wayground logo

Free Printable Worksheets

NEW

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Pregătire Examen Licență - Geografia Turismului 2.0.

Total questions: 53

Worksheet time: 27mins

Name
Class
Date
1.

La care tip de turism eficiența economică este cea mai redusă?

a)

Turismul montan

b)

Turismul pentru îngrijirea sănătății

c)

Turismul ecumenic

d)

Turismul cultural

2.

Ce fel de element al hărții este scara de proporție?

a)

Element cartografic

b)

Element de suport

c)

Element de bază

d)

Element special

3.

Care dintre următoarele metode cartografice este cea mai potrivită pentru reprezentarea fenomenelor ce ocupă întreaga suprafață a teritoriului reprezentat?

a)

Metoda cartografică

b)

Metoda punctelor

c)

Metoda arealului

d)

Metoda fondului calitativ

4.

9. Cum trebuie să fie intervalele dintre izolinii pentru o reprezentare cât mai detaliată a variației în spațiu a unui fenomen pe hartă?

a)

Intervale egale

b)

Intervale inegale

c)

Intervale diferențiate de la o zonă la alta

d)

Intervale inexistente

5.

În cadrul modelului lui von Thünen, cele mai mari venituri se pot obține de pe hectarul agricol situat lângă piață, dacă este folosit pentru:

a)

legume

b)

cereale

c)

industrie

d)

animale

6.

În modelul (ideal) al lui Alfred Weber, localizarea unității industriale - X (care folosește 1 tonă de energie-A și 1 tonă de materie primă-B, pentru a obține 1 tonă de produs fabricat vîndut pe piața M) se va face astfel:

a)

Localizarea fabricii X se va face la intersecţia mediatoarelor laturilor unui triunghi („triunghiul lui Weber”) ale cărui vârfuri ar fi reprezentate de punctele A, B şi M.

b)

Localizarea fabricii X se va face la intersecţia medianelor laturilor unui triunghi („triunghiul lui Weber”) ale cărui vârfuri ar fi reprezentate de punctele A, B şi M.

c)

Localizarea fabricii X se va face la intersecţia bisectoarelor laturilor unui triunghi („triunghiul lui Weber”) ale cărui vârfuri ar fi reprezentate de punctele A, B şi M.

d)

Localizarea fabricii X se va face la intersecţia paralelelor laturilor unui triunghi („triunghiul lui Weber”) ale cărui vârfuri ar fi reprezentate de punctele A, B şi M.

7.

Spaţiul absolut (cosmografic şi cartografic) este considerat drept:

a)

un cadru imaginar

b)

un cadru de referință

c)

un cadru binuar

d)

un cadru special

8.

Izocronele sunt:

a)

Linii care unesc aceeași deformare a hărții

b)

Linii care unesc aceleași costuri de transport

c)

Linii care unesc aceeași presiune atmosferică

d)

Linii care unesc aceeași perioadă de timp care poate fi acoperită

9.

Spațiul subiectiv cuprinde:

a)

spațiul social, spațiul cultural, spațiul mental

b)

spațiul perceput, spațiul trăit, spațiul imaginat

c)

spațiul propriu, spațiul impropriu, spațiul neutru

d)

spațiul mental, spațiul trăit, spațiul imaginar

10.

Din perspectiva spațiului trăit, regiunile înrădăcinate sunt:

a)

Locuri unde oamenii resping modul de viață

b)

Locuri unde oamenii sunt atrași puternic modul de viață

c)

Locuri ale percepției mentale reprezentate prin hărți mentale

d)

Locuri ale existenței obișnuite a omului

11.

Cercetarea în geografia culturală are în vedere:

a)

descoperirea prin observație, embleme ale autorității

b)

geografia postmodernistă, refacerea culturală

c)

cultura și societatea

d)

studiul comportamentului social, dinamica regiunilor

12.

Din perspectiva metaforei peisajului ca text comunicarea nu conţine un limbaj de sunete ci un repertoriu de acţiuni care mediază comportamentul social al omului. Analizând peisajul din această perspectivă explicaţi de ce modifică oamenii mediul:

a)

Pentru a imputa interacțiunile dintre ei

b)

Pentru a afirma diferențele sociale și de comportament

c)

Pentru a controla interacțiunile dintre ei

d)

Pentru a lărgi spațiul locuit

13.

Un oraş nu poate exista izolat în raport cu alte aşezări deoarece:

a)

are nevoie de materie și informație și locuri unde să-și disipe propriile produse

b)

acestea conlucrează pentru bunăstarea orașului

c)

orașele sunt dependente de alte orașe și sate

d)

nu contează acest aspect

14.

Conform Regulii Rang-talie, cunoscând că oraşul situat pe primul loc al ierarhiei unui sistem urban are o populaţie de 4 000 000 locuitori, oraşul de pe poziţia a X-a a ierarhizării ar trebui să aibă un număr de locuitori de:

a)

40 000 locuitori

b)

4 000 locuitori

c)

200 000 locuitori

d)

400 000 locuitori

15.

Fluxurile de informație primite sunt mai mari:

a)

mai mari în cazul orașelor mari și mai mici în cazul orașelor mici

b)

mai mari în cazul orașelor mici și mai mici în cazul orașelor mari

c)

mai mari în cazul mediului rural și mai mici în cazul mediului urban

d)

egale atât în cazul orașelor mici cât și în cazul orașelor mari

16.

Alunecările de teren rotaţionale se produc atunci când planul de alunecare este:

a)

rotațional

b)

concav

c)

convex

d)

rotund

17.

Acţiunea chimică asupra calcarelor se numeşte:

a)

meteorizație

b)

coroziune

c)

dezagregare

d)

geoflexiune

18.

Văile seci din regiunile carstice se numesc:

a)

grinduri

b)

sohodoluri

c)

doline

d)

grinoave

19.

Albiile majore sunt formate din:

a)

grinduri, renii, ostroave, microdepresiuni

b)

lunci, doline, grinoave, grinduri

c)

ostroave, lunci, microdepresiuni

d)

albii minore și albii majore

20.

Terasele fluviale sunt:

a)

un fost râu care nu mai curge

b)

un fost braț al unui râu, prin care astăzi nu mai curge apă, însă unde terenul a rămas mlăștinos

c)

o fostă albie rămasă suspendată din cauza adâncirii râului

d)

versantul care este creat de adâncirea râului

21.

Terasele în rocă sunt:

a)

sculptate în rocă pe loc

b)

sculptate în mâl și roci subțiri

c)

sculptate de vânt

d)

specifice zonelor de deal

22.

Terasele îmbucate şi rezemate sunt:

a)

terase pluviale

b)

terase aluvionare

c)

terase în rocă

d)

terase eustatice

23.

Omul are nevoie de spațiu consacrat special odihnei:

a)

pentru a se odihni în urma muncii și pentru petrecerea timpului liber

b)

la adăpost și pentru a participa la viața grupurilor mici

c)

pentru odihnă și relaxare

d)

pentru a nu se îmbolnăvi

24.

Precizaţi unde s-a dezvoltat prima oară, pe scară largă, fenomenul rezervării de spaţii urbane și periurbane, consacrate special pentru destindere şi recreere:

a)

Australia, Canada

b)

Germania, Franța

c)

Rusia, China

d)

SUA, Marea Britanie

25.

Nevoia de spațiu public consacrat special destinderii și recreerii depinde de:

a)

tipul dominant de activitate, tipul dominant de locuire, standardul de viață

b)

timpul liber, tipul dominant de activitate, tipul dominant de locuire

c)

tipul dominant de locuire, tipul dominant de activitate, timpul liber, costurile de întreținere

d)

nevoia de destindere și de recreere

26.

Nevoia de spațiu public consacrat special destinderii și recreerii este mai mare:

a)

în mediul rural decât în mediul urban

b)

egală în cele două medii

c)

în mediul urban decât în mediul rural

d)

neimportantă în mediul rural

27.

Valorificarea largă a potențialului turistic al unui teritoriu se face prin:

a)

cultura locului, comunitatea locală, istoria locului, accesul aici

b)

infrastructura generală și de acces a acestuia

c)

activități de cunoaștere, infrastructură, acces, promovare

d)

elementele de potențial și infrastructură

28.

Un rol decisiv în afirmarea turistică a unui teritoriu îl joacă suprastructurile și reprezentările mentale (servicii, prestigiu, toponime, imagini etc.), deoarece acestea:

a)

contribuie la transformarea locului dintr-unul anonim într-unul notoriu

b)

sunt cel mai adesea folosite pentru a atrage clienții

c)

au legătură cu misticitatea și cu însemnătatea locului

d)

au parte de o mare importanță în atenția selectivă a clienților

29.

Produsele turistice teritoriale cuprind cel puțin 3 straturi de repere atractive:

a)

naturale, istorice, economice

b)

naturale, istorice, substructuri

c)

naturale, istorice, recente

d)

verzi, de masă, selective

30.

Analiza psihografică este folosită pentru:

a)

aflarea percepției opiniei publice despre un anume subiect

b)

completarea variabilelor socio-demografice

c)

completarea opiniei personale a clienților

d)

aflarea intenției de vânzare-cumpărare a pieței

31.

În cazul turiștilor motivați de dragostea de a călători (wanderlust), predomină:

a)

itinerarii naționale, călătorii de tip drumeții

b)

itinerarii internaționale, turism cultural

c)

itinerarii internaționale, turism de aventură

d)

itinerarii naționale, turism cultural

32.

În ce constă manifestarea ineditului în satul turistic românesc?

a)

unicitatea acestora

b)

modernitate combinată cu tradiție

c)

ospitalitatea localnicilor și iubirea acestora pentru locul respectiv

d)

modul de preparare a produselor gastronomice

33.

Care sunt satele turistice cunoscute pentru practicarea unor sporturi?

a)

Jina, Vaideeni

b)

Poarta, Arieșeni

c)

Sinaia, Azuga

d)

Costinești, Arieșeni

34.

Care dintre exemplele de mai jos reprezintă areale carstice de tipul platourilor carstice coborâte?

a)

grinduri

b)

ostroave

c)

doline

d)

peșteri

35.

Care dintre exemplele de mai jos reprezintă areale carstice de tipul barelor calcaroase unitare?

a)

Vânturarţa-Buila

b)

arealul carstic Polovragi-Cernădia

c)

M-ții Pădurea Craiului

d)

Munţii Trascăului

36.

După criteriul morfologic, dolinele se clasifică în:

a)

de dizolvare, de subsidență, de prăbușire

b)

conice, de subsidență, de prăbușire

c)

conice, cu fundul plat, asimetrice

d)

sedimentare, aluvionare, pluviodenudaționale

37.

Care dintre lacurile de mai jos sunt lacuri carstice?

a)

Zănoaga, Slănic Prahova, Bucegi

b)

Vărășoaia, Iezerul Ighiu, Ochiul Beiului

c)

Avrig, Bâlea, Capra

d)

Ocna Sibiului, Ocna Mureșului, Tatlageac

38.

Care dintre lacurile de mai jos sunt limane fluvio-maritime?

a)

Techirghiol, Agigea

b)

Slănic Prahova, Ocna Sibiului

c)

Tașaul, Vărășoaia

d)

Avrig, Capra

39.

Din punct de vedere structural, Munții Piatra Craiului reprezintă:

a)

bară calcaroasă sinclinală

b)

bară calcaroasă fragmentată

c)

cară calcaroasă suspendată

d)

sohodoluri

40.

În ultimii ani, ca urmare a globalizării, lumea tinde să se transforme:

a)

dintr-o lume liberă, într-una cu granițe stabile

b)

dintr-o lume cu granițe stricte, într-o lume a libertății economice

c)

dintr-o lume egalitariană, într-o lume capitalistă

d)

dintr-o lume a ignoranței, într-una a păcii

41.

Modelul/conceptul centru-periferie se referă la:

a)

modelul de localizare a zonelor de locuire

b)

procesul de bogăție, respectiv sărăcie

c)

performanța din punct de vedere social-economic

d)

zonele de centru și de periferie ale unui oraș

42.

La nivel global, zona centrală a lumii din punct de vedere socio-economic și politic, este formată din:

a)

America Anglo-Saxonă, UE și Japonia-China de Est

b)

Australia, America

c)

Europa de Nord, Europa Vestică și America Anglo-Saxonă

d)

Europa de Nord

43.

În cadrul modelului centru-periferie, în Europa, centrul este reprezentat de:

a)

partea sudică

b)

partea central-vestică

c)

partea nordică

d)

partea nord-vestică

44.

Principiul indivizibilității teritoriului de stat afirmă că:

a)

populația statului nu poate fi împărțită

b)

teritoriul statului nu poate fi împărțit

c)

teritoriul statului poate fi împărțit

d)

populația statului poate fi împărțită

45.

State partial recunoscute (de un număr redus de țări) sunt:

a)

Somaliland, Kosovo, Palestina

b)

Kosovo, Cipru de Nord, Abhazia

c)

Transnistria, Taiwan, Cipru de Nord

d)

Cipru de Nord, Taiwan, Kosovo

46.

Dezavantaje ale statelor cu suprafață mică și foarte mică:

a)

profil economic excedent, fragilitate redusă la agresiuni externe

b)

profil economic excedent, fragilitate ridicată la agresiuni externe

c)

profil economic lacunar, fragilitate ridicată la agresiuni externe

d)

profil economic neomogen, fragilitate ridicată la agresiuni externe

47.

Următoarele state au teritoriul gâtuit (strangulat):

a)

Rusia, Cehia

b)

Croația, Slovenia

c)

Zambia, Croația

d)

Marea Britanie, Croația

48.

Statul al cărui teritoriu este format dintr-o singură insulă este de tip:

a)

insular

b)

insular polimeric

c)

insular monomeric

d)

insular polimeroid

49.

Un stat insular este considerat ‘enclavă maritimă’ atunci când:

a)

este traversat de marile rute maritime, dar nu și de cele aeriene

b)

nu este traversat atât de rutele maritime, cât și de cele aeriene

c)

este traversat de marile rute aeriene, dar nu și de cele maritime

d)

este traversat atât de rutele maritime, cât și de cele aeriene

50.

Tarile zonei turistice alpine europene, conform OMT (Organizatia Mondiala a Turismului), include:

a)

Slovenia, Croația, Italia, Spania

b)

Italia, Spania, Franța, Elveția

c)

Elveția, Liechtenstein, Franța, Slovenia

d)

Italia, Franța, Slovenia, Croația

51.

Fluxurile de turiști între Franța-Maroc, Germania-Turcia, Italia-Tunisia sau SUA - Caraibe ilustrează rolul:

a)

accesiblității globale

b)

fluxurilor etnice

c)

inaccesibilității globale

d)

fluxurilor migraționale

52.

Formarea unor bazine turistice cum sunt: bazinul Asia-Pacific, bazinul mediteranean, bazinul mezoamerican concretizează principiul:

a)

centru-periferie

b)

delocalizare-relocalizare

c)

reformizare-afinizare

d)

maritim

53.

Structurarea stațiunii Cannes, în raport cu trei axe majore este ilustrarea rolului structurant al:

a)

centrului turistic

b)

portului turistic

c)

axei turistice

d)

atracțiilor turistice