WorksheetsENVIII-Matematică-2020-Simulare 2015-Subiectul al III-lea
Total questions: 13
Worksheet time: 42mins
Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Calculaţi lungimea aleii EF.
EF în ∆ EMF, m∢M=90° , T.P.
⇒ EF=32 hm.
EF în ∆EMF, m∢M=90°, T.P.
⇒ EF =5 hm.
Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Arătaţi că traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.
Traseul E→P→D este suma lungimilor segmentelor EP+PD.
Segmentul DP reprezintă drumul cel mai scurt de la punctul D la dreapta EF ⇒ DP ⊥EF
⇒ ∆ DPE este dreptunghic în P.
Traseul E→P→D este suma lungimilor segmentelor EP+PD.
Segmentul DP reprezintă drumul cel mai scurt de la punctul D la dreapta EF ⇒ DP = DE
Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât
AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Arătaţi că traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.
DE în ∆DAE, m∢A=90°, T.P.
⇒ DE = 4 hm.
EP în ∆DPE , m∢P =90°, T.P.
DE în ∆DAE, m∢A=90°, T.P.
⇒ DE = 10hm.
EP în ∆DPE, m∢P=90°, T.P.
Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât
AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Arătaţi că traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.
Se observă că DP şi ER sunt înălţimi în ∆DEF.
ER= AD=3 hm , DF = 4 hm , iar EF=32 hm.
Folosim aria triunghiului DEF
A∆DEF=2b⋅h=2EF⋅DP=2DF⋅ER
⇒ DP=22hm.
Se observă că DP şi ER sunt înălţimi în ∆DEF.
ER= AD=3 hm , DF = 4 hm , iar EF=10 hm.
Folosim aria triunghiului DEF A∆DEF=2b⋅h=2EF⋅DP=2DF⋅ER ⇒
DP=42hm.
Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât
AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Arătaţi că traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.
DE în ∆DAE, m∢A=90°, T.P. ⇒ DE=10hm. ,
DP=22hm.
EP în ∆DPE , m∢P=90°, T.P. ⇒ EP=2hm.
DE în ∆DAE, m∢A=90°, T.P. ⇒ DE=10hm.
DP=22hm
EP în ∆DPE, m∢P=90°, T.P.⇒ EP=32hm.
Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât
AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Arătaţi că traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.
DP=22hm, EP=2hm
DP+EP=32hm
EF=32hm ⇒ DP+EP=EF=32hm ⇒Traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.
DP=2\sqrt{2}hm,\ EP=\sqrt{2}hmDP=22hm,EP=2hm DP+PE=22+2=4 hm EF=32hm ⇒DP+PE diferit de EF⇒ Traseul E→P→D şi aleea EF nu au aceeaşi lungime.
Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât
AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Demonstraţi că patrulaterul DPBQ este paralelogram.
Patrulaterul DPEQ este paralelogram dacă două laturi opuse ale sale sunt paralele şi congruente.
Se observă că DP⊥EF şi BQ⊥EF, deoarece sunt drumurile cele mai scurte de la D, respectiv B, la dreapta EF
⇒ DP ∥ BQ.
Patrulaterul DPEQ este paralelogram dacă laturile opuse sunt paralele două câte două.
DP ∥ BQ
DQ ∥ BP ⇒
DPBQ paralelogram
Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât
AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Demonstraţi că patrulaterul DPBQ este paralelogram.
Ştim că DP ∥ BQ.
Demonstrăm că DP =BQ
DP=22hm.
BQ în ∆EFB , folosind aria triunghiului EFB. A∆EFB=2b⋅h=2EF⋅BQ=2EB⋅FS ⇒ BQ=42hm.
Ştim că DP ∥ BQ.
Demonstrăm că DP =BQ
DP=22hm.
BQ în ∆EFB , folosind aria triunghiului EFB.
A∆EFB=2b⋅h=2EF⋅BQ=2EB⋅FS
⇒ BQ=22
⇒ BQ=DP
BQ∥DP
⇒DEPQ paralelogram.
În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=8 cm şi AB=8 cm. Punctele E şi F sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC. Punctul M este situat pe muchia VB astfel încât EM ⊥ VB. Calculaţi aria triunghiului BEF.
∆BEF echilateral,
A∆BEF=4l23=4423=43cm2
ABCD pătrat ⇒∆BEF dreptunghic isoscel, m∢B=90°
A∆BEF=2cat1⋅cat2=2EB⋅FB=8 cm2
În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=8 cm şi AB=8 cm. Punctele E şi F sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC. Punctul M este situat pe muchia VB astfel încât EM ⊥ VB. Determinaţi măsura unghiului format de dreapta VD cu planul (ABC).
Măsura unghiului format de o dreaptă cu un plan este egală cu măsura unghiului format de dreaptă cu proiecţia ei pe plan.
(ABC) = (ABCD).
Proiecţia lui V pe (ABCD) este punctul O , aflat la intersecţia diagonalelor AC şi BD.
Proiecţia lui D pe planul (ABCD) este D, deoarece D ∈(ABCD).
Proiecţia lui VD pe (ABCD ) este OD.
m∢(VD, (ABCD)) = m∢(VD, OD ) = m∢VDO.
Măsura unghiului format de o dreaptă cu un plan este egală cu măsura unghiului format de dreaptă cu proiecţia ei pe plan.
(ABC) = (ABCD).
Proiecţia lui V pe (ABCD) este punctul O , aflat la intersecţia diagonalelor AC şi BD.
Proiecţia lui D pe planul (ABCD) este D, deoarece D ∈(ABCD).
Proiecţia lui VD pe (ABCD ) este OD.
m∢(VD, (ABCD)) = m∢(VD, OD ) = m∢DVO.
În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=8 cm şi AB=8 cm. Punctele E şi F sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC. Punctul M este situat pe muchia VB astfel încât EM ⊥ VB. Determinaţi măsura unghiului format de dreapta VD cu planul (ABC).
m∢VDO în ∆VDO, m∢VOD=90°, cos∢VDO=ip.cat.ala˘t.=VDDO DO=2l2=42cm.
cos∢VDO= 22 ⇒m∢VDO=60°⇒
m∢(VD, (ABCD))=m∢(VD,OD)
=m∢VDO=60°
m∢VDO în ∆VDO, m∢VOD=90°, cos∢VDO=ip.cat.ala˘t.=VDDO
DO=2l2=42cm.
cos∢VDO= 22 ⇒m∢VDO=45°⇒
m∢(VD, (ABCD))=m∢(VD,OD)
=m∢VDO=45°
În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=8 cm şi AB=8 cm. Punctele E şi F sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC. Punctul M este situat pe muchia VB astfel încât EM ⊥ VB. Demonstraţi că muchia VB este perpendiculară pe planul (EMF).
O dreaptă este perpendiculară pe un plan, dacă este perpendiculară pe două drepte concurente din plan.
Din ipoteză, EM ⊥ VB.
Demonstrăm că FM ⊥ VB.
Pentru aceasta, comparăm
∆ EBM şi ∆ FBM
O dreaptă este perpendiculară pe un plan, dacă este perpendiculară pe două drepte concurente din plan.
Din ipoteză, EM ⊥ VB
FM ⊥ VB
EM ∩ FM = {M}
⇒VB ⊥ (EMF)
În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=8 cm şi AB=8 cm. Punctele E şi F sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC. Punctul M este situat pe muchia VB astfel încât EM ⊥ VB. Demonstraţi că muchia VB este perpendiculară pe planul (EMF).
∆ EBM şi ∆ FBM au :
EB = FB = 4 cm
∢EBM = ∢FBM (feţele laterale ale piramidei sunt congruente)
BM = BM (latură comună)
⇒ ∆ EBM ≡ ∆ FBM (cazul L.U.L.)
⇒ m∢EMB = m∢FMB = 90° (deoarece EM ⊥ VB)
VB ⊥ EM
VB ⊥ FM
EM ∩ FM = {M}
⇒ VB ⊥ (EMF)
∆ EBM şi ∆ FBM au :
EB = FB = 4 cm
EM = FM
BM = BM (latură comună )
⇒ ∆ EBM ≡ ∆ FBM (cazul L.L.L.)
⇒ m∢EMB = m∢FMB = 90° (deoarece EM ⊥ VB)
VB ⊥ EM
VB ⊥ FM
EM ∩ FM = {M}
⇒ VB ⊥ (EMF)
