Se dă următoarea situație: Un profesor de fizică a întrebat odată un elev pe care-l asculta cum se poate măsura înățimea unei clădiri utilizând un barometru. Elevul a răspuns că dacă ar lega barometrul cu o sfoară, l-ar coborî încet până acesta ar atinge pământul și apoi ar măsura sfoara, s-ar putea afla înălțimea clădirii. Profesorul a spus că răspunsul este incorect și a vrut să-l depuncteze pe elev. Acesta a ripostat, susținând că nimic din ceea ce a spus nu e greșit și s-a arătat dispus să facă o demonstrație. Profesorul a fost de acord că ideile elevului pot fi corecte, dar a precizat că nu acesta e răspunsul pe care dorea să-l audă. În urma protestelor, profesorul s-a oferit să-l lase pe elev să mai încerce o dată. „Luăm barometrul și un cronometru și urcăm pe clădire. Lăsăm barometrul să cadă și măsurăm timpul de cădere. Utilizând apoi formula pentru căderea liberă, pe baza timpului scurs și a constantei gravitaționale, aflăm înălțimea clădirii”. Profesorul răspunde: „Mai spune-mi doar încă un mod în care poți folosi barometrul pentru a afla înălțimea clădirii și chiar dacă nu e răspunsul pe care-l vreau, nu-ți scad nota”. „Sigur?” întrebă elevul zâmbind. „Nici o problemă. Într-o zi cu soare punem barometrul lângă clădire. Măsurăm atât înălțimea lui, cât și lungimea umbrei sale pe pământ. Apoi măsurăm lungimea umbrei clădirii și folosind formulele pentru triunghiuri asemenea aflăm care este înălțimea clădirii.”

Pe baza acestui text, identificați cele 3 elemente ale unei probleme, respectiv starea inițială sau punctul de plecare, scopul problemei sau starea finală, acțiuni sau operații ce conduc de la starea inițială, la cea finală.

(a)  

Pornind de la operațiile prin care se pot soluționa problemele, acestea pot fi clasificate astfel:

(a)  

Enumerați etapele rezolvării problemelor

(a)  

După specificarea stărilor problemei, oamenii încep să formuleze ipoteze cu privire la modul de rezolvare. Dacă problema e simplă sau ne este familiară, atunci soluția apare imediat, ea fiind activată din memoria de lungă durată. În acest caz, strategia de rezolvare adoptată este una...

(a)  

Se dă următoarea problemă: Câțiva psihologi au intervievat 30 de ingineri și 70 de avocați pentru un studiu. Una dintre persoane, domnul X, este un bărbat în vârstă de 45 ani, căsătorit, cu patru copii. Conform analizei psihologice, el este în general precaut, grijuliu și ambițios. Nu pare interesat de chestiunile politice, iar cea mai mare parte a timpului liber și-o petrece jucând fotbal, citind sau dezlegând rebusuri.

Având la bază aceste informații, răspundeți la următoarele întrebări:

1) Care este probabilitatea ca domnul X să fie unul dintre inginerii din eșantionul investigat?

2) Ce tip de raționament euristic se regăsesște în problema de mai sus?

(a)  

Argumenați, în aproximativ 4-5 rânduri, faptul că gândirea este definitorie pentru ființa umană.