NEW
Font size
WorksheetsAdmi
Total questions: 50
Worksheet time: 25mins
La emiterea actului administrativ organul emitent actioneaza in temeiul
puterii discretionare a administratiei publice
puterii de constrangere a administratiei publice
puterii de stat pe baza si in vederea executarii legii
Normele de dr adm au o structura trihotomica , cuprinzand 3 elemente : ipoteza , dispozitia si sanctiunea, numai ca
ipoteza este, de obicei, forte dezvoltata iar dispozitia , in general, se prezinta sub forma imperativa
ipoteza este, de obicei, forte dezvoltata iar dispozitia , in general, se prezinta sub forma imperativa iar sanctiunea nu exista
ipoteza nu este, de obicei, forte dezvoltata iar dispozitia , in general,nu se prezinta sub forma imperativa sau onerativa
Intrarea in vigoare a unui act adm individual are loc:
la data publicarii in monitorul oficial
la data prevazuta in continutul actului, ulterior publicarii in mon oficial
la data comunicarii actului persoanei la care se refera
Organele administratiei publice controleaza actele administrative
numai sub aspectul legalitatii lor
numai sub aspectul oportunitatii lor
atat sub aspectul legalitatii cat si oportunitatii
Efectele juridice ale unui act adm inceteaza temporar in caz de
revocare
abrogare
suspendare
Semnarea actelor adm prin care se atesta autenticitatea acestora este
o conditie de forma
o conditie de fond
o conditie procedurala
In caz de constatare a ilegalitatii unui act adm
efectele juridice inceteaza retroactiv, chiar din momentul emiterii actului adm ilegal
efectele juridice inceteaza sa se mai produca doar numai pt viitor
c) instanța de contencios administrativ va hotărî momentul încetării efectelor juridice ale actului administrativ ilegal, dar după data introducerii acțiunii.
Controlul administrativ intern poate viza:
numai legalitatea actelor
numai oportunitatea actelor
atat legalitate, cat si oportunitate
Principiul legalității actului administrativ presupune următoarele:
a) actul administrativ să respecte doar condițiile de oportunitate existente în momentul emiterii/adoptării acestuia;
b) actul administrativ să fie emis/adoptat în limitele competenței legale a autorității publice ierarhic superioare;
c) calitatea actului administrativ de a corespunde Constituției și legii în baza și în executarea căreia a fost emis, cât și în anumite cazuri, a respectării tratatelor și convențiilor internaționale la care România este parte.
Forma scrisă a actului administrativ este necesară pentru:
a) publicarea în Monitorul Oficial al României;
b) executarea și respectarea întocmai de către cei cărora li se adresează;
c) posibilitatea revocării de către organul emitent sau cel ierarhic superior.
Din punctul de vedere al competenței materiale a organului administrației publice care le adoptă sau emite, actele administrative sunt:
a) acte administrative care produc efecte pe întreg teritoriul țării, precum hotărârile adoptate de Guvern;
b) acte administrative cu caracter general;
c) acte administrative de specialitate, care vizează unul sau mai multe domenii de activitate.
. Actul administrativ jurisdicțional reprezintă:
a) actul administrativ emis de către o autoritate administrativă cu atribuții jurisdicționale;
b) actul administrativ emis după o procedură bazată pe respectarea dreptului la apărare și pe contradictorialitate;
c) actul administrativ care este emis de o autoritate administrativă investită, prin lege organică, cu atribuții de jurisdicție administrativă specială.
13. Actul administrativ cu caracter individual produce efecte juridice:
a) la data înmânării sau comunicării actului către persoana vizată;
b) la o dată prevăzută în act, anterioară datei la care a fost comunicat sau înmânat;
c) în termen de 30 de zile de la data adoptării sau emiterii actului.
14. Când anularea unui act administrativ este înfăptuită de organul ierarhic superior celui care l-a emis, poartă denumirea de:
revocare
retractare
rectificare
15. Indicați de câte feluri sunt avizele:
a) prealabile, concomitente, posterioare;
b) anulabile, revocabile, suspendabile;
c) facultative, consultative, conforme.
16. Stabiliți momentul de la care actele administrative încep să producă efecte juridice?
din momentul in care oportunitatea lor devine inatacabila
din momentul publicarii, pt actele adm individuale
din momentul comunicarii, pt actele adm individuale
17. Dați exemple de acte prin care se aplică constrângerea administrativă:
a) hotărârile motivate ale Comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci;
b) ordonanțele de urgență ale Guvernului;
c) procesele-verbale de contravenție.
18. Identificați care sunt formele procedurale concomitente necesare emiterii actului administrativ:
a) avizele facultative, avizele consultative, avizele conforme;
b) acordul prealabil, acordul concomitent, acordul posterior;
c) cvorumul, majoritatea cerută pentru adoptarea și semnarea actului, motivarea actului.
19. Ce se înțelege prin anularea unui act juridic administrativ?
a) o modalitate prin care efectele juridice ale actelor administrative încetează, dar numai temporar, pentru o anumită perioadă de timp;
b) manifestarea de voință a unui anumit organ în scopul de a determina încetarea efectelor juridice produse de acest act, de a-l desființa;
c) încetarea definitivă pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrativ normativ prin emiterea unui alt act administrativ sau prin efectul legii.
20. Indicați ce motive pot determina suspendarea actelor administrative:
a) dubii cu privire la legalitate și la oportunitate;
b) doar dubii cu privire la oportunitate;
c) caducitate.
21. De câte feluri sunt acordurile?
a) civile, administrative, politice;
b) prealabile, concomitente, posterioare;
c) facultative, consultative, conforme.
22. Suspendarea actelor administrative este:
a) o modalitate prin care efectele juridice ale actelor administrative încetează, dar numai temporar, pentru o anumită perioadă de timp;
b) încetarea definitivă pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrativ normativ prin emiterea unui alt act administrativ sau prin efectul legii;
c) manifestarea de voință a unui anumit organ în scopul de a determina încetarea efectelor juridice produse de acest act, de a-l desființa
Ce se intelege prin revocarea unui act jur adm
o modalitate prin care efectele juridice ale actelor adm inceteaza, dar numai temporar, pentru o anumita perioada de timp
.Modalitatea specifică de încetare a efectelor juridice ale actelor administrative de către organul administrativ emitent sau organul ierarhic superior;
manifestarea de voință a unui anumit organ în scopul de a determina încetarea efectelor juridice produse de acest act, de a-l desființa.
Sub aspectul efectelor juridice pe care le produc, prezumția de legalitate poate fi:
a) o prezumție absolută și relativă de legalitate;
b) doar o prezumție absolută de legalitate;
c) prezumție de autenticitate.
Prezumția de autenticitate este asemănată cu:
a) prezumția de legalitate;
b) prezumția de veridicitate;
c) prezumția relativă.
Efectele juridice ale actului administrativ pot să înceteze temporar:
a) prin suspendare;
b) prin anulare;
c) în alte împrejurări.
Anularea unui act administrativ poate fi decisă de:
a) organul emitent, organul ierarhic superior și de alte organe de stat ce au acest drept, numai în cazuri expres prevăzute de lege;
b) doar de către organul ierarhic superior;
c) doar de alte organe de stat ce au acest drept, numai în cazuri expres prevăzute de lege.
Suspendarea unui act administrativ poate fi decisă de:
a) organul emitent, organul ierarhic superior și de alte organe de stat ce au acest drept, numai în cazuri expres prevăzute de lege;
b) doar de către organul ierarhic superior;
c) doar de alte organe de stat ce au acest drept, numai în cazuri expres prevăzute de lege.
Sunt considerate ca fiind avize facultative:
a) acele avize când autoritatea emitentă este obligată să solicite avizul, în absența căruia nu poate emite actul administrativ, dar nu este obligată să urmeze avizul acordat, putând să adopte altă soluție decât cea conținută în aviz;
b) acele avize când autoritatea emitentă are libertatea să solicite sau să nu solicite acel aviz;
c) acele avize când autoritatea emitentă este obligată să solicite avizul și, totodată, să țină seama de avizul solicitat la emiterea actului pentru care a fost dat.
Sunt considerate ca fiind avize consultative:
a) acele avize când autoritatea emitentă este obligată să solicite avizul, în absența căruia nu poate emite actul administrativ, dar nu este obligată să urmeze avizul acordat, putând să adopte altă soluție decât cea conținută în aviz;
b) acele avize când autoritatea emitentă are libertatea să solicite sau să nu solicite acel aviz;
c) acele avize când autoritatea emitentă este obligată să solicite avizul și, totodată, să țină seama de avizul solicitat la emiterea actului pentru care a fost dat.
Sunt considerate ca fiind avize conforme:
a) acele avize când autoritatea emitentă este obligată să solicite avizul, dar nu este obligată să urmeze avizul acordat;
b) acele avize când autoritatea emitentă are libertatea să solicite sau să nu solicite acel aviz;
c) acele avize când autoritatea emitentă este obligată să solicite avizul și, totodată, să țină seama de avizul solicitat la emiterea actului pentru care a fost dat.
Actele Guvernului se adoptă astfel:
a) prin consensul membrilor prezenți ai Guvernului;
b) cu majoritate calificată, în cazul participării la ședință a Președintelui României;
c) cu votul a 2/3 din numărul membrilor Guvernului, în cazul actelor care privesc ordinea publică și siguranța națională.
Proiectele de hotărâri și de ordonanțe supuse adoptării Guvernului pot fi inițiate de:
ministre
prefecturi
c) consiliile județene și consiliile locale, în nume propriu.
Instituția prefectului reprezintă:
a) un organ al administrației publice locale;
b) un organ unipersonal al administrației ministeriale, având competență teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care își desfășoară activitatea;
c) o instituție administrativă autonomă, având competență teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care își desfășoară activitatea.
În exercitarea atribuțiilor legale ce îi revin, prefectul emite:
decizii
instructiuni
ordine
În exercitarea atribuțiilor conferite de lege, primarul emite una din următoarele categorii de acte administrative:
a) dispoziții cu caracter normativ sau individual;
b) ordine și instrucțiuni;
c) decizii.
Secretarul comunei, orașului sau municipiului este numit în funcție prin unul din următoarele acte administrative:
a) dispoziție a primarului;
b) hotărâre a consiliului local;
c) ordin al prefectului.
Secretarul comunei, orașului sau municipiului are, între altele, ca atribuții principale și pe următoarele:
a) legalizarea semnăturii primarului de pe hotărârile consiliului local;
b) avizarea dispozițiilor primarului pentru legalitate;
c) pregătirea lucrărilor consiliului local supuse aprobării consiliului județean.
Caracteristic decretelor emise de Președintele României este faptul că:
a) sunt acte juridice cu caracter general;
b) nu pot fi supuse controlului de legalitate prin acțiune la instanța de contencios administrativ;
c) sunt inexistente dacă nu sunt publicate în Monitorul Oficial al României.
În exercitarea atribuțiilor sale, prefectul emite:
ordine
dispozitii
hotarari
În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, consiliul local adoptă:
a) dispoziții;
b) dispoziții și aprobări;
c) hotărâri.
În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite:
a) dispoziții;
b) dispoziții și aprobări;
c) ordine.
Hotărârile consiliului local se semnează de:
a) de președintele de ședință și de secretarul localității;
b) de președintele consiliului local și se contrasemnează de secretarul localității;
c) de președintele de ședință.
Precizați cui revine atribuția de a desemna candidatul pentru funcția de prim-ministru:
a) Președintelui României;
b) Guvernului;
c) Parlamentului țării.
Precizați în ce categorie intră atribuția de a numi Guvernul pe baza votului de încredere acordat de către Parlament:
a) în cazuri excepționale;
b) în domeniul politicii externe.
in raporturile cu Guvernul
În calitatea sa de comandant al forțelor armate, Președintele României poate declara mobilizarea parțială sau totală, cu aprobarea prealabilă sau, în cazuri excepționale, ulterioară:
a) a Guvernului;
b) a Parlamentului;
c) a Curții Constituționale.
Decretele emise de către Președintele României, care sunt acte administrative, sunt supuse controlului:
a) instanțelor de drept comun;
b) jurisdicțiilor administrative speciale;
c) instanțelor de contencios administrativ.
În județul în care este numit, prefectul:
a) este reprezentant al Guvernului;
b) este reprezentant al primului ministru al Guvernului României;
c) este reprezentant al Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Potrivit dispozițiilor constituționale, atribuțiile prefectului se stabilesc:
a) prin hotărâre a Guvernului;
b) prin lege organică;
c) prin lege.
Între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte:
a) există raporturi de suprasubordonare și, respectiv, subordonare;
b) există raporturi de coordonare și colaborare;
c) există raporturi de tutelă administrativă.
