wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Quiz despre Rigiditate și Precizie

Total questions: 134

Worksheet time: 1hrs 7mins

Name
Class
Date
1.

Matematic rigiditatea poate fi calculate:

a)

Prin raportul dintre forta si deformatie

b)

Prin raportul dintre deformatie si forta

c)

Prin raportul dintre lucru mechanic si deformatie

2.

Rigiditatea masinii unelte influenteaza precizia de prelucrare referitoare la:

a)

Precizia dimensionala si precizia relative a suprafetelor

b)

Precizia de forma si precizia relative

c)

Precizia dimensionala si de forma geometrica

3.

In constructia de masini, precizia de prelucrare se refera la:

a)

Dimensiunea rezultata in procesul de aschiere

b)

Precizia dimensionala si de forma geometrica, si de pozitie

c)

Gradul de neconcordanta intre presa ideala si presa cu profil efectiv

4.

Rigiditatea sculei si a dispozitivului de prindere a sculei influenteaza precizia de prelucrare, in principal, sub aspectele:

a)

Preciziei dimensionale si de forma geometrica

b)

Preciziei dimensionale si preciziei de pozitie relativa a suprafetelor

c)

Preciziei de forma geometrica si de pozitie

5.

Deformatiile termice ale masinii-unelte influenteaza precizia de prelucrare, in principal, sub aspectele:

a)

Preciziei dimensionale si de pozitie a suprafetelor prelucrate

b)

Preciziei dimensionale si de forma geometrica

c)

Precizie de forma geometrica si de pozitie

6.

In general, deformatia termica a sculei:

a)

Scade cu cresterea parametrilor t,s,v

b)

Creste cu scaderea ariei elementelor componente A si a lungimii L, a acestora

c)

Creste odata cu cresterea parametrilor t,s,v si scade cu cresterea ariei sectiunii si a lungimii

7.

Din punct de vedere al preciziei de prelucrare capata importanta:

a)

Uzura radial sau dimensionala

b)

Uzura normala

c)

Uzura dimensionala relativa

8.

Parametrul care caracterizeaza precizia sistemului tehnologic este:

a)

Marimea campului de imprastiere al dimensiunilor la o anumita masina-unealta

b)

Toleranta care trebuie asigurata pentru prelucrarea fara rebuturi

c)

Media aritmetica a dimensiunilor suprafetelor prelucrate

9.

Parametrul care caracterizeaza reglarea sistemului tehnologic este:

a)

Marimea campului de imprastiere

b)

Media aritmetica a dimensiunilor suprafetelor prelucrate

c)

Toleranta care trebuie asigurata

10.

Cand un proces tehnologic se spune ca se desfasoara normal?

a)

Daca este corect reglat

b)

Daca este controlabil

c)

Daca este corect reglat si este controlabil

11.

Ordinea de determinare a paramterilor regimului de aschiere este:

a)

Adancimea de aschiere,avansul,viteza de aschiere

b)

Viteza de aschiere, avansul de lucru, adancimea de aschiere

c)

Adancimea de aschiere, viteza, avansul de lucru

12.

Metoda clasica pentru calculul regimului de aschiere presupune in primul rand:

a)

Determinarea in prealabil a durabilitatii sculei

b)

Determinarea parametrilor regimului de aschiere

c)

Verificarea unor conditii restrictive

13.

Care diagrama reprezinta legea de variatie a jocului minim normal dintre scule in functie de grosimea materialului, la prelucrarea pieselor din tabla prin decupare si perforare?

a)

Diagrama 1

b)

Diagrama 2

c)

Diagrama 3

14.

Care diagrama reprezinta legea de variatie a unghiului de arcuire in functie de raza relativa de indoire la prelucrarea pieselor din tabla prin indoire?

a)

Diagrama 1

b)

Diagrama 2

c)

Diagrama 3

15.

Care este scopul strangerii semifabricatului, in cazul ambutisarii pieselor de forma complexa?

a)

Prevenirea formarii cutelor in flansa piesei in formare

b)

Cresterea unor tensiuni radiale suplimentare in anumite zone ale semifabricatului

c)

Prevenirea ruperii semifabricatului in timpul ambutisarii

16.

Care este scopul strangerii semifabricatului , in cazul ambutisarii pieselor de forma sferica?

a)

Prevenirea formarii cutelor in flansa piesei in formare

b)

Prevenirea formarii cutelor in zona peretelui piesei in formare

c)

Prevenirea subtierii materialului in zona central a piesei

17.

Care este scopul retinerii semifabricatului, in cazul ambutisarii pieselor de forma cilindrica?

4 lines
18.

Care este scopul retinerii semifabricatului, in cazul ambutisarii pieselor de forma cilindrica?

a)

Prevenirea formarii cutelor in flansa piesei in formare

b)

Crearea unor tensiuni radiale suplimentare in anumite zone ale semifabricatului

c)

Prevenirea intreruperii peliculei de lubrifiant dintre semifabricat si scule in timpul ambutisarii

19.

Cum se compenseazã fenomenul de arcuire la piesele din tabla in forma de V, obtinute prin indoire?

a)

Prin corectarea unghiului partii active a poansonului de indoire

b)

Prin utilizarea unor matrite de constructie speciala

c)

Prin indoirea din mai multe operatii

20.

Ce tip de retinere a semifabricatului in procesul de deformare la ambutisare este cea prezentata in figura alaturata?

a)

Retinere combinata

b)

Fara retinere

c)

Retinere plana

21.

Care este relatia matematica de calcul al jocului minim normal dintre scule la prelucrarea pieselor din tabla prin decupare si perforare? (g este grosimea materialului)

a)

j=k1*g2+k2*g+k3

b)

j=k1*g2+k2*g

c)

j=k1*g2+k2

22.

Care sunt parametrii de care depinde valoarea jocului minim normal care trebuie adoptat intre scule la prelucrarea pieselor din tabla prin decupare si perforare?

a)

Grosimea semifabricatului si dimensiunile piesei

b)

Dimensiunile piesei si viteza de taiere

c)

Grosimea materialului , proprietatile mecanice ale acestuia si viteza de taiere

23.

Care este valoarea minima impusa a razei de racordare R la partea superioara a pieselor cave obtinute prin ambutisare?

a)

De 3 ori grosimea materialului

b)

De 6 ori grosimea materialului

c)

Nu exista o valoare minima impusa a acestei raze

24.

Care este relatia matematica de definitie a unghiului de arcuire la prelucrarea pieselor din tabla prin indoire?

a)

Relatia matematica 1

b)

Relatia matematica 2

c)

Relatia matematica 3

25.

Care este definitia fenomenului de arcuire a pieselor din tabla dupa obtinute prin indoire?

a)

Aparitia unor deformatii plastice suplimentare in functie de forma si dimensiunile pieselor

b)

Modificarea formei si a dimensiunilor pieselor,dupa indoire, din cauza deformatiilor elastice

c)

Modificarea formei sectiunii transversale a semifabricatului

26.

Ce tip de extrudare la rece este cea prezentata in figura alaturata?

a)

Extrudare directa

b)

Extrudare combinata

c)

Extrudare inversa

27.

Reprezentarea in proiectie ortogonala a unei piese necesita:

a)

Trei vederi pentru evitarea oricaror confuzii

b)

Numarul minim de proiectii ce defineste complet piesa

c)

Cat mai multe proiectii pentru a evita orice neintelegere

28.

Traseul de sectionare se traseaza cu:

a)

Linie punct mixta , avand la capete si in locurile de schimbare a directiei segmente de dreapta ingrosate

b)

Linie doua puncte subtire

c)

Linie intrerupta, avand la capete si in locurile de schimbare a directiei segmente de dreapta ingrosate

29.

Indicati reprezentarea corecta a piesei:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

30.

Indicati reprezentarea corecta a piesei:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

31.

In piesa din Figura de mai jos este practicata sectiunea in trepte A-A. Indicati reprezentarea corecta.

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

32.

In Figura de mai jos, A-A este:

a)

O sectiune cilindrica

b)

O sectiune particulara

c)

O sectiune in trepte

33.

Indicati reprezentarea corecta a surubului:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

34.

Indicati reprezentarea corecta a gaurii filetate:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

35.

Indicati cotarea corecta a gaurii filetate:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

36.

In Figura de mai jos este reprezentat un capat de arbore filetat. Indicati reprezentarea corecta:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

37.

Indicati cotarea corecta a filetului exterior cu degajare:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

38.

Indicati asamblarea filetata corecta:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

39.

Indicati cazul in care un arbore se poate sectiona longitudinal:

a)

Cand este plin la interior

b)

Cand are o gaura transversala strapunsa

c)

Cand a

40.

asamblarea filetata corecta:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

41.

Indicati cazul in care un arbore se poate sectiona longitudinal:

a)

Cand este plin la interior

b)

Cand are o gaura transversala strapunsa

c)

Cand are o gaura longitudinala strapunsa

42.

Reprezentarea unei suprafete plane pe o piesa de revolutie se face conform cu:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

43.

Schema de cotare corecta pentru piesa prezentata mai jos este cea indicata in:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

44.

In desenul tehnic, valorile cotelor se exprima in:

a)

Metri

b)

Decimetri

c)

Milimetri

45.

Liniile ajutatoare de cota se traseaza cu:

a)

Linia continue subtire

b)

Linie continua groasa

c)

Linie doua puncte subtire

46.

Varianta corecta de cotare a piesei prezentate mai jos este cea indicata in:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

47.

Indicarea liniilor de ruptura pentru materialele metalice se face utilizand:

a)

Linia subtire ondulata

b)

Linie punct subtire

c)

Linie intrerupta subtire

48.

Reprezentarea detaliilor se realizeaza:

a)

La scara micsorata fata de proiectia din care provine

b)

La aceeasi scara cu proiectia din care provine

c)

La scara marita fata de proiectia din care provine

49.

Simbolul utilizat pentru indicarea canelurilor cu flancuri paralele este cel indicat in:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

50.

Penele servesc la realizarea unor asamblari:

a)

Demontabile

b)

Filetate

c)

Sudate

51.

Reprezentarea unui canal de pana paralela cu capete rotunjite, in arbore, se face conform Figurii:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

52.

Reprezentarea unui canal de pana disc, in arbore, se face conform Figurii:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

53.

Piesa prezentata in Figura de mai jos reprezinta:

a)

O roata dintata

b)

Un arbore cu filet exterior

c)

Un arbore cu flancuri paralele

54.

Care este legea obiectiva a aschierii si ce succesiune îi corespunde?

a)

γf>0=>γp>0 si γc>0

b)

αc>0=>αp>0 si αf>0

c)

αf>0=>αp>0 si αc>0

55.

Care este axa „Z-Z" a sistemului de referinta constructiv la geometria cutitului de strung?

a)

Directia vitezei principale de aschiere

b)

Directia vitezei efective de aschiere

c)

Directia vitezei principale probabile de aschiere

56.

Care este semnificatia corecta a notatiilor la geometria constructiva a cutitului de strung?

a)

ALFA - unghiul de asezare principal; LAMBDA - unghiul de degajare principal; GAMA unghiul de înclinare a taisului principal; K - unghiul de atac principal

b)

ALFA - unghiul de înclinare a taisului principal; LAMBDA - unghiul de degajare principal; GAMA - unghiul de asezare a taisului principal; K - unghiul de atac principal

c)

ALFA - unghiul de asezare principal; GAMA - unghiul de degajare principal; LAMBDA unghiul de inclinare a taisului principal; K -unghiul de atac principal

57.

Care sunt unitatile de masura corecte pentru parametrii regimului de aschiere la frezare?

a)

Vp [m/min]; sz [mm/dinte]; t [mm]

b)

Vp [m/s]; sz [mm/dinte]; t [m]

c)

Vp [mm/min]; sz [mm/dinte]; t [mm]

58.

Care sunt parametrii de reglaj ai strungului si unitatile corecte de masura?

a)

Vp [m/min]; s [mm/rotatie]; t [mm]

b)

n [rot/min]; s [mm/rotatie]; t[mm]

c)

n [rot/s]; s [m/rotatie]; t [mm]

59.

La strunjire, daca vp [m/min] este 31,4 m/min si diametrul piesei de prelucrat este d= 50 mm iar PI = 3,14, turatia este:

a)

350 rot/min

b)

280 rot/min

c)

200 rot/min

60.

Care dintre procedeele de prelucrare prin aschiere realizeaza cea mai buna precizie de prelucrare?

a)

Brosarea

b)

Rectificarea

c)

Strunjirea

61.

Care dintre tipurile de aschii consuma cea mai mica energie la formarea sa?

a)

Aschia de forfecare

b)

Aschia lamelara

c)

Aschia de curgere

62.

Care sunt factorii ce influenteaza fortele de aschiere la strunjire?

a)

Regimul de aschiere, geometria sculei aschietoare, sistemul tehnologic de prelucrare

b)

Regimul de aschiere, geometria sculei aschietoare, materialul piesei de prelucrat, materialul sculei aschietoare, lichidele de aschiere

63.

La strunjire, care este cea mai mare componenta a fortei de aschiere?

a)

Fx

b)

Fy

c)

Fz

64.

Care este definitia corecta a durabilitatii taisului aschietor?

a)

Timpul de aschiere pana la înlocuirea taisului aschietor

b)

Timpul de aschiere efectiva pana la aparitia uzurii admisibile

c)

Timpul de aschiere total pana la reascutirea taisului aschietor

65.

Pe ce suprafata se uzeaza întotdeauna scula aschietoare?

a)

Pe suprafata de degajare

b)

Pe suprafata de asezare si de degajare

c)

Pe suprafata de asezare

66.

Care sunt cauzele uzurii sculei aschietoare?

a)

Adeziunea; ruperea; difuziunea; oxidarea; oboseala; vibratiile

b)

Abraziunea; adeziunea; difuziunea; oxidarea; transport electric; oboseala

c)

Abraziunea; difuziunea; torsiunea; comprimarea; vibratiile; oxidarea

67.

Cum influenteaza unghiul de asezare durabilitatea taisului aschietor?

a)

Cresterea unghiului de asezare conduce la scaderea durabilitatii

b)

Cresterea unghiului de asezare conduce la cresterea durabilitatii

c)

Cresterea unghiului de asezare conduce la început la cresterea durabilitatii si apoi de la o anumita valoare conduce la scaderea durabilitatii deci are o valoare optima

68.

Care este ordinea corecta a materialelor pentru taisul aschietor ce permit cresterea vitezelor de aschiere?

a)

Otel rapid; carbura metalica; nitrura cubica de bor

b)

Otel rapid; nitrura cubica de bor; carbura metalica

c)

Carbura metalica; nitrura cubica de bor; otel rapid

69.

La placutele aschietoare din carbura metalica fixate mecanic se recomanda:

a)

Sa fie reascutite pe fata de asezare

b)

Sa fie reascutite pe fata de degajare

c)

Sa fie înlocuite

70.

Cutitele profilate prismatice tangentiale se intrebuinteaza:

a)

Numai la prelucrarea suprafetelor exterioare

b)

Atat pentru prelucrarea exterioara cat si interioara

c)

Numai pentru prelucrari interioare

71.

Cutitele disc profilate se reascut:

a)

Numai pe fata de asezare

b)

Atat pe fata de asezare cat si pe fata de degajare

c)

Numai pe fata de degajare

72.

Adancitoarele cu cep de ghidare au unghiul de atac

a)

90 grade

b)

60 grade

c)

120 grade

73.

Alezoarele sunt scule pentru:

a)

Prelucrarea alezajelor din plin

b)

Largiea alezajelor înfundate

c)

Prelucrarea de finisare a alezajelor

74.

Care este numarul minim de dinti aflati simultan în aschiere la brosare?

a)

Z min < 2

b)

Z min = 2

c)

Z min > 2

75.

Care din urmatoarele scule aschietoare executa danturarea prin copiere?

a)

Freza melc modul

b)

Cutit roata de mortezat

c)

Freza disc modul

76.

Prin ce se caracterizeaza duritatea unei scule abrazive?

a)

Prin duritatea granulei abrazive

b)

Prin forta de smulgere a granulei abrazive din masa liantului

c)

Prin duritatea liantului

77.

La filetarea unui alezaj M14x0,75 se utilizeaza un tarod din Rp5 la care se foloseste o viteza de aschiere de v=15 m/min. Care este valoarea avansului?

a)

0,5 mm/rot

b)

0,7 mm/rot

c)

0,75 mm/rot

78.

Comparativ cu prelucrarile de degrosare, la prelucrarile de finisare (ex, la strunjire) se utilizeaza:

a)

Viteze mai mici, avansuri mai mari, adancimi de aschiere mai mici

b)

Viteze mai mari, avansuri mai mici, adancimi de aschiere mai mici

c)

Viteze mai mari, avansuri mai mari, adancimi de aschiere mai mici

79.

Parametrul care caracterizeaza precizia sistemului tehnologic este:

a)

Marimea campului de imprastiere a dimensiunilor la o anumita masina-unealta

b)

Toleranta care trebuie asigurata pentru prelucrarea fara rebuturi;

c)

Media aritmetica a dimensiunilor suprafetelor prelucrate

80.

Cum influenteaza parametrii regimului de aschiere calitatea suprafetelor prelucrate (de exemplu la strunjire):

a)

Se inrautateste calitatea cu cresterea vitezei, scaderea a

b)
c)
81.

Cum influenteaza parametrii regimului de aschiere calitatea suprafetelor prelucrate (de exemplu la strunjire):

a)

Se inrautateste calitatea cu cresterea vitezei, scaderea avansului si a adancimii de aschiere

b)

Se imbunatateste calitatea cu cresterea vitezei, scaderea avansului si a adancimii de aschiere

c)

Se imbunatateste calitatea cu scaderea vitezei, a avansului si a adancimii de aschiere

82.

Parametrii regimului de aschiere la prelucrarea suprafetelor de revolutie se determina parcurgand urmatoarele etape:

a)

Alegerea sculei si a masinii unelte, determinarea lui t, determinarea lui s si verificarea lui, determinarea vitezei de aschiere, determinarea turatiei, recalcularea ei si a durabilitatii, determinarea puterii

b)

Alegerea sculei si a masinii unelte, determinarea lui s si verificarea lui, determinarea vitezei de aschiere, determinarea lui t, determinarea turatiei, recalcularea ei si a durabilitatii, determinarea puterii

c)

Alegerea sculei si a masinii unelte, determinarea vitezei de aschiere, determinarea lui s si verificarea lui, determinarea lui t, determinarea turatiei, recalcularea ei, determinarea puterii si a durabilitatii

83.

La executarea filetelor normale, metrice si Whitworth schema de aschiere se alege in functie de pasul filetului, stabilindu-se doua procedee:

a)

Strunjirea filetelor cu avans radial, atat la degrosare cat si la finisare, se aplica la executarea filetelor cu p mai mare de 2,5 mm

b)

Strunjirea filetelor cu avans paralel cu un flanc al filetului se aplica la degrosarea filetelor cu p mai mic sau egal cu 2,5 mm

c)

Strunjirea filetelor cu avans paralel cu un flanc al filetului se aplica la degrosarea filetelor cu pas mai mare de 2,5 mm, iar finisarea cu avans radial

84.

Prelucrarea suprafetelor profilate prin aschiere se realizeaza prin:

a)

Strunjire, frezare, rabotare, mortezare, brosare sau rectificare

b)

Prelucrarea prin deformare plastica la cald si la rece

c)

Turnare de precizie, metalurgia pulberilor, eroziune electrica

85.

Prelucrarea suprafetelor profilate prin frezare se realizeaza pe baza urmatoarelor metode:

a)

Cu scule cupa speciale, rulare, cu cutite profilate rotative

b)

Prin actionarea simultana a avansului longitudinal si transversal, cu ajutorul frezelor profilate sau a unui complet de freze, prin copiere dupa sablon

c)

Prelucrarea prin deformare plastica la cald si la rece, turnare de precizie, metalurgia pulberilor, eroziune electrica.

86.

Prelucrarea suprafetelor plane prin aschiere se realizeaza prin:

a)

Rabotare, mortezare, frezare plana, brosare, rectificare plana si netezirea plana

b)

Cu scule profilate. cu sabloane de copiat. cu folosirea lanturilor cinematice, folosind mecanisme de copiat comandate, folosind combinarea diferitelor metode de prelucrare

c)

Prin actionarea simultana a avansului longitudinal si transversal, cu ajutorul frezelor profilate sau a unui complet de freze, prin copiere dupa sablon

87.

Frezarea cilindrica a suprafetelor plane, cu avans in sens contrar miscarii de aschiere se caracterizeaza prin:

a)

Are loc o scadere treptata a grosimii aschiei pana la o valoare minima

b)

Forta de aschiere scade de la o valoare maxima la zero

c)

Muchia aschietoare a dintelui aluneca pe suprafata piesei inrautatind calitatea suprafetei

88.

Prelucrarea suprafetelor cilindrice interioare prin aschiere se realizeaza prin:

a)

Burghiere, adancire, alezare, strunjire interioara, brosare, rectificare, honuire

b)

Burghiere, adancire, frezare, strunjire interioara, mortezare, rectificare, honuire

c)

Burghiere, frezare, alezare, strunjire interioara, brosare, rectificare, superfinisare

89.

Parametrii regimului de aschiere specifici prelucrarii prin honuire a suprafetelor interioare de revolutie sunt:

4 lines
90.

etrii regimului de aschiere specifici prelucrarii prin honuire a suprafetelor interioare de revolutie sunt:

a)

Adancimea de aschiere, t[mm]; viteza de rota?ie a capului de honuit, vr [m/min];viteza de deplasare rectilinie-alternativa a capului de honuit, v [m/min]; avansul transversal (de patrundere), st [mm/rot]; avansul longitudinal, s, [mm/rot]

b)

Adancimea de aschiere, t[mm]; viteza de rota?ie a capului de honuit, vr [m/min], avansul transversal (de patrundere), st [mm/rot], avansul longitudinal, s, [mm/rot]

c)

Adancimea de aschiere, t[mm], viteza de deplasare rectilinie-alternativa a capului de honuit, v [m/min]; avansul transversal (de patrundere), st [mm/rot], avansul longitudinal, s, [mm/rot]

91.

Procesul tehnologic de prelucrare al unei suprafete cilindrice exterioare in treapta de precizie 6 si rugozitatea Ra=0,8 microni este (materialul piesei necesita un tratament termic care mareste duritatea sa la peste 40 HRC):

a)

Strunjire de degrosare, semifinisare, finisare, netezire

b)

Strunjire de degrosare, semifinisare, rectificare de degrosare, rectificare de finisare

c)

Strunjire de degrosare, rectificare de degrosare, rectificare de finisare

92.

Pentru danturarea prin copiere a rotilor dintate conice, prin rabotarea dupa sablon sunt necesare urmatoarele miscari:

a)

Cutitul executa o miscare de dus-intors, sania de rabotare executa miscarea de avans si o miscare de profilare

b)

Sania de rabotare executa o miscare de dus-intors, cutitul de rabotare executa miscarea de avans si o miscare de profilare

c)

Cutitul executa o miscare de dus-intors si o miscare de profilare, sania de rabotare executa miscarea de avans

93.

Pentru danturarea prin rostogolire a rotilor dintate cilindrice prin frezarea cu freza melc sunt necesare urmatoarele miscari:

a)

Miscarea principala de aschiere realizata de piesa, miscarea de avans circular realizata de scula, avansul radial realizat de piesa sau scula, avansul axial realizat de scula

b)

Miscarea principala de aschiere realizata de freza-melc, miscarea de avans circular realizata de piesa, avansul radial realizat de piesa sau scula, avansul axial realizat de piesa

c)

Miscarea principala de aschiere realizata de freza-melc, miscarea de avans circular realizata de piesa, avansul radial realizat de piesa sau scula, avansul axial realizat de scula

94.

Care este legea de variatie a unghiului de arcuire Beta in functie de raza relativa de indoire r/g la prelucrarea pieselor din tabla prin indoire?

a)

O dreapta care trece prin originea sistemului de coordonate

b)

O parabola care trece prin originea sistemului de coordonate

c)

O dreapta care intersecteaza abscisa

95.

Care sunt conditiile in care se realizeaza debitarea prin forfecare de precizie la rece?

a)

Comprimarea spatiala a materialului in zona de taiere si viteza mica de taiere

b)

Comprimarea spatiala a materialului in zona de taiere si absenta jocului dintre scule

c)

Comprimarea spatiala a materialului in zona de taiere si viteza mare de taiere

96.

Retinerea seifabricatului la ambutisare se aplica pentru:

a)

Prevenirea ruperii mateialului in sectiunea periculoasa a piesei

b)

Prevenirea formarii cutelor in flansa piesei in formare

c)

Prevenirea formarii festoanelor la marginea piesei

97.

Cum se compensează fenomenul de arcuire la piesele din tabla in forma de V, obtinute prin indoire?

a)

Prin indoire din mai multe operatii

b)

Prin utilizarea unor matrite de constructie speciala

c)

Prin corectarea unghiului sculelor matritei

98.

Cum se pot obtine valorile mici ale razelor de racordare ale pieselor realizate prin ambutisare?

a)

Printr-o operatie de calibrare aplicata dupa ultima operatie de ambutisare

b)

Majorand numarul operatiilor de ambutisare

c)

Prin modificarea jocului dintre sculele matritei

99.

Care sunt parametrii de care depinde valoarea jocului minim normal care trebuie adoptat intre scule la

4 lines
100.

Care sunt parametrii de care depinde valoarea jocului minim normal care trebuie adoptat intre scule la prelucrarea pieselor din tabla prin decupare si perforare?

a)

Grosimea semifabricatului si dimensiunile piesei

b)

Grosimea semifabricatului, proprietatile mecanice ale materialului semifabricatului si viteza de taiere

c)

Dimensiunile piesei si viteza de taiere

101.

Care este valoarea minima impusa a razei de racordare R la partea superioara a pieselor cave obtinute prin ambutisare (g-grosimea semifabricatului)?

a)

R>=5*g

b)

R>=3*g

c)

Nu exista o valoare minima impusa a acestei raze

102.

Extrudarea la rece este operatia de matritare caracterizata prin:

a)

Redistribuirea si curgerea materialului semifabricatului in afara cavitatii placii active

b)

Redistribuirea si curgerea materialului semifabricatului in cavitatea profilata a placii active

c)

Producerea unor deformatii elastice ale materialului semifabricatului

103.

Care este definitia fenomenului de arcuire a pieselor din tabla obtinute prin indoire ?

a)

Subtierea materialului in zona razei de indoire

b)

Modificarea formei si a dimensiunilor pieselor, dupa indoire, din cauza deformatiilor elastice

c)

Ingustarea piesei in zona razei de indoire

104.

Ce tip de extrudare la rece este cea prezentata in figura alaturata?

a)

Extrudare directa

b)

Extrudare inversa

c)

Extrudare combinata

105.

Simbolul metodei de dispunere a proiectiilor din Figura alaturata este folosit pentru:

a)

Metoda europeana

b)

Metoda japoneza

c)

Metoda americana

106.

Notatia S36 este simbolul pentru filetul:

a)

Trapezoidal

b)

Rotund

c)

Ferastrau

107.

Conicitatea la piesele tronconice se defineste ca fiind:

a)

Raportul dintre diferenta razelor a doua sectiuni perpendiculare pe axa si lungimea dintre acestea

b)

Raportul dintre diferenta diametrelor a doua sectiuni perpendiculare pe axa si lungimea dintre acestea

c)

Unghiul dintre generatoarele suprafetei tronconice intr-un plan axial

108.

Ansamblul microneregularitatilor unei suprafete rezultate in urma unui proces tehnologic se numeste:

a)

Rugozitate

b)

Interschimbabilitate

c)

Ajustare

109.

Precizati care simbol pentru indicarea rugozitatii, din figura de mai jos, nu este corect:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

110.

In care figura simbolul de rugozitate este incorect reprezentat?

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

111.

In desenul de ansamblu conturul a doua piese invecinate, la care exista un joc determinat de dimensiuni nominale diferite, se reprezinta:

a)

Printr-o singura linie continua groasa

b)

Prin liniile de contur ale celor doua piese

c)

Printr-o linie continua groasa si o linie intrerupta subtire

112.

Daca este necesar, piesele care fac parte din ansambluri invecinate pot fi reprezentate in desen:

a)

Prin linie intrerupta subtire

b)

Prin linie doua puncte subtire

c)

Prin linie continua subtire

113.

Indicati varianta corecta de reprezentare a piesei

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

114.

Care varianta este reprezentarea corecta a piesei

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

115.

Pentru piesa din figura de mai jos, sectiunea B-B este o sectiune:

a)

Cilindrica

b)

Particulara

c)

Orizontala

116.

Indicati reprezentarea corecta a gaurii filetate:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

117.

Indicati reprezentarea corecta a surubului:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

118.

Indicati varianta incorecta de cotare a piesei:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

119.

Indicati varianta corecta de reprezentare pentru o teava strapunsa de gauri cu diverse diamet

4 lines
120.

Indicati varianta corecta de reprezentare pentru o teava strapunsa de gauri cu diverse diametre:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

121.

Indicati reprezentarea corecta a piesei:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

122.

In figura alaturata este reprezentata o sectiune:

a)

Suprapusa

b)

Deplasata

c)

Intercalata

123.

Figura alaturata (a) reprezinta piesa (b) in sectiune:

a)

Plana

b)

In trepte

c)

Cilindrica

124.

Indicati varianta corecta a sectiunii transversale A-A prin asamblarea cu pana disc:

a)

Fig.1

b)

Fig.2

c)

Fig.3

125.

Care este semnificatia corecta a elementelor din cadrul notatiei pe desenul de executie al unui arbore canelat:

a)

Simbolul canelurii dreptunghiulare, standardul ISO 14, 10 caneluri, diametrul exterior Ř23f7, diametrul interior Ř29

b)

Simbolul canelurii evolventice, standardul ISO 14, 10 caneluri, diametrul interior Ř23f7, diametrul exterior Ř29

c)

Simbolul canelurii dreptunghiulare, standardul ISO 14, 10 caneluri, diametrul interior Ř23f7, diametrul exterior

126.

In ce situatie, sigur, aschiaza un tais? (ALFA - unghiul de asezare, GAMA - unghiul de degajare, c - constructiv, p - pozitie, f - functional)

a)

GAMAf < 0, ALFAp > 0 si GAMAc >0

b)

ALFAc > 0, ALFAp < 0 si GAMAc <0

c)

ALFAf > 0, ALFAp > 0 si GAMAc <0

127.

Care este axa „Z-Z" a sistemului de referinta functional la geometria cutitului de strung?

a)

Directia vitezei principale de aschiere

b)

Directia vitezei efective de aschiere

c)

Directia vitezei principale probabile de aschiere

128.

Care sunt elementele componente ale partii active la cutitul de strung?

a)

1 - suprafata de asezare principala; 2 - suprafata de asezare secundara; 3 - suprafata de degajare; 4 - muchia de aschiere secundara; 5 - muchia de aschiere principala; 6 - raza la varful sculei

b)

1 - suprafata de asezare principala; 2 - suprafata de degajare; 3 - suprafata de asezare secundara; 4 - muchia de aschiere secundara; 5 - muchia de aschiere principala; 6 - varful cutitului

c)

1 - suprafata de asezare principala; 2 - suprafata de degajare; 3 - suprafata de asezare secundara; 4 - muchia de aschiere principala; 5 - muchia de aschiere secundara; 6 - varful cutitului

129.

Care sunt unitatile de masura corecte pentru parametrii regimului de aschiere la alezare?

a)

vp [m/min]; sz [mm/dinte]; t [mm]

b)

vp [m/min]; s [mm/rot]; t [mm]

c)

vp [mm/min]; s [mm/rot]; t [mm]

130.

La retezare, daca s = 0,1 mm/rot si Alfa = 10 grade, care este diametrul de la care cutitul nu mai aschiaza?

a)

0,357 mm

b)

0,112 mm

c)

0,181 mm

131.

La strunjire, daca vp [m/min] este 62,8 m/min si diametrul piesei de prelucrat este d= 40 mm iar PI = 3,14, turatia este:

a)

350 rot/min

b)

680 rot/min

c)

500 rot/min

132.

Care dintre procedeele de prelucrare prin aschiere au aceiasi parametri pentru regimul de aschiere?

a)

Strunjirea, rabotarea, burghierea, alezarea

b)

Frezarea, rectificarea, brosarea, largirea

c)

Strunjirea, alezarea, largirea, burghierea

133.

Ce tip de aschie avem in figura?

a)

Aschie de forfecare

b)

Aschie lamelara

c)

Aschie curgere

134.

Care sunt factorii ce influenteaza temperatura din zona de aschiere la strunjire?

a)

Regimul de aschiere, geometria sculei aschietoare, sistemul tehnologic de prelucrare

b)

Regimul de aschiere, geometria sculei aschietoare, materialul piesei de prelucrat, materialul sculei aschietoare, lichidele de aschiere

c)

Regimul de aschiere, geometria sculei aschietoare, materialul piesei de prelucrat, materialul sculei aschietoare, dispozitivul de prelucrare