Wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Quiz despre Toxicologie

Total questions: 91

Worksheet time: 46mins

Name
Class
Date
1.

Intoxicaţia este:

a)

starea fiziologică indusă de acţiunea microorganismelor

b)

stare fiziologică normală

c)

starea patologică indusă de acţiunea toxinelor

d)

starea patologică indusă de acţiunea toxicelor, şi constă în alterarea stării de sănătate.

e)

starea patologică indusă de principii active din plante

2.

Blocarea enzimelor respiratorii celulare produce fenomenul de:

a)

toxicoză

b)

diaree

c)

anoxie

d)

edem

e)

dureri musculare.

3.

Toxicoza este:

a)

starea patologică indusă de acţiunea toxinelor (micotoxine, toxine vegetale şi animale).

b)

stare fiziologică normală

c)

starea patologică indusă de acţiunea toxicelor, şi constă în alterarea stării de sănătate.

d)

starea patologică produsă de acţiunea dioxinelor.

4.

În funcţie de vârstă, cei mai sensibili la toxice sunt:

a)

adulţii tineri

b)

copiii şi vârstnicii

c)

indivizii de toate vârstele sunt la fel de sensibili

d)

doar copiii

e)

doar vârstnicii

5.

Transformarea hemoglobinei în compuşi incapabili de a transporta oxigenul produce fenomenul de:

a)

edem

b)

diaree

c)

anoxie

d)

toxicoză

e)

dureri musculare.

6.

Cantitatea ingerată de substanţă care determină efecte terapeutice se numeşte:

a)

doză toxică

b)

doză letală

c)

doză efectivă

d)

doză globală

e)

doză maximă tolerată.

7.

Hipersensibilitatea congenitală se poate datora:

a)

aportului crescut de proteine

b)

aportului crescut de lipide

c)

aportului crescut de glucide

d)

aportului crescut de vitamine

e)

unor deficienţe enzimatice.

8.

Taninurile se găsesc în:

a)

structura micotoxinelor

b)

pesticide

c)

îngrăşămintele azotate

d)

ceai, cafea, ciocolată

e)

cartofi.

9.

Starea de ionizare a unei substanţe depinde de:

a)

pH-ul substanţei

b)

de pK-ul mediului

c)

pH-ul mediului şi de pK-ul substanţei

d)

natura combinaţiei

e)

valenţa

10.

Hiposensibilitatea dobândită se poate institui prin:

a)

administrarea de doze mici şi descrescânde de toxice

b)

administrarea de doze mici şi crescânde de toxice

c)

administrarea de doze mari şi crescânde de toxice

d)

administrarea de doze mari şi descrescânde de toxice

e)

administrarea de doze mici şi unice de toxice.

11.

Prin contactul alimentelor cu suprafeţele cu care acestea vin în contact se poate produce:

a)

alterarea produselor

b)

conservarea produselor

c)

migrarea unor elemente din suprafeţe în produse

d)

aditivarea produselor

e)

contaminarea produselor cu pesticide

12.

Deficitul de G-6-PD este:

a)

intoxicaţie cu fosfor

b)

intoxicaţie cu pesticide

c)

factor de toxicitate dependent de substanţă

d)

o formă de antagonism

e)

carenţă enzimatică

13.

Substituirea unor atomi sau grupuri de atomi într-o moleculă:

a)

nu modifică toxicitatea substanţei

b)

creşte toxicitatea substanţei

c)

scade toxicitatea substanţei

d)

poate fie să scadă, fie să crească toxicitatea substanţei

e)

influenţează starea de agregare.

14.

Stările patologice survenite la nivelul principalelor sedii de metabolizare:

a)

scad capacitatea de metabolizare a toxicelor

b)

cresc capacitatea de metabolizare a toxicelor

c)

nu influenţează capacitatea de metabolizare a toxicelor

d)

sunt influenţate de rasă

e)

sunt influenţate de sex.

15.

Un toxic poate fi eliminat din organism:

a)

pe o singură cale de eliminare

b)

doar pe cale renală

c)

doar pe cale digestivă

d)

simultan pe două sau mai multe căi de eliminare

e)

doar prin transpiraţie.

16.

Oxalaţii sunt:

a)

poluanţi ai mediului

b)

substanţe adăugate în produsele din carne

c)

contaminanţi

d)

toxice de origine vegetală

e)

pesticide

17.

În cazul toxicelor minerale, toxicitatea acestora:

a)

poate scădea prin învechire

b)

creşte prin învechire

c)

nu este influenţată de învechire

d)

este influenţată de condiţiile pedo-climatice

e)

este influenţată de perioada de recoltare

18.

Pentru absorbţia pe care digestivă:

a)

starea solidă este mai favorabilă absorbţiei toxicelor decât starea lichidă.

b)

starea lichidă este mai favorabilă absorbţiei toxicelor decât starea solidă.

c)

starea solidă este mai favorabilă absorbţiei toxicelor decât starea gazoasă

d)

starea gazoasă este mai favorabilă absorbţiei toxicelor decât starea lichidă

e)

starea lichidă este mai favorabilă absorbţiei toxicelor decât starea gazoasă

19.

În funcţie de sex, mai sensibili la toxice sunt:

a)

vârstnicii

b)

masculii, datorită hormonilor androgeni

c)

masculii, datorită hormonilor estrogeni

d)

femelele, datorită hormonilor estrogeni

e)

femelele, datorită hormonilor androgeni

20.

Pot fi absorbite doar substanţele care:

a)

nu se dizolvă în apă

b)

nu se dizolvă în lipide

c)

nu se dizolvă nici în apă, nici în lipide

d)

se dizolvă atât în apă, cât şi în lipide

e)

se dizolvă doar în apă.

21.

Indivizii cu talie mică necesită:

a)

o cantitate mai mică de substanţă pentru ca răspunsul să fie asemănător cu cel al animalelor cu greutate mai mare din aceeaşi specie

b)

o cantitate mai mare de substanţă pentru ca răspunsul să fie asemănător cu cel al animalelor cu greutate mai mare din aceeaşi specie

c)

aceeaşi cantitate de substanţă pentru ca răspunsul să fie asemănător cu cel al animalelor cu greutate mai mare din aceeaşi specie

d)

administrarea unei cantităţi de testosteron pentru ca răspunsul să fie asemănător cu cel al animalelor cu greutate mai mare din aceeaşi specie

e)

existenţa unui efect de potenţare pentru ca răspunsul să fie asemănător cu cel al animalelor cu greutate mai mare din aceeaşi specie

22.

Eliminarea pe cale pulmonară este caracteristică pentru:

a)

metale grele

b)

micotoxine

c)

dioxine şi PCB-uri

d)

toxicele cu volatilitate mare

e)

toxicele cu solubilitate crescută în sânge

23.

Biotransformarea este:

a)

procesul prin care o substanţă este transformată dintr-o formă chimică în alta, prin diverse reacţii chimice

b)

procesul de absorbţie a toxicelor în sânge

c)

procesul de eliminare a toxicelor şi metaboliţilor lor din organism

d)

procesul de acumulare a toxicelor şi metaboliţilor lor din organism

e)

procesul de adiţie şi potenţare a toxicelor

24.

Viteza de absorbţie digestivă a substanţelor variază:

a)

invers proporţional cu masa moleculară a toxicului, respectiv cu mărimea particulelor

b)

direct proporţional cu masa moleculară a toxicului, respectiv cu mărimea particulelor

c)

indiferent de masa moleculară a toxicului sau de mărimea particulelor

d)

direct proporţional cu masa moleculară a toxicului

e)

direct proporţional cu mărimea particulelor

25.

Interacţiunea toxicelor (tipul de asociere) este generată de:

a)

doză

b)

factori dependenţi de organism

c)

prezenţa concomitentă sau succesivă a două sau mai multe toxice, sau a unui toxic şi a unor constituenţi alimentari

d)

originea toxicului

e)

structura spaţială a compusului

26.

Bioritmurile ultradiene sunt:

a)

săptămânale

b)

lunare

c)

anuale

d)

sub 24 de ore

e)

peste 24 de ore

27.

În funcţie de rasă, rasa albă caucaziană, spre deosebire de celelalte rase, prezintă la administrarea de efedrină:

a)

anoxie

b)

mioză

c)

midriază

d)

dureri musculare

e)

tulburări digestive

28.

Simptomatologia caracteristică în intoxicaţia cu raticide anticoagulante este:

a)

predominant digestivă

b)

predominant nervoasă

c)

sindromul hemoragic

d)

căderea părului

e)

contracţii musculare violente

29.

Polineuropatia întârziată care apare în intoxicaţia cu insecticide organofosforice este o polineuropatie senzo-motorie progresivă şi ireversibilă manifestată prin:

a)

slăbiciune sau paralizia şi parestezia extremităţilor

b)

tulburări digestive

c)

întârzieri în creştere

d)

tulburări auditive

e)

afecţiuni dermatologice

30.

Caracteristic organocloruratelor în organismele vii este:

a)

fenomenul de bioacumulare şi biomagnificare.

b)

eliminarea rapidă din organism

c)

formarea depozitelor în unghii şi păr

d)

fenomenul de biodegradare rapidă

e)

fenomenul de fotoliză.

31.

În intoxicaţia cu insecticide organofosforice se produc manifestări de tip:

a)

preponderent digestiv

b)

preponderent nervos

c)

muscarinic, nicotinic şi de tip nervos central

d)

respirator

e)

preponderent muscular.

32.

În cazul producerii unor intoxicaţii cu organofosforice la animale, cele de talie mică:

a)

se dau în consum necondiţionat

b)

se dau în consum condiţionat

c)

se trimit spre prelucrare în produse din carne

d)

nu prezintă importanţă toxicologică

e)

se confiscă.

33.

Carnea provenită de la animalele intoxicate cu ANTU:

a)

poate fi dată în consum local şi condiţionat

b)

poate fi dată în consum local şi necondiţionat

c)

se păstrează 2 săptămâni la refrigerare apoi se dă în consum necondiţionat

d)

se congelează 3 luni apoi se dă în consum necondiţionat

e)

se dirijează spre producerea de salamuri de durată.

34.

În mediul ambiant (sol,ape) insecticidele organoclorurate:

a)

sunt distruse rapid de ploi

b)

sunt persistente şi rezistente la biodegradare

c)

sunt distruse într-un timp relativ scurt de razele solare

d)

se degradează după o săptămână de la aplicare

e)

intră în competiţie cu îngrăşămintele azotate aplicate

35.

Reziduurile de raticide anticoagulante din organismul primului consumator al momelii toxice:

a)

nu constituie sursă secundară de toxic pentru următorul consumator (carnivore, om)

b)

constituie sursa secundară de toxic pentru următorul consumator(carnivore, om)

c)

sunt inexistente

d)

sunt foarte mari, astfel încât următorul consumator nu poate consuma carcasa sau produsele rezultate

e)

prezintă importanţă doar pentru rozătoare

36.

În cazul producerii unor intoxicaţii cu organoclorurate la animale, organele interne:

a)

se dau în consum necondiţionat

b)

se dau în consum condiţionat

c)

se exclud de la consum

d)

nu se vor folosi în industria farmaceutică

e)

nu prezintă importanţă toxicologică.

37.

Simptomele nervoase centrale din intoxicaţia cu organofosforice sunt:

a)

cele care predomină simptomatologia

b)

destul de atenuate, iar uneori pot chiar lipsi

c)

însoţite de tulburări dermatologice

d)

însoţite de afecţiuni auditive

e)

niciodată prezente

38.

Stricnina este:

a)

un dezinfectant

b)

un insecticid

c)

un antimicotic

d)

un aditiv alimentar

e)

un raticid

39.

Principala acţiune toxică a organocloruratelor este:

a)

la nivelul tubului digestiv

b)

la nivelul producţiilor piloase şi cornoase

c)

la nivelul sistemului nervos, unde induc o stare de hiperexcitaţie

d)

nu prezintă acţiune toxică semnificativă

e)

la nivelul sistemului osos, unde produc fracturi

40.

Insecticidele organofosforice sunt utilizate pentru:

a)

aportul de fosfor pentru culturile agricole

b)

distrugerea rozătoarelor dăunătoare

c)

prevenirea formării miceţilor şi micotoxinelor

d)

distrugerea insectelor dăunătoare şi antiparazitare externe la animale

e)

prevenirea contaminării microbiene a culturilor de cereale

41.

Organul ţintă în cazul intoxicaţiei cu raticide anticoagulante este:

a)

creierul

b)

pulmonul

c)

ficatul

d)

rinichiul

e)

stomacul.

42.

În cazul producerii unor intoxicaţii cu organoclorurate la animale, cele de talie mică:

a)

se dau în consum necondiţionat

b)

se dau în consum condiţionat

c)

se trimit spre prelucrare în produse din carne

d)

se confiscă

e)

nu prezintă importanţă toxicologică.

43.

Sindromul intermediar este o stare de neurotoxicitate întârziată care apare în intoxicaţia cu:

a)

insecticide organofosforice

b)

ANTU

c)

stricnină

d)

insecticide organoclorurate

e)

hidrocarburi policiclice aromatice.

44.

Carnea provenită de la animalele sacrificate de necesitate în intoxicaţia cu raticide anticoagulante care corespunde organoleptic:

a)

poate fi dată în consum necondiţionat

b)

poate fi dată în consum local, condiţionat şi de scurtă durată, în amestec 1:10 cu carne normală.

c)

poate fi dată în consum local, condiţionat şi de scurtă durată, în amestec 1:1 cu carne normală.

d)

poate fi dată în consum local, condiţionat şi de scurtă durată, în amestec 1:2 cu carne normală.

e)

Se dirijează spre prepararea de salamuri de durată.

45.

În cazul producerii unor intoxicaţii cu organoclorurate la animalele de talie mare, carnea fără modificări organoleptice şi cu reziduuri în limite admise:

a)

se dă în consum necondiţionat

b)

se dă în consum local, condiţionat şi de scurtă durată

c)

se trimit spre prelucrare în produse din carne

d)

se confiscă

e)

nu prezintă importanţă toxicologică.

46.

Simptomele nicotinice din intoxicaţia cu organofosforice constau în:

a)

tulburări digestive

b)

tulburări nervoase

c)

tulburări hematologice

d)

afecţiuni dermatologice

e)

în special de tip muscular.

47.

ANTU-ul (alfanaftiltioureea) este:

a)

un insecticid

b)

un dezinfectant

c)

un raticid

d)

un antimicotic

e)

un aditiv alimentar

48.

Animalele remise după intoxicaţia cu organofosforice pot fi sacrificate:

a)

doar după 60 de zile de la remitere

b)

după o săptămână de la remitere

c)

doar după 6 luni de la remitere

d)

indiferent de timpul trecut după remitere

e)

nu prezintă importanţă dacă animalele sunt remise sau nu.

49.

Carnea provenită de la animalele intoxicate cu stricnină:

a)

se dă în consum necondiţionat

b)

se dă în consum condiţionat, local şi de scurtă durată

c)

se confiscă şi se denaturează

d)

se dirijează spre producerea de salamuri de durată

e)

se păstrează 2 săptămâni la refrigerare apoi se dă în consum necondiţionat

50.

Cele mai cunoscute insecticide organoclorurate sunt:

a)

DDT şi HCH

b)

Stricnina

c)

ANTU-ul

d)

Carbamaţii

e)

Warfarina

51.

Principalul efect al nitriţilor este:

a)

efect anticoagulant

b)

iritant pentru piele

c)

congestiv pulmonar

d)

de hiperexcitaţie

52.

Principalul efect al nitriţilor este:

a)

Efec.t anticoagulant

b)

iritant pentru piele

c)

congestiv pulmonar

d)

de hiperexcitaţie nervoasă

e)

efectul methemoglobinizant

53.

Sursa majoră de nitraţi pentru om o constituie:

a)

vegetalele asigurând aproximativ 80% din aportul zilnic

b)

produsele din carne

c)

produsele lactate

d)

dulciurile

e)

produsele de panificaţie

54.

Prin aplicarea îngrăşămintelor azotate pe solurile agricole, cantităţi mai mari de nitraţi se vor regăsi:

a)

pe solurile nisipoase, aerate

b)

pe solurile argiloase

c)

pe solurile cu pH bazic

d)

pe toate tipurile de sol cantităţile de nitraţi sunt la fel de mari

e)

pe solurile cu cantităţi mici de humus.

55.

Prin congelarea produselor vegetale care conţin azotaţi se produce:

a)

concentrarea nitraţilor acumulaţi

b)

formarea de nitrozamine

c)

transformarea rapidă a nitraţilor în nitriţi

d)

reducerea până la stopare a transformării nitraţilor în nitriţi

e)

formarea de hidrocarburi policiclice aromatice.

56.

În cazul intoxicaţiilor cu nitraţi, laptele provenit de la astfel de animale:

a)

se poate da în consum ca atare doar atunci când îşi păstrează caracterele fizico-chimice, iar conţinutul în nitriţi este de până la 1 mg/100ml

b)

se poate da în consum ca atare doar atunci când îşi păstrează caracterele fizico-chimice, iar conţinutul în nitriţi este de până la 1 µg/100ml

c)

se confiscă şi se denaturează

d)

nu prezintă importanţă toxicologică

e)

se dă ca atare în consumul copiilor mici.

57.

Nitrozaminele se formează, în special, în următoarele tipuri de alimente de origine animală:

a)

carne congelată

b)

produse din carne cu adaos de nitraţi/nitriţi şi, eventual, afumate

c)

carne prăjită

d)

produse lactate acide

e)

lapte proaspăt.

58.

Potenţialul toxic al nitriţilor este:

a)

la fel de mare ca şi al nitraţilor

b)

de 2 ori mai mic decât cel al nitraţilor

c)

de 6 - 12 ori mai mare decât cel al nitraţilor

d)

de 6-12 ori mai mic decât cel al nitraţilor

e)

de 2 ori mai mare decât cel al nitraţilor.

59.

În tubul digestiv, condiţiile favorabile transformării nitraţilor în nitriţi sunt:

a)

pH bazic, în absenţa florei bacteriene

b)

pH bazic şi alimente bogate în pectină

c)

neinfluenţate de pH

d)

pH acid, flora bacteriană bogată şi nutrienţi

e)

în absenţa florei bacteriene.

60.

Asupra mucoasei digestive nitraţii/nitriţii au efect:

a)

calmant

b)

iritant, congestiv

c)

nici un efect

d)

de reducere a peristaltismului intestinal

e)

de reducere a suprafeţei de absorbţie din stomac.

61.

Cel mai cunoscut şi important inhibitor al formării nitrozaminelor este:

a)

piperul

b)

boiaua

c)

sarea

d)

nitriţii

e)

acidul ascorbic.

62.

Risc deosebit la intoxicaţia cu nitraţi/nitriţi prezintă:

a)

adulţii tineri

b)

adolescenţii

c)

vârstnicii

d)

toţi indivizii sunt la fel de susceptibili la intoxicaţie, indiferent de vârstă

e)

copiii sub 6 luni hrăniţi cu lapte praf refăcut cu apă care conţine cantităţi mari de nitraţi/nitriţi.

63.

Pentru formarea nitrozaminelor trebuie să fie îndeplinite concomitent următoarele condiţii :

a)

să existe agenţii nitrozanţi, să existe precursorii nitrozaminelor şi să existe condiţii optime de mediu pentru a se desfăşura reacţiile de nitrozare

b)

produsele proaspete să fie spălate şi fierte

c)

produsele să fie fragmentate, spălate şi prăjite

d)

să se adauge sare şi să se păstreze la refrigerare timp de 2 săptămâni

e)

iniţial refrigerarea şi apoi congelarea cănii

64.

Principala cale de pătrundere a nitraţilor în organism este:

a)

calea respiratorie

b)

calea digestivă

c)

calea transdermică

d)

prin injectare

e)

cale respiratorie şi transdermică.

65.

Nitrozaminele se formează, în special, în următoarele tipuri de alimente de origine vegetală:

a)

toate tipurile de vegetale, indiferent de zona de recoltare

b)

legume conservate prin sărare

c)

legume fierte

d)

legume blanşate la aburi

e)

legume deshidratate natural.

66.

Nitriţii sunt aditivi care se introduc în amestecurile de sărare utilizate în tratarea produselor din carne pentru a obţine:

a)

culoare maro specifică produselor din carne

b)

culoarea roz caracteristică a acestora, pentru a permite dezvoltarea aromei specifice, pentru a preveni dezvoltarea germenilor patogeni

c)

nitriţii nu sunt aditivi alimentari

d)

formarea de dioxine

e)

formarea de hidrocarburi policiclice aromatice.

67.

Procese care pot reduce conţinutul de dioxine şi compuşi similari în alimente sunt:

a)

malaxarea, mixarea, modelarea la temperatura mediului

b)

sortarea, tăierea şi îndepărtarea resturilor/spărturilor

c)

congelarea fructelor legumelor şi a produselor din carne

d)

răcirea şi depozitarea în stare refrigerată a produselor proaspete sau procesate

e)

procesele de extragere şi îndepărtare a grăsimii din produse, în care se concentrează dioxinele.

68.

Formarea HPA în timpul prăjirii cărnii la grătar cu cărbuni s-a demonstrat că este dependentă de:

a)

conţinutul în grăsime al cărnii, durata de gătire şi temperatura utilizată

b)

conţinutul în grăsime al cărnii, surplusul de sare şi conţinutul de nitriţi

c)

durata de gătire, temperatura utilizată şi conţinutul de nitriţi

d)

condimentele utilizate, conţinutul de glucide şi metale grele

e)

cantitatea de HPA formată nu depinde de parametrii tehnologici.

69.

Dibezodioxinele policlorurate şi dibenzofuranii policloruraţi, generic denumite „dioxine" rezultă din:

a)

procesele culinare obişnuite

b)

derularea unor procese chimice pe bază de triclorfenol

c)

afumarea produselor

d)

deshidratarea produselor

e)

autoclavare.

70.

Sursele naturale şi antropogene de HPA în mediu sunt:

a)

aplicaţiile de îngrăşăminte pe terenurile agricole

b)

arderi (combustibili, industrii, păduri)

c)

ploi acide

d)

ceaţa

e)

seceta care urmează după ploi abundente.

71.

Toxicitatea dioxinelor este:

a)

mică, neprezentând pericol deosebit pentru om

b)

influenţată de adaosul de nitriţi.

c)

medie

d)

influenţată de prezenţa glucidelor în substrat

e)

extremă, fiind clasată între primele 10 cele mai toxice substanţe pentru om

72.

Formarea HPA în timpul procesării sau gătirii alimentelor se datorează:

a)

fierberii produselor

b)

blanşării la aburi

c)

surplusului de sare

d)

conţinutului de nitriţi.

e)

pirolizei grăsimilor şi altor nutrienţi

73.

Cel mai studiat efect patogen al HPA este cel:

a)

cancerigen

b)

digestiv

c)

nervos central

d)

renal

e)

respirator.

74.

Absorbţia gastrointestinală a plumbului hidrosolubil este mai mare:

a)

la copii

b)

la adulţi

c)

la vârstnici

d)

absorbţia nu este influenţată de vârstă

e)

la adulţi tineri.

75.

Sacrificarea animalelor tratate sau intoxicate cu compuşi pe bază de Hg se recomandă să se realizeze:

a)

după o lună de la remisie sau după încetarea aplicării tratamentului

b)

după 9 - 10 luni de la remisie sau după încetar

76.

lelor tratate sau intoxicate cu compuşi pe bază de Hg se recomandă să se realizeze:

a)

după o lună de la remisie sau după încetarea aplicării tratamentului

b)

după 9 - 10 luni de la remisie sau după încetarea aplicării tratamentului

c)

după 2 ani de la remisie sau după încetarea aplicării tratamentului

d)

imediat după remisie sau după încetarea aplicării tratamentului

e)

animalele nu mai pot fi sacrificate şi date în consum

77.

Simptomele iniţiale, timpurii ale intoxicaţie acute cu plumb sunt:

a)

hematologice

b)

nervoase

c)

renale

d)

gastrointestinale(colica)

e)

osoase.

78.

La concentraţii de peste 1mg/kg cupru în lapte, untul rezultat are gust:

a)

metalic

b)

acrişor

c)

astringent

d)

de peşte sau seu

e)

amar.

79.

Concentraţii mai mari de Pb în apa de băut pot fi găsite în următoarele situaţii:

a)

zone cu apă moale şi în cazul utilizării ţevilor din plumb

b)

zone cu apă dură şi în cazul utilizării ţevilor din plastic

c)

apă dură şi reziduu organic crescut

d)

apă tratată cu exces de clor

e)

apă tratată cu săruri de aluminiu

80.

Metilmercurul se regăseşte în special în:

a)

sol

b)

cereale

c)

mediile acvatice

d)

apa de ploaie

e)

produsele lactate.

81.

Concentraţia maximă (după absorbţia gastrointestinală) de mercur se regăseşte în (acesta fiind şi principalul organ ţintă):

a)

ficat

b)

splină

c)

stomac

d)

creier

e)

oase.

82.

Laptele cu concentraţii mari de zinc:

a)

se confiscă şi se denaturează

b)

se dă în consum necondiţionat

c)

nu poate fi procesat deoarece influenţează negativ coagularea acestuia.

d)

nu poate fi procesat deoarece prezintă miros de peşte

e)

nu poate fi procesat deoarece prezintă culoare anormală

83.

Există 18 tipuri diferite de aflatoxine, dar în mod uzual ne referim la 4 tipuri majore, care se disting pe baza culorii în fluorescenţă:

a)

aflatoxinele A1, A2, Z1 şiZ2

b)

aflatoxinele B1, B2, G1 şi G2

c)

aflatoxinele α, β, γ şi δ.

d)

aflatoxinele roşii şi galbene

e)

aflatoxinele roz şi galbene.

84.

Factorii principali care reglează creşterea fungilor producători şi formarea aflatoxinelor sunt:

a)

umiditatea substratului şi temperatura

b)

prezenţa altor miceţi

c)

tratamentele agrochimice ale culturilor

d)

lumina excesivă

e)

prezenţa insectelor în zonă.

85.

Patulina este:

a)

o componentă naturală a sucului de mere

b)

o substanţă fungistatică

c)

o toxină eliberată de bacterii

d)

o micotoxină

e)

un pesticid.

86.

Aflatoxicoza este, în principal, o boală:

a)

gastointestinală

b)

nervoasă

c)

respiratorie

d)

oculară.

e)

hepatică

87.

Principalele efecte patogene al zearalenonei sunt:

a)

efecte digestive

b)

efecte respiratorii

c)

efecte estrogene

d)

efecte renale

e)

efecte oculare.

88.

Ochratoxina A este cel mai des întâlnită în:

a)

cereale şi în ţesuturile animalelor hrănite cu furaje contaminate

b)

brânzeturi

c)

ouă

d)

paiele cerealelor

e)

apă.

89.

Zearalenona este:

a)

un insecticid

b)

o substanţă fungistatică

c)

un raticid

d)

o micotoxină

e)

o toxină eliberată de bacterii

90.

Temperatura optimă de toxinogeneză este, în general:

a)

mult superioară celei de creştere fungică

b)

la fel ca şi temperatura de creştere fungică

c)

mult inferioară celei de creştere fungică

d)

temperatura nu influenţează elaborarea de toxine

e)

uşor inferioară celei de creştere fungică

91.

Organul ţintă al ochratoxinei este:

a)

splina

b)

creierul

c)

rinichiul

d)

pancreasul

e)

măduva roşie hematogenă.

Similar Resources on Wayground

Cuestionario sobre Estimulación Temprana

90 questions

Cuestionario sobre Estimulación Temprana

quiz

Worksheet

•

University