Font size
S
M
L
XL
Worksheets68-127 s
Total questions: 61
Worksheet time: 31mins
Name
Class
Date
1.
Acuzele pacienților cu afecțiuni cardiace sunt, cu excepția
a)
Hematemeza
b)
Hemoptizia
c)
Dispnee
d)
Palpitații
e)
Dureri în piept
2.
Palpitația este caracterizată de pacienți ca
a)
Dureri ușoare de inimă
b)
Intervale (bătăi de inimă scapate)
c)
Prezența sângelui în spută (hemoptizie)
d)
Contracții cardiace accelerate și intensificate
e)
Nici unul dintre cele de mai sus
3.
70 cs. Întreruperile sunt caracterizate de pacienți ca
a)
Dureri ușoare de inimă
b)
Senzația de scufundare, oprirea inimii
c)
Prezența sângelui în spută (hemoptizie)
d)
Contracții cardiace accelerate și intensificate
e)
Nici unul dintre cele de mai sus
4.
Durerea de inimă trebuie analizată în funcție de caracteristicile de bază
a)
Cauza sau starea în care apare
b)
Caracterul durerii
c)
Durata și radiația durerii
d)
Starea în care durerea dispare
e)
Toate cele de mai sus
5.
Caracteristicile durerii anginoase sunt, cu excepția
a)
Localizare retrosternală sau ușor spre stânga sternului
b)
Cel mai frecvent iradiază în regiunea sub scapula stângă, spre gât, spre brațul stâng
c)
Cel mai frecvent iradiază în regiunea sub scapula dreaptă, spre gât, spre brațul drept
d)
Durerea apare la exerciții, stres emoțional
e)
Durerea dispare la administrarea de nitroglicerină
6.
Caracteristica edemului cardiac este
a)
Apare dimineața și dispare după exerciții fizice
b)
Localizare mai ales pe față, gât și piept
c)
Este colorat în roșu
d)
Se dezvoltă seara și se rezolvă în timpul somnului de noapte
e)
Este asimetric
7.
Definiția ortopneei este
a)
Dispnee în timpul exercițiilor fizice
b)
Dispneea în repaus
c)
Dispnee în poziție orizontală
d)
Dispnee în poziție verticală
e)
Atacuri de dispnee cu expectorarea sputei spumoase
8.
Culoarea pielii în bolile cardiace poate fi
a)
Cianotică
b)
Palidă
c)
Icterică
d)
Roșiatică
e)
Toate cele de mai sus
9.
Acrocianoza este definită de
a)
Culoarea violetă a pielii pe piept
b)
Culoarea roșiatică a pielii degetelor de la mâni și picioare, vârful nasului, buzele, lobilor urechilor
c)
Culoarea violetă a pielii degetelor de la mâni și picioare, vârful nasului, buzelor, lobilor urechilor
d)
Degetele și degetele de la picioare, vârful nasului, buzele, lobii urechii sunt palide
e)
Pielea pieptului și trunchiului este palidă
10.
Anasarca este definită ca
a)
Edemul generalizat
b)
Edemul localizat pe partea superioară a corpului
c)
Edemul localizat pe partea inferioară a corpului
d)
Edemul feței și gâtului
e)
Edem asimetric
11.
Pulsația arterelor carotide se caracterizează prin
a)
Apare în insuficiența valvei mitrale
b)
Apare în insuficiența valvei tricuspide
c)
Apare în insuficiența valvei pulmonare
d)
Apare în insuficiența valvei aortice
e)
Apare în hipertensiune arterială
12.
Scopul palpării cardiace este de a examina
a)
Șocului apexian
b)
Șocul cardiac
c)
Pulsarea vizibilă
d)
Simptomul tors de pisică
e)
Toate cele de mai sus
13.
Determinarea șocului apexian constă în
a)
Baza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate spre gât
b)
Baza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
c)
Baza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate spre regiunea axilară, între coastele 7 și 8
d)
Baza mâinii trebuie să se sprijine pe scapula stângă, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară
e)
Baza mâinii trebuie plasată pe scapula dreaptă, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară
14.
Care dintre cele expuse nu este o proprietate a șocului apexian
a)
Lățimea (sau zona)
b)
Înălțime
c)
Rezonanță
d)
Rezistența
e)
Putere
15.
Diagnosticul cel mai frecvent și important al șocului apexian difuz (> 2 cm) este
a)
Dimensiuni normale ale inimii
b)
Dilatarea ventriculului stâng
c)
Anevrismul aortic
d)
Ateroscleroza coronariană
e)
Dilatarea atriului drept
16.
Alegeți afirmația corectă despre șocul cardiac difuz
a)
Se stabilește atunci când suprafața este mai mică de 1 cm
b)
Se stabilește atunci când suprafața este mai mică de 2 cm
c)
Se stabilește atunci când suprafața depășește 1 cm
d)
Se stabilește atunci când suprafața depășește 2 cm
e)
Se stabilește atunci când suprafața depășește 4 cm
17.
Scopul percuției cardiace este următoarea
a)
Șocul apexian și cel cardiac
b)
Mărimea, poziția și forma inimii și a pediculului vascular
c)
Pentru a determina sunetele inimii
d)
Pulsarea vizibila și simptomul tors de pisică
e)
Limitele inferioare ale plămânilor
18.
85 cs. Locul proiecției valvei mitrale
a)
De partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
b)
Pe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
c)
Al doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
d)
Mijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
e)
Lateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
19.
Locul proiecției valvei tricuspide
a)
De partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
b)
Pe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
c)
Al doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
d)
Mijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
e)
Lateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
20.
Locul proiecției trunchiului pulmonar
a)
De partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
b)
Pe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
c)
Al doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
d)
Mijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
e)
Lateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
21.
Locul proiecției valvei aortice
a)
De partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
b)
Pe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
c)
Al doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
d)
Mijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
e)
Lateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
22.
Intensitatea zgomotelor cardiace poate crește în
a)
În timpul efortului fizic
b)
Miocardită
c)
Distrofia miocardică
d)
Cardiosleroză
e)
Hidropericard
23.
cs. În insuficienţa mitrală pronunţată se determină
a)
Majorarea ventricului stâng, apoi şi a atriului stâng
b)
Majorarea atriului stâng, apoi a ventricului stâng
c)
Majorarea atriului drept, apoi şi a ventricului drept
d)
Majorarea ventricului drept, apoi a ventricului drept
e)
Majorarea ventricului drept, apoi a ventricului stâng
24.
cs. În stenoza valvei aortale zgomotul II la baza cordului este
a)
Accentuat
b)
Nu e schimbat
c)
De dublat datorită ejecţiei scăzute a ventricului stâng
d)
Diminuat
e)
De dublat la efort fizic
25.
cs. Hipertensiunea arterială este definită ca o creştere a valorilor tensiunii arteriale în repaus
a)
peste 120/80 mmHg
b)
peste 160/90 mmHg
c)
peste 130/80 mmHg
d)
peste 139/89 mmHg
e)
peste 180/100 mmHg
26.
cs. Un loc central în evoluţia hipertensiunii arteriale îl ocupă
a)
Afectarea aortei
b)
Afectarea sistemului nervos central
c)
Afectarea rinichilor
d)
Afectarea retinei
e)
Afectarea inimii
27.
cs. Cel mai important efect aterogen este atribuit
a)
Hiperglicemiei
b)
Colesterolului cu densitate înaltă (hdl)
c)
Hipertensiunii arteriale
d)
Nivelului cortizolului în sânge
e)
Colesterolului cu densitate joasă (ldl)
28.
cs. Cea mai caracteristică manifestare clinică a anginei pectorale este
a)
Dispneea
b)
Palpitaţiile
c)
Dereglările de ritm
d)
Durerea retrosternală
e)
Dereglările de conductibilitate
29.
Acuzele pacienților cu boli cardiace sunt
a)
Hematemeza
b)
Hemoptizia
c)
Dispnee
d)
Palpitații
e)
Vărsături
30.
Acuzele pacienților cu boli cardiace sunt
a)
Dureri în piept
b)
Tuse uscată
c)
Tuse umedă
d)
Astmul cardiac
e)
Palpitații
31.
Caracteristicile astmului cardiac sunt
a)
Eliminare de spută purulentă
b)
Eliminarea sputei spumoase cu urme de sânge
c)
De obicei apare brusc
d)
Cea mai frecventă acuză este lipsa acută de aer
e)
Cea mai frecventă acuză este durerea în piept intensă
32.
Palpitațiile sunt cauzate de
a)
A. Miocardită
b)
B. Endocardită
c)
C. Pericardită
d)
D. Infarctul miocardic
e)
E. Febră
33.
Palpitațiile sunt cauzate de
a)
A. Anemie
b)
B. Nevroză
c)
C. Hipertiroidismul
d)
D. Hipotiroidismul
e)
E. După efort fizic intens
34.
Caracteristicile durerii anginoase sunt
a)
A. Localizare retrosternală sau ușor spre stânga sternului
b)
B. Cel mai frecvent iradiază în regiunea subscapulară stângă, spre gât și brațul stâng
c)
C. Cel mai frecvent iradiază în regiunea subscapulară dreaptă, spre gât și brațul drept
d)
D. Durerea apare în repaus
e)
E. Dispare la administrarea de nitroglicerină
35.
Inspectia unui pacient cu boli cardiace poate dezvălui
a)
A. Poziția așezată
b)
B. Erupții pe palme
c)
C. Culoarea cianotică a pielii
d)
D. Culoare palidă a pielii
e)
E. Culoarea iterică a sclerelor și a pielii
36.
Anasarca poate include
a)
A. Ascita
b)
B. Hidrotorax
c)
C. Pleurezia
d)
D. Hidropericard
e)
E. Pericardita
37.
"Cocoașa" cardiacă este definit ca
a)
A. Umflarea zonei sub inimă
b)
B. Depresia zonei sub inimă
c)
C. Cauzate de hipertrofie și mărirea inimii
d)
D. Cauzate de patologiile vaselor coronariene
e)
E. Trebuie diferențiată de deformările pieptului cauzate de modificările oaselor
38.
Bătăile cardiace patologice determinate la inspecție se caracterizează prin
a)
A. Se observă la stânga liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
b)
B. Se observă la dreapta liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
c)
C. Cauzate de ventriculul drept marit
d)
D. Cauzate de ventriculul stâng mărit
e)
E. Cauzate de aorta mărită
39.
Scopul palpării cardiace este de a examina
a)
A. Șocul apexian
b)
B. Șocul cardiac
c)
C. Pulsarea vizibilă
d)
D. Simptomul tors de pisică
e)
E. Fremitus vocal
40.
Scopul palpării cardiace este de a examina
a)
A. Șocul apexian
b)
B. Șocul cardiac
c)
C. Batetul stomacal
d)
D. Turgescența venelor jugulare
e)
E. Simptomul tors de pisică
41.
Alegeți etapele determinării șocului apexian
a)
A. Plasare palmii mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
b)
B. Plasare palmii mâinii stângi este așezată pe pieptul pacientului
c)
C. Glanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
d)
D. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
e)
E. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către gât
42.
Alegeți etapele determinării șocului apexian
a)
A. Glanda mamară dreaptă la femei este mai întâi mutată în sus și spre stânga
b)
B. Glanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
c)
C. Falangele terminale ale celor trei degete trebuie să fie flexate pentru a forma un unghi drept față de suprafața toracelui și să se miște încet de-a lungul spașiilor intercostale spre stern până la senzația de mișcare a vârfului inimii
d)
D. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
e)
E. Palma mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
43.
Alegeți caracteristicile normale ale șocului apexian
a)
A. Se găsește în spațiul intercostal 5 pe stînga
b)
B. Se află la 1-1,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
c)
C. Se găsește în spațiul intercostal 3 pe stînga
d)
D. Se află la 2-3,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
e)
E. Se găsește în spațiul intercostal 5 pe dreapta
44.
Proprietățile șocului apexian sunt
a)
A. Lățimea (sau zona)
b)
B. Înălțime
c)
C. Putere
d)
D. Rezistența
e)
E. Rezonanță
45.
Alegeți afirmațiile corecte despre șocul apexian difuz
a)
A. Este cauzat de ateroscleroza coronariană
b)
B. Este cauzat de ventriculul stâng mărit
c)
C. Se stabilește atunci când suprafața depășește 1 cm
d)
D. Se stabilește atunci când suprafața depășește 2 cm
e)
E. Se stabilește atunci când suprafața depășește 4 cm
46.
Percuția cardiacă își propune să examineze
a)
A. Șocul apexian
b)
B. Limitele inimii
c)
C. Poziția inimii
d)
D. Forma inimii
e)
E. Pediculul vascular
47.
Percuția cardiacă își propune să examineze
a)
A. Zgomotele cardiace
b)
B. Ritmul cardiac
c)
C. Poziția și forma inimii
d)
D. Limitele inimii
e)
E. Pediculul vascular
48.
Matitea relativă a inimii are următoarele limite
a)
A. Limita stângă: 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă
b)
B. Limita stângă: 1-2 cm lateral a linia medioclaviculară stângă
c)
C. Limita superioară: al treilea spațiu intercostal pe stânga
d)
D. Limita superioară: spațiul 5 intercostal pe stânga
e)
E. Limita stânga coincide cu șocul apexian
49.
Alegeți cauzele deplasării zonei de matitate relativă spre stânga
a)
A. Dilatarea ventriculului drept
b)
B. Dilatarea ventriculului stâng
c)
C. Dilatarea atriului stâng
d)
D. Dilatarea atriului drept
e)
E. Hidropericard
50.
Regulile auscultării inimii sunt
a)
A. Valva aortică ar trebui să fie asculatată prima
b)
B. Valva mitrală ar trebui să fie asculatată prima
c)
C. Zgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
d)
D. Valva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
e)
E. Valva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
51.
Regulile auscultării inimii sunt
a)
A. Punctul Botkin-Erb este ultimul ascultat
b)
B. Zgomotele inimii ar trebui auzite în diferite posturi ale pacientului: în picioare, culcat, după efort fizic
c)
C. Zgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
d)
D. Valva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
e)
E. Valva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
52.
Primul zgomot cardiac este caracterizat prin
a)
A. Este produs în timpul diastolei
b)
B. Este produs în timpul sistolei
c)
C. Este mai lung și mai puternic decât al doilea zgomot
d)
D. Este cel mai bine auzit la apex
e)
E. Este cel mai bine audiat la baza inimii
53.
Al doilea zgomot cardiac este caracterizat prin
a)
A. Este produs în timpul diastolei
b)
B. Este produs în timpul sistolei
c)
C. Este mai lung și mai puternic decât al doilea sunet
d)
D. Este cel mai bine auzit la vârf
e)
E. Este cel mai bine audiat la baza inimii
54.
Intensitatea zgomotelor inimii poate scădea în
a)
A. În timpul exercițiului
b)
B. Miocardită
c)
C. Distrofia miocardică
d)
D. Cardiosleroză
e)
E. Hidropericard
55.
Suflurile cardiace pot fi
a)
A. Simetrice
b)
B. Funcțională
c)
C. Organice
d)
D. Paralele
e)
E. Intrinsece
56.
Suflurile cardiace pot fi
a)
A. Sistolice
b)
B. Funcționale
c)
C. Organice
d)
D. Paralele
e)
E. Diastolice
57.
Suflu sistolic poate fi auzit în următoarele situații
a)
A. Stenoza aortică
b)
B. Stenoza pulmonară
c)
C. Regurgitarea aortică
d)
D. Regurgitarea pulmonară
e)
E. Stenoza valvei mitrale
58.
Suflul sistolic poate fi auzit în următoarele situații
a)
A. Stenoza aortică
b)
B. Stenoza pulmonară
c)
C. Regurgitarea aortică
d)
D. Regurgitare tricuspidă
e)
E. Regurgitare mitrală
59.
Suflul diastolic poate fi auzit în următoarele situații
a)
A. Stenoza aortică
b)
B. Stenoza pulmonară
c)
C. Regurgitarea aortică
d)
D. Regurgitarea pulmonară
e)
E. Stenoza valvei mitrale
60.
Cele mai frecvente cauze a patologiei primare a valvei tricuspide sunt
a)
A. Reumatism
b)
B. Artrita reumatoidă
c)
C. Endocardita infecţioasă
d)
D. Infarctul miocardului ventricului drept
e)
E. Mixoma
61.
127 cm. Durerea anginoasă are următoarele caracteristici
a)
A. Este localizată retrosternal
b)
B. Are o durată de câteva minute
c)
C. De obicei iradiază în umărul stâng, scapula stângă, braţul stâng
d)
D. Are o durată de peste 30 minute
e)
E. Se jugulează după administrare de nitroglicerină sublingual
Reset
