspendată de un resort elastic având constanta de elasticitate de 100 N/m. Resortul nu se rupe și revine la forma și lungimea sa inițiale după ce îndepărtăm bila. Considerăm g = 10 N/Kg. Următoarele afirmații sunt adevărate.

• Resortul se deformează plastic și ajunge la o lungime finală de 0,02 m.

• Resortul se deformează elastic și se alungește cu 0,02 m.

• Greutatea bilei este forța care determină alungirea resortului. Forța elastică este cea care determină revenirea resortului la lungimea inițială.

• Forța elastică este forța deformatoare. care influențează lungimea finală a resortului.

Densitatea laptelui din pahar este de 1,03 g/cm³. Paharul are 200 ml. Considerăm g = 10 N/Kg. Greutatea laptelui din pahar este de:

• 20,6 N

• 1,94 N

• 2060 N

• 2,06 N

Într-un pahar am o masă m de suc de mere. Dacă dublez masa sucului, greutatea sa:

• Scade la jumătate

• Crește de două ori

• Nu se modifică

• Crește de 4 ori

Cântarul îmi indică:

• masa mea exprimată în N

• greutatea mea exprimată în N

• masa mea exprimată în Kg

• densitatea osoasă

De resortul arcului din imagine trag cu o forță F. Dacă dublez forța, alungirea resortului va fi:

• de două ori mai mare

• de două ori mai mică

• jumătate din prima alungire

• de patru ori mai mare