wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

ENVIII-Matematică-2020-Simulare 2015-Subiectul al III-lea

Total questions: 13

Worksheet time: 42mins

Name
Class
Date
1.

Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Calculaţi lungimea aleii EF.

a)

EF în ∆ EMF, m∢M=90° , T.P.
EF=32 hm.EF=3\sqrt{2}\ hm.

b)

EF în ∆EMF, m∢M=90°, T.P.
⇒ EF =5 hm.

2.

Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Arătaţi că traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.

a)

Traseul E→P→D este suma lungimilor segmentelor EP+PD.

Segmentul DP reprezintă drumul cel mai scurt de la punctul D la dreapta EF ⇒ DP ⊥EF

⇒ ∆ DPE este dreptunghic în P.

b)

Traseul E→P→D este suma lungimilor segmentelor EP+PD.

Segmentul DP reprezintă drumul cel mai scurt de la punctul D la dreapta EF ⇒ DP = DE

3.

Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât

AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Arătaţi că traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.

a)

DE în ∆DAE, m∢A=90°, T.P.
⇒ DE = 4 hm.
EP în ∆DPE , m∢P =90°, T.P.

b)

DE în ∆DAE, m∢A=90°, T.P.
⇒ DE = 10hm.\sqrt{10}hm.
EP în ∆DPE, m∢P=90°, T.P.

4.

Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât

AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Arătaţi că traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.

a)

Se observă că DP şi ER sunt înălţimi în ∆DEF.
ER= AD=3 hm , DF = 4 hm , iar EF=32 hm.EF=3\sqrt{2}\ hm.
Folosim aria triunghiului DEF
ADEF=bh2=EFDP2=DFER2A_{∆DEF}=\frac{b·h}{2}=\frac{EF·DP}{2}=\frac{DF·ER}{2}
DP=22hm.DP=2\sqrt{2}hm.

b)

Se observă că DP şi ER sunt înălţimi în ∆DEF.
ER= AD=3 hm , DF = 4 hm , iar EF=\sqrt{10}\ hm.
Folosim aria triunghiului DEF ADEF=bh2=EFDP2=DFER2A_{∆DEF}=\frac{b·h}{2}=\frac{EF·DP}{2}=\frac{DF·ER}{2}
DP=42hm.DP=4\sqrt{2}hm.


5.

Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât

AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Arătaţi că traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.

a)

DE în ∆DAE, m∢A=90°, T.P. ⇒ DE=10hm.DE=\sqrt{10}hm. ,
DP=22hm.DP=2\sqrt{2}hm.
EP în ∆DPE , m∢P=90°, T.P. ⇒ EP=2hm.EP=\sqrt{2}hm.

b)

DE în ∆DAE, m∢A=90°, T.P. ⇒ DE=10hm.DE=\sqrt{10}hm.
DP=22hmDP=2\sqrt{2}hm
EP în ∆DPE, m∢P=90°, T.P.⇒ EP=32hm.EP=3\sqrt{2}hm.

6.

Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât

AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Arătaţi că traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.

a)

DP=22hm, EP=2hmDP=2\sqrt{2}hm,\ EP=\sqrt{2}hm
DP+EP=32hmDP+EP=3\sqrt{2}hm
EF=32hm EF=3\sqrt{2}hm\ DP+EP=EF=32hmDP+EP=EF=3\sqrt{2}hm ⇒Traseul E→P→D şi aleea EF au aceeaşi lungime.

b)

DP=2\sqrt{2}hm,\ EP=\sqrt{2}hm DP+PE=22+2=4 hmDP+PE=2\sqrt{2}+\sqrt{2}=4\ hm EF=3\sqrt{2}hm\ ⇒DP+PE diferit de EF⇒ Traseul E→P→D şi aleea EF nu au aceeaşi lungime.

7.

Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât

AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Demonstraţi că patrulaterul DPBQ este paralelogram.

a)

Patrulaterul DPEQ este paralelogram dacă două laturi opuse ale sale sunt paralele şi congruente.

Se observă că DP⊥EF şi BQ⊥EF, deoarece sunt drumurile cele mai scurte de la D, respectiv B, la dreapta EF

⇒ DP ∥ BQ.

b)

Patrulaterul DPEQ este paralelogram dacă laturile opuse sunt paralele două câte două.

DP ∥ BQ

DQ ∥ BP ⇒

DPBQ paralelogram

8.

Figura alăturată este schiţa unui parc în formă de dreptunghi ABCD cu AB = 5 hm şi AD = 3 hm. Aleile principale din acest parc sunt reprezentate de segmentele EF, DP, DQ, BP şi BQ, unde E ∈ (AB) , F ∈ (CD) astfel încât

AE = CF = 1hm, iar segmentele DP şi BQ reprezintă drumurile cele mai scurte de la punctele D, respectiv B la dreapta EF. Demonstraţi că patrulaterul DPBQ este paralelogram.

a)

Ştim că DP ∥ BQ.
Demonstrăm că DP =BQ
DP=2\sqrt{2}hm.
BQ în ∆EFB , folosind aria triunghiului EFB. A_{∆EFB}=\frac{b·h}{2}=\frac{EF·BQ}{2}=\frac{EB·FS}{2} BQ=42hm.BQ=4\sqrt{2}hm.

b)

Ştim că DP ∥ BQ.
Demonstrăm că DP =BQ
DP=22hm.DP=2\sqrt{2}hm.
BQ în ∆EFB , folosind aria triunghiului EFB.
AEFB=bh2=EFBQ2=EBFS2A_{∆EFB}=\frac{b·h}{2}=\frac{EF·BQ}{2}=\frac{EB·FS}{2}
BQ=22BQ=2\sqrt{2}
⇒ BQ=DP
BQ∥DP
⇒DEPQ paralelogram.

9.

În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=8 cm şi AB=8 cm. Punctele E şi F sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC. Punctul M este situat pe muchia VB astfel încât EM ⊥ VB. Calculaţi aria triunghiului BEF.

a)

∆BEF echilateral,
ABEF=l234=4234=43cm2A_{∆BEF}=\frac{l^2\sqrt{3}}{4}=\frac{4^2\sqrt{3}}{4}=4\sqrt{3}cm^2

b)

ABCD pătrat ⇒∆BEF dreptunghic isoscel, m∢B=90°
ABEF=cat1cat22=EBFB2=8 cm2A_{∆BEF}=\frac{cat_1·cat_2}{2}=\frac{EB·FB}{2}=8\ cm^2

10.

În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=8 cm şi AB=8 cm. Punctele E şi F sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC. Punctul M este situat pe muchia VB astfel încât EM ⊥ VB. Determinaţi măsura unghiului format de dreapta VD cu planul (ABC).

a)

Măsura unghiului format de o dreaptă cu un plan este egală cu măsura unghiului format de dreaptă cu proiecţia ei pe plan.

(ABC) = (ABCD).

Proiecţia lui V pe (ABCD) este punctul O , aflat la intersecţia diagonalelor AC şi BD.

Proiecţia lui D pe planul (ABCD) este D, deoarece D ∈(ABCD).

Proiecţia lui VD pe (ABCD ) este OD.

m∢(VD, (ABCD)) = m∢(VD, OD ) = m∢VDO.

b)

Măsura unghiului format de o dreaptă cu un plan este egală cu măsura unghiului format de dreaptă cu proiecţia ei pe plan.

(ABC) = (ABCD).

Proiecţia lui V pe (ABCD) este punctul O , aflat la intersecţia diagonalelor AC şi BD.

Proiecţia lui D pe planul (ABCD) este D, deoarece D ∈(ABCD).

Proiecţia lui VD pe (ABCD ) este OD.

m∢(VD, (ABCD)) = m∢(VD, OD ) = m∢DVO.

11.

În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=8 cm şi AB=8 cm. Punctele E şi F sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC. Punctul M este situat pe muchia VB astfel încât EM ⊥ VB. Determinaţi măsura unghiului format de dreapta VD cu planul (ABC).

a)

m∢VDO în ∆VDO, m∢VOD=90°, \cos∢VDO=\frac{cat.alăt.}{ip.}=\frac{DO}{VD} DO=\frac{l\sqrt{2}}{2}=4\sqrt{2}cm.
cos∢VDO= \frac{\sqrt{2}}{2} ⇒m∢VDO=60°⇒
m∢(VD, (ABCD))=m∢(VD,OD)
=m∢VDO=60°

b)

m∢VDO în ∆VDO, m∢VOD=90°, cosVDO=cat.ala˘t.ip.=DOVD\cos∢VDO=\frac{cat.alăt.}{ip.}=\frac{DO}{VD}
DO=l22=42cm.DO=\frac{l\sqrt{2}}{2}=4\sqrt{2}cm.
cos∢VDO= 22\frac{\sqrt{2}}{2} ⇒m∢VDO=45°⇒
m∢(VD, (ABCD))=m∢(VD,OD)
=m∢VDO=45°

12.

În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=8 cm şi AB=8 cm. Punctele E şi F sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC. Punctul M este situat pe muchia VB astfel încât EM ⊥ VB. Demonstraţi că muchia VB este perpendiculară pe planul (EMF).

a)

O dreaptă este perpendiculară pe un plan, dacă este perpendiculară pe două drepte concurente din plan.

Din ipoteză, EM ⊥ VB.

Demonstrăm că FM ⊥ VB.

Pentru aceasta, comparăm

∆ EBM şi ∆ FBM

b)

O dreaptă este perpendiculară pe un plan, dacă este perpendiculară pe două drepte concurente din plan.

Din ipoteză, EM ⊥ VB

FM ⊥ VB

EM ∩ FM = {M}

⇒VB ⊥ (EMF)

13.

În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=8 cm şi AB=8 cm. Punctele E şi F sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC. Punctul M este situat pe muchia VB astfel încât EM ⊥ VB. Demonstraţi că muchia VB este perpendiculară pe planul (EMF).

a)

∆ EBM şi ∆ FBM au :

EB = FB = 4 cm

∢EBM = ∢FBM (feţele laterale ale piramidei sunt congruente)

BM = BM (latură comună)

⇒ ∆ EBM ≡ ∆ FBM (cazul L.U.L.)

⇒ m∢EMB = m∢FMB = 90° (deoarece EM ⊥ VB)

VB ⊥ EM

VB ⊥ FM

EM ∩ FM = {M}

⇒ VB ⊥ (EMF)

b)

∆ EBM şi ∆ FBM au :

EB = FB = 4 cm

EM = FM

BM = BM (latură comună )

⇒ ∆ EBM ≡ ∆ FBM (cazul L.L.L.)

⇒ m∢EMB = m∢FMB = 90° (deoarece EM ⊥ VB)

VB ⊥ EM

VB ⊥ FM

EM ∩ FM = {M}

⇒ VB ⊥ (EMF)