wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

SUB III.1_CLS 8

Total questions: 102

Worksheet time: 58mins

Name
Class
Date
1.

Un turist a parcurs un traseu în trei zile. În a doua zi a parcurs cu 6 km mai puțin decât în prima zi, iar în a treia zi 50% din distanța parcursă în primele două zile. Este posibil ca distanța parcursă de turist în primele două zile să reprezinte 50% din lungimea întregului traseu? Justifică.

a)

Nu, nu este posibil.

b)

Da, este posibil.

2.

Un turist a parcurs un traseu în trei zile. În a doua zi a parcurs cu 6 km mai puțin decât în prima zi, iar în a treia zi 50% din distanța parcursă în primele două zile. Știind că turistul a parcurs în a treia zi 9 km, determină lungimea traseului parcurs în prima zi.

a)

Lungimea traseului parcurs în prima zi este 10 km.

b)

Lungimea traseului parcurs în prima zi este 12 km.

c)

Lungimea traseului parcurs în prima zi este 8 km.

d)

Lungimea traseului parcurs în prima zi este 15 km.

3.

Trei pixuri și două stilouri costă împreună 38 lei. Patru pixuri și cinci stilouri costă 74 lei. Poate prețul unui stilou să fie 16 lei? Justifică.

a)

Da, este posibil.

b)

Nu, nu este posibil.

4.

Trei pixuri și două stilouri costă împreună 38 lei. Patru pixuri și cinci stilouri costă 74 lei. Determină prețul unui stilou.

(a)  
Choose from the below words

Prețul unui stilou este 8 lei.

Prețul unui stilou este 6 lei.

Prețul unui stilou este 10 lei.

Prețul unui stilou este 12 lei.

5.

În urmă cu 8 ani tatăl era de șapte ori mai în vârstă decât fiul său. În prezent, dacă tatăl are 36 de ani. Verifică dacă, în prezent, vârsta fiului este de trei ori mai mică decât vârsta tatălui.

a)

Da, în prezent, vârsta fiului este de trei ori mai mică decât vârsta tatălui

b)

Nu, în prezent, vârsta fiului nu este de trei ori mai mică decât vârsta tatălui

6.

În urmă cu 8 ani tatăl era de șapte ori mai în vârstă decât fiul său. În prezent, tatăl are 36 ani. Peste câți ani vârsta tatălui va fi egală cu dublul vârstei fiului?

(a)  
Choose from the below words
Peste 12 ani.

Peste 8 ani.

Peste 16 ani.

Peste 20 ani.

7.

Într-un bloc cu 40 de apartamente și un total de 90 de camere, este posibil ca 31 de apartamente să aibă trei camere?

a)

Nu, nu este posibil.

b)

Da, este posibil.

8.

Într-un bloc sunt 40 de apartamente cu câte două respectiv trei camere. În aceste apartamente sunt în total 90 de camere. Determină câte apartamente cu trei camere sunt în acest bloc.

a)

10 apartamente cu trei camere.

b)

20 apartamente cu trei camere.

c)

15 apartamente cu trei camere.

d)

30 apartamente cu trei camere.

9.

Dina are o sumă de bani. În prima zi cheltuiește 3/4 din sumă, iar în a doua zi 1/3 din rest, adică 12 lei. Ce sumă de bani mai are Dina după cele două zile?

a)

24 lei

b)

28 lei

c)

26 lei

d)

32 lei

10.

Dina are o sumă de bani. În prima zi cheltuiește 3/4 din sumă, iar în a doua zi 1/3 din rest, adică 12 lei. Determină suma de bani avută inițial de Dina.

a)

144 lei

b)

148 lei

c)

172 lei

d)

136 lei

11.

Împărțind, pe rând, numărul natural n la 12 și la 18, se obțin resturile 7, respectiv 13. Numărul natural n poate fi egal cu 103? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, numărul natural n nu poate fi egal cu 103. (Justificare: 103 împărțit la 12 dă restul 7, dar 103 împărțit la 18 dă restul 13, deci nu se respectă ambele condiții.)

b)

Da, numărul natural n poate fi egal cu 103. (Justificare: 103 împărțit la 12 dă restul 7 și 103 împărțit la 18 dă restul 13, deci se respectă ambele condiții.)

c)

Nu, numărul natural n nu poate fi egal cu 103. (Justificare: 103 împărțit la 12 dă restul 5, iar 103 împărțit la 18 dă restul 13.)

d)

Da, numărul natural n poate fi egal cu 103. (Justificare: 103 împărțit la 12 dă restul 7, iar 103 împărțit la 18 dă restul 10.)

12.

Împărțind, pe rând, numărul natural n la 12 și la 18, se obțin resturile 7, respectiv 13.

(a)  

Choose from the below words
Cel mai mic număr natural n cu această proprietate

Cel mai mic număr natural n cu această proprietate este 43.

Cel mai mic număr natural n cu această proprietate este 25.

Cel mai mic număr natural n cu această proprietate este 55.

13.

Radu a citit în prima zi 1/4 din cartea pe care a primit-o de ziua lui de la Andreea. A doua zi citește 27 de pagini și constată că a citit jumătate din paginile cărții. Este posibil să aibă 100 de pagini cartea pe care a primit-o Radu de ziua lui de la Andreea? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil. (Justificare: 1/4 din 100 = 25, deci după prima zi a citit 25 pagini, a doua zi 27, total 52, dar 1/2 din 100 = 50, deci nu se respectă condiția.)

b)

Da, este posibil. (Justificare: 1/4 din 100 = 25, a doua zi 1/2 din 100 = 50, total 75, deci se respectă condiția.)

c)

Da, este posibil. (Justificare: 1/4 din 100 = 25, a doua zi 1/2 din 100 = 50, total 100, deci se respectă condiția.)

d)

Nu, nu este posibil. (Justificare: 1/4 din 100 = 20, a doua zi 1/2 din 100 = 40, total 60, deci nu se respectă condiția.)

14.

Radu a citit în prima zi 1/4 din cartea pe care a primit-o de ziua lui de la Andreea. A doua zi citește 27 de pagini și constată că a citit jumătate din paginile cărții. Determină numărul de pagini din cartea lui Radu.

a)

Numărul de pagini din cartea lui Radu este 108.

b)

Numărul de pagini din cartea lui Radu este 160.

c)

Numărul de pagini din cartea lui Radu este 180.

d)

Numărul de pagini din cartea lui Radu este 100.

15.

Oana începe să citească o carte. În prima zi citește jumătate din numărul paginilor cărții, în a doua zi jumătate din rest, iar în a treia zi citește jumătate din numărul paginilor rămase și constată că mai are de citit 32 de pagini. Dacă ar continua să citească zilnic jumătate din numărul de pagini rămase, câte pagini ar avea de citit în cea de-a cincea zi?

(a)  
Choose from the below words
În a cincea zi ar avea de citit 8 pagini.

În a cincea zi ar avea de citit 16 pagini.

În a cincea zi ar avea de citit 4 pagini.

În a cincea zi ar avea de citit 12 pagini.

16.

Oana începe să citească o carte. În prima zi citește jumătate din numărul paginilor cărții, în a doua zi jumătate din rest, iar în a treia zi citește jumătate din numărul paginilor rămase și constată că mai are de citit 32 de pagini. Determină numărul de pagini ale cărții.

a)

Numărul de pagini ale cărții este 256.

b)

Numărul de pagini ale cărții este 128.

c)

Numărul de pagini ale cărții este 200.

d)

Numărul de pagini ale cărții este 300.

17.

Pe un lot cu suprafața de 48 m2, un agricultor a cultivat cartofi. Întreaga recoltă obținută o vinde la piață cu 1,851,85 lei kilogramul și încasează 266,4 lei. Verifică dacă întreaga recoltă este de 150150 kg de cartofi.

a)

Da

b)

Nu

18.

Pe un lot cu suprafața de 48 m2, un agricultor a cultivat cartofi. Întreaga recoltă obținută o vinde la piață cu 1,851,85 lei kilogramul și încasează 266,40266,40 lei. Află câte kilograme de cartofi au fost recoltate de pe un metru pătrat. (Se consideră că producția este aceeași pe fiecare metru pătrat al lotului.)

(a)  

Choose from the below words

Au fost recoltate 3 kg de cartofi pe metru pătrat.

Au fost recoltate 2 kg de cartofi pe metru pătrat.

Au fost recoltate 4 kg de cartofi pe metru pătrat.

Au fost recoltate 5 kg de cartofi pe metru pătrat.

19.

Se consideră numerele reale a, b și c astfel încât suma lor este egală cu 1, iar media aritmetică a numerelor b și c este egală cu 0,25. Atunci:

a)

Numărul a este egal cu suma dintre b și c, deoarece a + b + c = 1 și b + c = 2 × 0,25 = 0,5, deci a = 1 - 0,5 = 0,5 = b + c.

b)

Numărul a este dublul sumei dintre b și c, deoarece a = 2(b + c).

c)

Numărul a este egal cu 1, deoarece suma a + b + c = 1 și b + c = 0,25.

d)

Numărul a este egal cu 0, deoarece media aritmetică a lui b și c este 0,25.

20.

Se consideră numerele reale a, b și c astfel încât suma lor este egală cu 1, iar media aritmetică a numerelor b și c este egală cu 0,25. Știind, în plus, că media geometrică a lui a și 5b este 1, determină suma pătratelor numerelor a, b și c, exprimând rezultatul sub formă de fracție zecimală.

(a)  
Choose from the below words

Suma pătratelor numerelor a, b și c este 0,375.

Suma pătratelor numerelor a, b și c este 0,5.

Suma pătratelor numerelor a, b și c este 0,42.

Suma pătratelor numerelor a, b și c este 0,625.

21.

Dublul unui număr întreg n este cu 6 mai mare decât jumătatea acestui număr. Este posibil ca n să fie egal cu 8? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil ca n să fie egal cu 8. Justificare: 2n = n/2 + 6, pentru n=8, 2*8=8/2+6, 16=4+6, 16≠10.

b)

Da, este posibil ca n să fie egal cu 8. Justificare: 2n = n/2 + 6, pentru n=8, 2*8=8/2+6, 16=4+6, 16=10.

c)

Nu, nu este posibil ca n să fie egal cu 8. Justificare: 2n = n/2 + 6, pentru n=8, 2*8=8/2+6, 16=4+6, 16=20.

d)

Da, este posibil ca n să fie egal cu 8. Justificare: 2n = n/2 + 6, pentru n=8, 2*8=8/2+6, 16=4+6, 16=22.

22.

Dublul unui număr întreg n este cu 6 mai mare decât jumătatea acestui număr. Determină numărul natural m al cărui pătrat este n.

(a)  
Choose from the below words

m = 2, deoarece n = 4, iar 22=42^2=4 .

m = 5, deoarece n = 25, iar 52=255^2 = 25 .

m = 3, deoarece n = 9, iar 32=93^2 = 9 .

m = 6, deoarece n = 36, iar 62=366^2 = 36 .

23.

Un test conține 20 de întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 4 puncte, pentru fiecare răspuns greșit se scad 2 puncte și nu se acordă puncte din oficiu. Este posibil ca Mihai, după ce a parcurs integral testul și a răspuns la toate întrebările, să obțină 65 de puncte? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil. Justificare: punctajul maxim este 20*4=80, iar orice răspuns greșit scade punctajul cu 6 (4-(-2)), deci nu se poate obține 65.

b)

Da, este posibil. Dacă Mihai răspunde corect la 17 întrebări și greșește 3, va obține 65 de puncte.

c)

Da, este posibil. Dacă Mihai răspunde corect la 16 întrebări și greșește 4, va obține 65 de puncte.

d)

Nu, nu este posibil. Justificare: punctajul minim este 0, deci nu se poate obține 65.

24.

Un test conține 20 de întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 4 puncte, pentru fiecare răspuns greșit se scad 2 puncte și nu se acordă puncte din oficiu. Silvia a răspuns la toate întrebările testului și a obținut 50 de puncte. Determină numărul de întrebări din test la care Silvia a răspuns corect.

a)

15 întrebări corecte.

b)

10 întrebări corecte.

c)

12 întrebări corecte.

d)

18 întrebări corecte.

25.

Se consideră numărul natural A = ab+ba\overline{ab}+\overline{ba} , unde a și b sunt cifre distincte. Este posibil ca numărul A să fie egal cu 198? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil. Justificare: ab+ba\overline{ab}+\overline{ba} nu poate fi 198 pentru cifre distincte a și b.

b)

Da, este posibil. Justificare: pentru a=9 și b=1, ab+ba\overline{ab}+\overline{ba} =198.

c)

Da, este posibil. Justificare: pentru a=2 și b=9, ab+ba\overline{ab}+\overline{ba} =198.

d)

Da, este posibil. Justificare: pentru a=1 și b=8, ab+ba\overline{ab}+\overline{ba} =198.

26.

Se consideră numărul natural A = ab+ba\overline{ab}+\overline{ba} , unde a și b sunt cifre distincte. Determină numărul natural ab\overline{ab} , știind că ab\overline{ab} este divizibil cu 5 și A este pătratul unui număr natural.

a)

65

b)

55

c)

66

d)

88

27.

Într-un bloc de locuințe sunt apartamente cu două, trei și patru camere, în total fiind 40 de apartamente care au 122 de camere. Numărul apartamentelor cu trei camere este de cinci ori mai mare decât al celor cu patru camere. Este posibil ca în acest bloc să fie nouă apartamente cu trei camere? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil. Justificare: dacă ar fi 9 apartamente cu 3 camere, ar fi 9/5=1,8 apartamente cu 4 camere, ceea ce nu este posibil.

b)

Da, este posibil. Justificare: 9 apartamente cu 3 camere și 2 apartamente cu 4 camere respectă condițiile problemei.

c)

Da, este posibil. Justificare: 9 apartamente cu 3 camere și 5 apartamente cu 4 camere respectă condițiile problemei.

d)

Nu, nu este posibil. Justificare: numărul total de camere ar depăși 122 dacă ar fi 9 apartamente cu 3 camere.

28.

Într-un bloc de locuințe sunt apartamente cu două, trei și patru camere, în total fiind 40 de apartamente care au 122 de camere. Numărul apartamentelor cu trei camere este de cinci ori mai mare decât al celor cu patru camere. Determină numărul de apartamente cu două camere din acest bloc.

a)

4 apartamente cu două camere.

b)

10 apartamente cu două camere.

c)

12 apartamente cu două camere.

d)

5 apartamente cu două camere.

29.

O florărie are la vânzare lalele și trandafiri, dar prețurile acestora nu sunt afișate. Anastasia întreabă vânzătorul despre prețuri. Acesta îi propune să afle singură prețul care o interesează, spunându-i că cinci fire de lalele și patru fire de trandafiri costă împreună 43 de lei, iar două fire de lalele și trei fire de trandafiri costă împreună 27 de lei. Anastasia afirmă că prețul unui fir de trandafir este de 10 lei. Este această afirmație adevărată?

a)

Da, prețul unui fir de trandafir este de 10 lei.

b)

Nu, prețul unui fir de trandafir nu este de 10 lei.

30.

O florărie are la vânzare lalele și trandafiri, dar prețurile acestora nu sunt afișate. Anastasia întreabă vânzătorul despre prețuri. Acesta îi propune să afle singură prețul care o interesează, spunându-i că cinci fire de lalele și patru fire de trandafiri costă împreună 43 de lei, iar două fire de lalele și trei fire de trandafiri costă împreună 27 de lei. Determină prețul unui fir de trandafir pe care îl are spre vânzare florăria.

a)

Prețul unui fir de trandafir este 7 lei.

b)

Prețul unui fir de trandafir este 5 lei.

c)

Prețul unui fir de trandafir este 3 lei.

d)

Prețul unui fir de trandafir este 6 lei.

31.

Mihai și Ana rezolvă probleme din ultimul număr publicat al revistei Gazeta Matematică. Dacă Ana a rezolvat cu două probleme mai mult decât Mihai și problemele rezolvate de cei doi sunt diferite, este posibil ca numărul total de probleme rezolvate de Mihai și Ana să fie 15?

a)

Nu, nu este posibil.

b)

Da, este posibil.

c)

Numai dacă Mihai a rezolvat 7 probleme.

d)

Numai dacă Ana a rezolvat 8 probleme.

32.

Mihai și Ana rezolvă probleme din ultimul număr publicat al revistei Gazeta Matematică. Se știe că Ana a rezolvat cu două probleme mai mult decât Mihai. Știind că numărul problemelor rezolvate de Mihai reprezintă 3/4 din numărul problemelor rezolvate de Ana, determină numărul problemelor rezolvate de Ana.

a)

Numărul problemelor rezolvate de Ana este 8.

b)

Numărul problemelor rezolvate de Ana este 6.

c)

Numărul problemelor rezolvate de Ana este 10.

d)

Numărul problemelor rezolvate de Ana este 12.

33.

Un automobil a parcurs un drum în trei zile, astfel: în prima zi a parcurs 35% din lungimea drumului, în a doua zi 20% din lungimea drumului rămas, iar în a treia zi restul de 624 km. Automobilul a parcurs în primele două zile jumătate din lungimea drumului?

a)

Da, a parcurs jumătate din drum.

b)

Nu, a parcurs mai puțin de jumătate din drum.

c)

Nu, a parcurs mai mult de jumătate din drum.

d)

Da, a parcurs exact 60% din drum.

34.

Un automobil a parcurs un drum în trei zile, astfel: în prima zi a parcurs 35% din lungimea drumului, în a doua zi 20% din lungimea drumului rămas, iar în a treia zi restul de 624 km. Determină în care dintre cele trei zile automobilul a parcurs cei mai mulți kilometri.

a)

În a treia zi.

b)

În prima zi.

c)

În a doua zi.

d)

În prima și a doua zi.

35.

În ograda bunicii Mariei sunt 69 de animale (iepuri, găini și rațe) cu 198 de picioare, iar numărul găinilor este cu 11 mai mare decât al rațelor. Pot fi în ograda bunicii Mariei 35 de iepuri?

a)

Nu, nu pot fi 35 de iepuri.

b)

Da, pot fi 35 de iepuri.

c)

Numărul iepurilor nu contează.

d)

Sunt exact 35 de iepuri.

36.

Bunica Mariei are în ogradă sa iepuri, găini și rațe. În total, în ogradă sunt 69 de animale care au 198 de picioare. Numărul găinilor este cu 11 mai mare decât al rațelor. Determină numărul găinilor din ograda bunicii Mariei.

a)

Numărul găinilor este 40.

b)

Numărul găinilor este 25.

c)

Numărul găinilor este 33.

d)

Numărul găinilor este 29.

37.

Ana, Maria și Vlad au în total 396 de timbre. Ana are cu 25 de timbre mai multe decât Maria și cu 16 timbre mai puține decât Vlad. Poate avea Ana 132 de timbre? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, Ana nu poate avea 132 de timbre. Justificare: Dacă Ana are 132 de timbre, Maria ar avea 132 - 25 = 107, iar Vlad ar avea 132 + 16 = 148. Suma ar fi 132 + 107 + 148 = 387, care nu este egală cu 396.

b)

Da, Ana poate avea 132 de timbre. Justificare: Dacă Ana are 132 de timbre, Maria ar avea 132 + 25 = 157, iar Vlad ar avea 132 - 16 = 116. Suma ar fi 132 + 157 + 116 = 405, care nu este egală cu 396.

c)

Da, Ana poate avea 132 de timbre. Justificare: Dacă Ana are 132 de timbre, Maria ar avea 132 - 25 = 107, iar Vlad ar avea 132 - 16 = 116. Suma ar fi 132 + 107 + 116 = 355, care nu este egală cu 396.

d)

Nu, Ana nu poate avea 132 de timbre. Justificare: Dacă Ana are 132 de timbre, Maria ar avea 132 + 25 = 157, iar Vlad ar avea 132 + 16 = 148. Suma ar fi 132 + 157 + 148 = 437, care nu este egală cu 396.

38.

Ana, Maria și Vlad au în total 396 de timbre. Ana are cu 25 de timbre mai multe decât Maria și cu 16 timbre mai puține decât Vlad. Determină numărul de timbre pe care le are Vlad.

a)

Vlad are 145 de timbre.

b)

Vlad are 120 de timbre.

c)

Vlad are 151 de timbre.

d)

Vlad are 130 de timbre.

39.

La un magazin s-au vândut într-o zi 500 kg de cireșe și de mere. Suma obținută prin vânzarea acestora este de 4620 de lei. Un kilogram de cireșe costă 15 lei, iar un kilogram de mere costă 7 lei. Este posibil ca suma obținută din vânzarea cireșelor să fie egală cu suma obținută din vânzarea merelor? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil. Justificare: Dacă suma ar fi egală, atunci 15x = 7(500-x), ceea ce nu dă un număr întreg pentru x.

b)

Da, este posibil. Dacă vindem 250 kg din fiecare, sumele vor fi egale.

c)

Da, este posibil. Dacă vindem 330 kg de cireșe și 170 kg de mere, sumele vor fi egale.

d)

Nu, nu este posibil. Prețurile nu influențează egalitatea sumelor.

40.

La un magazin s-au vândut într-o zi 500 kg de cireșe și de mere. Suma obținută prin vânzarea acestora este de 4620 de lei. Un kilogram de cireșe costă 15 lei, iar un kilogram de mere costă 7 lei. Câte kilograme de mere s-au vândut în ziua aceea la magazin?

a)

315 kg de mere.

b)

185 kg de mere.

c)

250 kg de mere.

d)

360 kg de mere.

41.

Ionel împarte pe rând numărul natural n la 3, 9 respectiv 15 și obține de fiecare dată restul 2. Este posibil ca numărul natural n să fie egal cu 38? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil. Justificare: 38 împărțit la 3, 9 și 15 nu dă restul 2 de fiecare dată.

b)

Da, este posibil. Justificare: 38 împărțit la 3, 9 și 15 dă restul 2 de fiecare dată.

c)

Da, este posibil. Justificare: 38 este multiplu de 3, 9 și 15 plus 2.

d)

Nu, nu este posibil. Justificare: 38 nu este divizibil cu 3, 9 și 15.

42.

Ionel împarte pe rând numărul natural n la 3, 9 respectiv 15 și obține de fiecare dată restul 2. Determină cel mai mic număr natural n de două cifre, care îndeplinește condițiile din enunț.

a)

47

b)

104

c)

53

d)

92

43.

Pentru a viziona un spectacol de teatru împreună cu familia, Ana cumpără trei bilete pentru adulți și șase bilete pentru copii, plătind în total suma de 420 de lei. Prețul unui bilet pentru copii reprezintă 50% din prețul unui bilet pentru adulți. Este posibil ca prețul unui bilet pentru copii să fie 25 de lei? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil. Justificare: Dacă biletul pentru copii ar fi 25 lei, cel pentru adulți ar fi 50 lei, iar suma totală ar fi 3x50 + 6x25 = 150 + 150 = 300 lei, nu 420 lei.

b)

Da, este posibil. Justificare: Dacă biletul pentru copii ar fi 25 lei, cel pentru adulți ar fi 40 lei, iar suma totală ar fi 3x40 + 6x25 = 120 + 150 = 270 lei, deci suma se potrivește.

c)

Da, este posibil. Justificare: Dacă biletul pentru copii ar fi 25 lei, cel pentru adulți ar fi 75 lei, iar suma totală ar fi 3x75 + 6x25 = 225 + 150 = 375 lei, deci suma se potrivește.

d)

Nu, nu este posibil. Justificare: Dacă biletul pentru copii ar fi 25 lei, cel pentru adulți ar fi 60 lei, iar suma totală ar fi 3x60 + 6x25 = 180 + 150 = 330 lei, nu 420 lei.

44.

Pentru a viziona un spectacol de teatru împreună cu familia, Ana cumpără trei bilete pentru adulți și șase bilete pentru copii, plătind în total suma de 420 de lei. Prețul unui bilet pentru copii reprezintă 50% din prețul unui bilet pentru adulți. Care este prețul unui bilet pentru copii?

a)

60 lei

b)

30 lei

c)

70 lei

d)

45 lei

45.

Într-un bloc de locuințe sunt 110 camere, repartizate în 40 de apartamente cu 2, respectiv cu 3 camere. Este posibil ca numărul apartamentelor cu două camere din acel bloc să fie egal cu numărul apartamentelor cu trei camere? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil. Justificare: 2x + 3x = 110, x nu este întreg.

b)

Da, este posibil. Justificare: 2x + 3x = 110, x = 22.

c)

Da, este posibil. Justificare: 2x + 3x = 110, x = 20.

d)

Nu, nu este posibil. Justificare: 2x + 3x = 110, x = 21.

46.

Într-un bloc de locuințe sunt 110 camere, repartizate în 40 de apartamente cu 2, respectiv cu 3 camere. Determină numărul apartamentelor cu 2 camere din acest bloc.

a)

15 apartamente cu 2 camere.

b)

20 apartamente cu 2 camere.

c)

25 apartamente cu 2 camere.

d)

10 apartamente cu 2 camere.

47.

Laura cheltuiește o sumă de bani în trei zile. În prima zi cheltuiește 1/2 din sumă, în a doua zi cheltuiește 1/3 din suma rămasă, iar în a treia zi cheltuiește restul de 100 de lei. Laura cheltuiește în prima zi mai mult decât în a doua zi?

a)

Da, cheltuiește mai mult în prima zi.

b)

Nu, cheltuiește mai mult în a doua zi.

c)

Cheltuiește la fel în ambele zile.

d)

Nu se poate determina.

48.

Laura cheltuiește o sumă de bani în trei zile. În prima zi cheltuiește 1/2 din sumă, în a doua zi cheltuiește 1/3 din suma rămasă, iar în a treia zi cheltuiește restul de 100 de lei. Care a fost suma totală cheltuită de Laura în cele trei zile?

a)

600 lei

b)

300 lei

c)

450 lei

d)

500 lei

49.

Dacă împărțim numărul abc\overline{abc} , scris în baza 10, la numărul ac\overline{ac} obținem câtul 6 și restul 5. Este posibil ca numărul ac\overline{ac} să fie egal cu 18 ? Justifică răspunsul dat.

a)

Da, dar numărul ac\overline{ac} trebuie să fie 12.

b)

Nu, numărul ac\overline{ac} nu poate fi 18.

c)

Nu, numărul ac\overline{ac} trebuie să fie 24.

d)

Da, este posibil ca numarul ac\overline{ac} sa fie egal cu 18.

50.

Dacă împărțim numărul abc\overline{abc} , scris în baza 10, la numărul ac\overline{ac} obținem câtul 6 și restul 5. Determină numerele abc\overline{abc} .

a)

119

b)

129

c)

131

d)

167

51.

Suma a două numere naturale a și b este egală cu 42 . Cel mai mare divizor comun al numerelor a și b este 7. Numerele 14 și 28 îndeplinesc condițiile din enunț? Justifică răspunsul dat.

a)

Da, îndeplinesc condițiile.

b)

Nu, suma nu este 42.

c)

Nu, cel mai mare divizor comun nu este 7.

d)

Nu, niciuna dintre condiții nu este îndeplinită.

52.

Suma a două numere naturale a și b este egală cu 42 . Cel mai mare divizor comun al numerelor a și b este 7. Care sunt numerele naturale a și b, a < b, astfel încât suma lor să fie 42 și cel mai mare divizor comun să fie 7?

a)

a = 14, b = 28

b)

a = 21, b = 21

c)

a = 7, b = 35

d)

a = 6, b = 36

53.

Radu are o pungă cu bomboane. Dacă împarte bomboanele din pungă în grupe de câte 7, 14, respectiv 21 de bomboane, îi rămân de fiecare dată câte 5 bomboane. Este posibil ca Radu să aibă în pungă 61 de bomboane?

a)

Da, este posibil.

b)

Nu, nu este posibil.

c)

Doar dacă are 70 de bomboane.

d)

Numai dacă are 56 de bomboane.

54.

Radu are o pungă cu bomboane. Dacă împarte bomboanele din pungă în grupe de câte 7, 14, respectiv 21 de bomboane, îi rămân de fiecare dată câte 5 bomboane. Determină numărul bomboanelor din pungă, știind că este cel mai mic număr natural de trei cifre care îndeplinește condițiile din enunț.

a)

107

b)

131

c)

115

d)

119

55.

Într-o clasă sunt de trei ori mai multe fete decât băieți. La un moment dat, din clasă pleacă trei fete și vine un băiat. Numărul fetelor devine de două ori mai mare decât al băieților. Numărul inițial de fete din clasă era:

a)

12

b)

8

c)

15

d)

10

56.

Într-o clasă sunt de trei ori mai multe fete decât băieți. La un moment dat, din clasă pleacă trei fete și vine un băiat. Numărul fetelor devine de două ori mai mare decât al băieților. Cât la sută din numărul inițial al fetelor reprezintă numărul final al fetelor?

a)

75%

b)

50%

c)

60%

d)

80%

57.

Într-un magazin sunt oferite spre vânzare 40 de laptopuri şi 30 de telefoane mobile. Numărul telefoanelor mobile reprezintă ce procent din numărul laptopurilor?

a)

50%

b)

100%

c)

75%

d)

25%

58.

Într-un magazin sunt oferite spre vânzare 40 de laptopuri şi 30 de telefoane mobile. Dacă din magazin se vând zilnic 5 laptopuri şi 3 telefoane mobile, află după căte zile rămân cantități egale din cele două tipuri de produse.

a)

5 zile

b)

10 zile

c)

15 zile

d)

20 zile

59.

Adrian a cheltuit în prima zi 40% din suma pe care o avea, iar a doua zi, 32 de lei. A constatat că i-au rămas 160 de lei. Ce sumă a avut Adrian?

a)

Suma inițială a lui Adrian a fost 320 de lei.

b)

Suma inițială a lui Adrian a fost 250 de lei.

c)

Suma inițială a lui Adrian a fost 200 de lei.

d)

Suma inițială a lui Adrian a fost 400 de lei.

60.

Adrian a cheltuit în prima zi 40% din suma pe care o avea, iar a doua zi, 32 de lei. A constatat că i-au rămas 160 de lei. Cât la sută din sumă a cheltuit a doua zi?

a)

A doua zi a cheltuit 10% din suma inițială.

b)

A doua zi a cheltuit 20% din suma inițială.

c)

A doua zi a cheltuit 25% din suma inițială.

d)

A doua zi a cheltuit 15% din suma inițială.

61.

Delia își propune să rezolve un set de probleme de matematică într-un număr de zile. Dacă ar rezolva câte 5 probleme pe zi, i-ar mai rămâne 6 probleme nerezolvate, iar dacă ar rezolva câte 7 probleme pe zi, ar termina cu 2 zile mai devreme decât și-a propus. Este posibil ca numărul de zile în care Delia și-a propus să rezolve setul de probleme să fie egal cu 7?

a)

Da, este posibil.

b)

Nu, nu este posibil.

c)

Numărul de zile trebuie să fie 6.

d)

Numărul de zile trebuie să fie 8.

62.

Delia își propune să rezolve un set de probleme de matematică într-un număr de zile. Dacă ar rezolva câte 5 probleme pe zi, i-ar mai rămâne 6 probleme nerezolvate, iar dacă ar rezolva câte 7 probleme pe zi, ar termina cu 2 zile mai devreme decât și-a propus. Determină numărul de probleme pe care le are de rezolvat Delia.

a)

Delia are de rezolvat 56 de probleme.

b)

Delia are de rezolvat 42 de probleme.

c)

Delia are de rezolvat 60 de probleme.

d)

Delia are de rezolvat 48 de probleme.

63.

Un elev și-a propus să rezolve 68 de probleme în 7 zile astfel începând cu a doua zi, el va rezolva zilnic cu o problemă mai mult decât în ziua precedentă, iar în ultima zi va rezolva restul de probleme rămase. Se știe că în ultima zi a rezolvat mai puține probleme decât în prima zi. Este posibil ca elevul să rezolve 7 probleme în prima zi? Justifică răspunsul dat.

a)
Este imposibil să rezolve mai puține probleme în ultima zi.
b)
Nu, nu este posibil.
c)
Elevul poate rezolva 10 probleme în prima zi.
d)
Da, este posibil.
64.

Un elev și-a propus să rezolve 68 de probleme în 7 zile astfel începând cu a doua zi, el va rezolva zilnic cu o problemă mai mult decât în ziua precedentă, iar în ultima zi va rezolva restul de probleme rămase. Se știe că în ultima zi a rezolvat mai puține probleme decât în prima zi. Aflați câte probleme a avut elevul de rezolvat în ultima zi?

a)

5

b)

10

c)

14

d)

8

65.

Mihai a cheltuit o sumă de bani în patru zile. În prima zi a cheltuit 20% din întreaga sumă, în a doua zi 30% din suma rămasă, în a treia cu 20 de lei mai mult decât a doua zi, iar în a patra zi a cheltuit ultimii 44 de lei. Verifică dacă Mihai a cheltuit în a doua zi un sfert din întreaga sumă de bani. Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, Mihai nu a cheltuit în a doua zi un sfert din întreaga sumă de bani. (Justificarea implică calculul sumei totale și a procentului cheltuit în a doua zi.)

b)

Da, Mihai a cheltuit exact un sfert din întreaga sumă de bani în a doua zi.

c)

Mihai a cheltuit mai mult de un sfert din întreaga sumă de bani în a doua zi.

d)

Mihai a cheltuit mai puțin de un sfert din întreaga sumă de bani în a doua zi.

66.

Mihai a cheltuit o sumă de bani în patru zile. În prima zi a cheltuit 20% din întreaga sumă, în a doua zi 30% din suma rămasă, în a treia cu 20 de lei mai mult decât a doua zi, iar în a patra zi a cheltuit ultimii 44 de lei. Determină suma de bani cheltuită de Mihai, în total, în cele patru zile.

a)

220 lei

b)

180 lei

c)

260 lei

d)

200 lei

67.

La un concurs, dacă elevii participanți se așază câte doi în bancă, atunci un elev ar sta singur într-o bancă și ar mai rămâne libere 7 bănci. Dacă aceiași elevi se așază câte 3 în bancă, atunci 2 elevi ar sta singuri într-o bancă și ar mai rămâne libere 15 bănci. Pot fi 51 de elevi participanți? Justificați.

a)

Nu, nu pot fi 51 de elevi participanți. (Justificarea implică verificarea condițiilor problemei pentru 51 de elevi.)

b)

Da, pot fi 51 de elevi participanți, deoarece condițiile sunt îndeplinite.

c)

Numărul de elevi nu poate fi determinat cu informațiile date.

d)

Pot fi 51 de elevi participanți doar dacă se schimbă numărul de bănci.

68.

La un concurs, dacă elevii participanți se așază câte doi în bancă, atunci un elev ar sta singur într-o bancă și ar mai rămâne libere 7 bănci. Dacă aceiași elevi se așază câte 3 în bancă, atunci 2 elevi ar sta singuri într-o bancă și ar mai rămâne libere 15 bănci. Câte bănci sunt în sala de concurs?

a)

29 bănci

b)

25 bănci

c)

31 bănci

d)

21 bănci

69.

Într-un bloc sunt 22 de apartamente cu două camere și respectiv patru camere, în total 60 de camere. Pot fi 10 apartamente cu patru camere? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu pot fi 10 apartamente cu patru camere. (Justificarea implică verificarea condițiilor problemei pentru 10 apartamente cu patru camere.)

b)

Da, pot fi 10 apartamente cu patru camere, deoarece suma camerelor se potrivește.

c)

Da, pot fi 10 apartamente cu patru camere, dacă restul sunt cu trei camere.

d)

Nu, nu pot fi 10 apartamente cu patru camere, deoarece ar fi nevoie de mai multe apartamente.

70.

Într-un bloc sunt 22 de apartamente cu două camere și respectiv patru camere, în total 60 de camere. Determină câte apartamente sunt de fiecare categorie și câte apartamente cu patru camere sunt.

a)

14 apartamente cu două camere și 8 apartamente cu patru camere.

b)

10 apartamente cu două camere și 12 apartamente cu patru camere.

c)

12 apartamente cu două camere și 10 apartamente cu patru camere.

d)

8 apartamente cu două camere și 14 apartamente cu patru camere.

71.

Matei are 185 de lei, în bancnote de 10 lei și de 5 lei, în total 25 de bancnote. Este posibil ca Matei să aibă 20 de bancnote de 10 lei? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil. (Justificarea implică verificarea condițiilor problemei pentru 20 de bancnote de 10 lei.)

b)

Da, este posibil. (Justificarea implică verificarea condițiilor problemei pentru 20 de bancnote de 10 lei.)

c)

Da, este posibil doar dacă are 5 bancnote de 5 lei și 20 de bancnote de 10 lei.

d)

Nu, nu este posibil, deoarece suma totală ar fi mai mică de 185 de lei.

72.

Matei are 185 de lei, în bancnote de 10 lei și de 5 lei, în total 25 de bancnote. Câte bancnote de fiecare fel are?

a)

12 bancnote de 10 lei și 13 bancnote de 5 lei.

b)

10 bancnote de 10 lei și 15 bancnote de 5 lei.

c)

15 bancnote de 10 lei și 10 bancnote de 5 lei.

d)

8 bancnote de 10 lei și 17 bancnote de 5 lei.

73.

Un turist a parcurs un traseu în care a atins 3 vârfuri muntoase, în trei etape ale unei zile. În prima etapă a plecat de la Lacul Bâlea și a ajuns pe vârful Vânătarea lui Buteanu (2509m), a parcurs o cincime din etapa a doua, în care a mers până pe vârful Moldoveanu (2544m), iar în a treia etapă a mers cu 50% mai mult decât în a doua etapă, mergând până pe vârful Dara (2500m). Verifică dacă distanța parcursă în cea de-a treia etapă este mai mare decât cea parcursă în primele două etape la un loc.

a)

Da, distanța parcursă în a treia etapă este mai mare decât cea parcursă în primele două etape la un loc. (Justificarea implică calculul distanțelor.)

b)

Nu, distanța parcursă în a treia etapă este egală cu cea parcursă în primele două etape la un loc.

c)

Nu, distanța parcursă în a treia etapă este mai mică decât cea parcursă în primele două etape la un loc.

d)

Nu se poate determina fără informații suplimentare despre distanțe.

74.

Un turist a parcurs un traseu în care a atins 3 vârfuri muntoase, în trei etape ale unei zile. În prima etapă a plecat de la Lacul Bâlea și a ajuns pe vârful Vânătarea lui Buteanu (2509m), a parcurs o cincime din etapa a doua, în care a mers până pe vârful Moldoveanu (2544m), iar în a treia etapă a mers cu 50% mai mult decât în a doua etapă, mergând până pe vârful Dara (2500m). Știind că lungimea traseului este de 27km, care este distanța parcursă în a doua etapă?

a)

10 km

b)

9 km

c)

15 km

d)

18 km

75.

Prețul unui obiect este egal cu 2000 lei și se micșorează cu 20%. După un timp, același obiect se ieftinește din nou cu 20%. Aflați cât costă obiectul după cele două ieftiniri.

a)

1280 lei

b)

1400 lei

c)

1600 lei

d)

1200 lei

76.

Prețul unui obiect este egal cu 2000 lei și se micșorează cu 20%. După un timp, același obiect se ieftinește din nou cu 20%. Cu ce procent ar trebui să se ieftinească obiectul, o singură dată, astfel ca prețul acestuia să fie egal cu 1280 lei?

a)

36%

b)

32%

c)

40%

d)

28%

77.

Dacă într-o clasă de elevi ar veni 3 fete și ar pleca 6 băieți, numărul fetelor ar fi egal cu dublul numărului băieților, iar dacă din clasă ar pleca 3 fete și ar veni 3 băieți, numărul băieților ar fi egal cu dublul numărului fetelor. Poate fi numărul fetelor din clasă egal cu 10?

a)

Da, este posibil.

b)

Nu, nu este posibil.

c)

Numărul nu poate fi determinat.

d)

Depinde de numărul băieților.

78.

Dacă într-o clasă de elevi ar veni 3 fete și ar pleca 6 băieți, numărul fetelor ar fi egal cu dublul numărului băieților, iar dacă din clasă ar pleca 3 fete și ar veni 3 băieți, numărul băieților ar fi egal cu dublul numărului fetelor. Determinați numărul elevilor din clasă.

a)

21 elevi

b)

18 elevi

c)

24 elevi

d)

27 elevi

79.

Doi turişti vor să se întâlnească pe un traseu, pornind unul dintr-un capăt și unul din capătul celălalt. În prima zi, primul turist parcurge 25% din traseu, iar al doilea, o treime din rest. În ziua următoare, primul turist parcurge 14 km, iar al doilea, 10 km, după care se întâlnesc. Verifică dacă cei doi au parcurs împreună, în prima zi, jumătate din întregul traseu.

a)
Da
b)
Nu se poate determina
c)
Poate
d)
Nu
80.

Doi turiști vor să se întâlnească pe un traseu, pornind unul dintr-un capăt și unul din capătul celălalt. În prima zi, primul turist parcurge 25% din traseu, iar al doilea, o treime din rest. În ziua următoare, primul turist parcurge 14 km, iar al doilea, 10 km, după care ei se întâlnesc. Care este lungimea traseului?

a)

56 km

b)

48 km

c)

62 km

d)

70 km

81.

Suma a două numere naturale este 150, iar raportul dintre primul număr micșorat cu 8 și al doilea număr mărit cu 12 are valoarea 1. Pot fi cele două numere egale?

a)

Nu, cele două numere nu pot fi egale.

b)

Da, cele două numere pot fi egale.

c)

Numai dacă ambele sunt 75.

d)

Numai dacă unul este 74 și celălalt 76.

82.

Suma a două numere naturale este egală cu 150, iar raportul dintre primul număr micșorat cu 8 și al doilea număr mărit cu 12 are valoarea 1. Determină cele două numere.

a)

Primul număr: 85, al doilea număr: 65

b)

Primul număr: 90, al doilea număr: 60

c)

Primul număr: 75, al doilea număr: 75

d)

Primul număr: 100, al doilea număr: 50

83.

Un șoarece de câmp are în galerie boabe de porumb. Dacă ar mânca zilnic, în mod egal, câte 10, 12 sau 25 de boabe, i-ar rămâne de fiecare dată 3 boabe. Ar putea să aibă șoarecele, în galerie, 123 de boabe?

a)

Da, pentru că 123 împărțit la 10, 12 sau 25 lasă restul 3.

b)

Nu, pentru că 123 nu lasă restul 3 la împărțirea la 10, 12 sau 25.

c)

Da, pentru că 123 este divizibil cu 10, 12 și 25.

d)

Nu, pentru că 123 nu este divizibil cu 10, 12 sau 25.

84.

Un șoarece de câmp are în galerie boabe de porumb. Dacă ar mânca zilnic, în mod egal, câte 10, 12 sau 25 de boabe, i-ar rămâne de fiecare dată 3 boabe. Află dacă numărul boabelor din galerie ar putea fi consumat, zilnic, împărțind câte 21 de boabe, fără a rămâne vreun rest, știind că este cel mai mare număr de trei cifre care îndeplinește condițiile din enunț. Care este acest număr?

a)

963 boabe

b)

972 boabe

c)

903 boabe

d)

990 boabe

85.

Un turist parcurge un drum în 3 zile. În prima zi 25% din drum și încă 3 km, în a doua zi jumătate din drumul rămas si încă 1 km, iar în ultima zi restul de 5 km. Este posibil ca drumul parcurs de turist să aibă 28 km? Justificați.

a)

Nu, nu este posibil.

b)

Da, este posibil.

c)

Doar dacă drumul are 30 km.

d)

Doar dacă drumul are 25 km.

86.

Un turist parcurge un drum în 3 zile. În prima zi 25% din drum și încă 3 km, în a doua zi jumătate din drumul rămas și încă 1 km, iar în ultima zi restul de 5 km. Aflați distanța parcursă de turist în prima zi.

a)

10 km

b)

8 km

c)

12 km

d)

15 km

87.

Ioana a cumpărat mai multe flori și vrea să le pună în vasele pe care le are în casă. Ea a observat că, dacă le-ar pune câte cinci într-o vază, rămân opt pe dinafară, iar dacă ar pune câte șapte, atunci ar umple toate vasele, cu excepția uneia, care ar avea o singură floare. Este posibil ca Ioana să aibă 5 vaze în casă? Justifică răspunsul.

a)

Nu, nu este posibil ca Ioana să aibă 5 vaze în casă, deoarece nu se respectă condițiile problemei pentru acest număr de vaze.

b)

Da, este posibil ca Ioana să aibă 5 vaze în casă, deoarece numărul de flori se potrivește cu condițiile.

c)

Este posibil doar dacă Ioana are mai puțin de 5 vaze în casă.

d)

Numărul de vaze nu influențează condițiile problemei.

88.

Ioana a cumpărat mai multe flori și vrea să le pună în vasele pe care le are în casă. Ea a observat că, dacă le-ar pune câte cinci într-o vază, rămân opt pe dinafară, iar dacă ar pune câte șapte, atunci ar umple toate vasele, cu excepția uneia, care ar avea o singură floare. Află câte vaze are Ioana.

a)

Ioana are 7 vaze.

b)

Ioana are 6 vaze.

c)

Ioana are 10 vaze.

d)

Ioana are 12 vaze.

89.

Un excursionist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi a parcurs 30% din lungimea traseului, în a doua zi o treime din distanța parcursă în prima zi, iar în a treia zi a parcurs restul de 72km . Este posibil ca distanța parcursă de excursionist în a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea întregului traseu? Justifică răspunsul dat.

a)

Nu, nu este posibil.

b)

Da, este posibil.

c)

Doar dacă traseul are 100 km.

d)

Doar dacă traseul are 200 km.

90.

Un excursionist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi a parcurs 30% din lungimea traseului, în a doua zi o treime din distanța parcursă în prima zi, iar în a treia zi a parcurs restul de 72 km. Determinați lungimea traseului parcurs de excursionist în cele trei zile.

a)

120 km

b)

90 km

c)

150 km

d)

180 km

91.

Fie mulțimea A = {x ∈ R |x – 3| > 5}. Aflați cel mai mic număr întreg care nu se află în mulțimea A.

a)

8

b)

7

c)

-2

d)

3

92.

Fie mulțimea B = {x ∈ R| 2x – 7| ≤ 5}. Calculați suma numerelor naturale din mulțimea B.

a)

21

b)

13

c)

11

d)

17

93.

.Împărțind numărul natural a la numărul natural b, obținem câtul 18 şi restul 5. Numerele 77 şi 4 îndeplinesc condițiile din enunţ? Justificați răspunsul dat.

a)

Da, deoarece 77 : 4 = 18 rest 5

b)

Nu, deoarece știm că restul împărțirii este mai mic decât împărțitorul, deci împărțitorul b nu poate fi 4, deoarece restul este 5.

c)

Nu, deoarece catul nu este 18

d)

Nu, deoarece 77 nu se împarte la 4

94.

Împărțind numărul natural a la numărul natural b, obținem catul 18 și restul 5. Determinați numerele a și b, știind că suma lor este egală cu 157.

a)

a = 149, b = 8

b)

a = 120, b = 37

c)

a = 100, b = 57

d)

a = 90, b = 67

95.

Un șofer parcurge un raliu auto de distanță de 1200 km. În prima zi parcurge 3/5 din distanță, a doua zi 30% din rest, a treia zi jumătate din cât mai avea de parcurs, iar în a patra zi restul. Cu câți kilometri a parcurs mai mult în prima zi decât în a doua zi?

a)

576 km

b)

360 km

c)

240 km

d)

180 km

96.

Un șofer parcurge un raliu auto de distanță de 1200 km. În prima zi parcurge 3/5 din distanță, a doua zi 30% din rest, a treia zi jumătate din cât mai avea de parcurs, iar în a patra zi restul. Calculați distanța parcursă de șofer în ultima zi.

a)
120 km
b)
200 km
c)
168 km
d)
150 km
97.

Un excursionist parcurge un traseu în trei zile. În prima zi parcurge 1/4 din lungimea traseului, în a doua zi 2/3 din rest, iar în a treia zi, ultimii 24 km. Este posibil ca lungimea traseului să fie de 100km? Justificați răspunsul.

a)
Nu, nu este posibil.
b)
Da, lungimea traseului poate fi 100 km.
c)
Nu, lungimea traseului este de 120 km.
d)
Da, lungimea traseului este de 80 km.
98.

Un excursionist parcurge un traseu în trei zile. În prima zi parcurge 1/4 din lungimea traseului, în a doua zi 2/3 din rest, iar în a treia zi, ultimii 24 km. Câți kilometri a parcurs excursionistul în a doua zi?

a)
36 km
b)
72 km
c)
48 km
d)
60 km
99.

O cantitate de 91 kg mere este ambalată pentru vânzare în lădite şi pungi, în fiecare lădiță câte 5kg şi în fiecare pungă câte 2 kg mere, în total 23 lădițe şi pungi. Este posibilă ambalarea merelor în 16 lădițe şi 7 pungi? Justificați răspunsul.

a)
Da, este posibil.
b)
Nu, este posibilă ambalarea în 20 lădițe și 3 pungi.
c)
Nu, nu este posibil.
d)
Da, se pot ambala 15 lădițe și 8 pungi.
100.

O cantitate de 91 kg mere este ambalată pentru vânzare în lădițe și pungi, în fiecare lădiță câte 5 kg și în fiecare pungă câte 2 kg mere, în total 23 lădițe și pungi. De câte lădițe și câte pungi este nevoie pentru a ambala întreaga cantitate de mere?

a)

15 lădițe și 8 pungi

b)

10 lădițe și 13 pungi

c)

12 lădițe și 11 pungi

d)

17 lădițe și 6 pungi

101.

Vlad și-a propus să rezolve în vacanță un set de probleme. Dacă ar rezolva câte trei probleme pe zi, i-ar rămâne nerezolvate 11 probleme. Dacă ar rezolva câte șapte probleme pe zi, i-ar rămâne șapte zile libere. Este posibil ca setul să conțină 66 de probleme?

a)
Vlad va rezolva toate problemele în 10 zile
b)
Da
c)
Nu
d)
Setul conține 70 de probleme
102.

Vlad și-a propus să rezolve în vacanță, un set de probleme. Dacă ar rezolva câte trei probleme pe zi, i-ar rămâne nerezolvate 11 probleme. Dacă ar rezolva câte șapte probleme pe zi, i-ar rămâne șapte zile libere. Calculează numărul total de probleme pe care trebuie să le rezolve Vlad.

a)

56

b)
45
c)
25
d)
38