wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Untitled Quiz

Total questions: 150

Worksheet time: 1hrs 15mins

Name
Class
Date
1.

Conform textului, ce au făcut bolșevicii cu sensul real al autodeterminării naționale după 1917?

a)

L-au aplicat strict pe baza majorității teritoriale

b)

L-au extins la toate minoritățile fără condiții

c)

L-au falsificat, transferându-l de la majorități la minorități și fixând dinainte cadrul statal

d)

L-au eliminat din discursul politic

2.

În argumentația lui Lenin, după îndepărtarea lui Kerenski, ce condiție punea pentru autodeterminarea Basarabiei?

a)

Să se autodetermine în frontierele Rusiei sau să aplice principiul accesului minorităților etnice din Basarabia

b)

Să se unească imediat cu România fără consultări

c)

Să rămână sub protecția Germaniei

d)

Să stabilească o federație cu Finlanda

3.

Ce scop urmărea Rusia Roșie în raport cu teritoriile altor popoare, potrivit textului?

a)

Să respecte voința locală și să se retragă

b)

Să rămână în urma Rusiei Albe în privința stăpânirii teritoriale

c)

Să exporte socialismul și comunismul și să recupereze pozițiile pierdute

d)

Să sprijine autonomie culturală fără ingerință militară

4.

În Finlanda, de ce au sprijinit bolșevicii comuniștii finlandezi?

a)

Pentru a promova naționalismul finlandez împotriva Moscovei

b)

Pentru a bolșeviza țara și a o face să se autodetermine în sânul Rusiei Roșii sau al unei federații conduse de ea

c)

Pentru a susține independența totală a Finlandei

d)

Pentru a facilita unirea cu Suedia

5.

Ce state baltice sunt menționate ca fiind cedate Germaniei prin Tratatul de la Brest-Litovsk?

a)

Letonia, Lituania, Estonia

b)

Estonia, Belarus, Ucraina

c)

Lituania, Polonia, Letonia

d)

Letonia, Finlanda, Estonia

6.

Ce s-a întâmplat cu statele baltice și Finlanda după capitularea Germaniei și invaziile din 1918–1920?

a)

Au fost integrate în Republica de la Weimar

b)

Au fost ocupate definitiv de Rusia Roșie

c)

Au organizat guverne libere și armate, impunând autodeterminarea reală pe teren

d)

Au cerut protecția Antantei fără acțiune militară

7.

În ce an a recunoscut Rusia definitiv independența și integritatea Finlandei și a renunțat „pe vecie” la drepturile asupra țărilor baltice?

a)

1918

b)

1919

c)

1921

d)

1923

8.

Ce tratat a marcat în 1922 apropierea politico-diplomatică germano-rusă în perioada interbelică?

a)

Versailles

b)

Trianon

c)

Rapallo

d)

Locarno

9.

Ce pact din 1939 a dus la colaborarea dintre U.R.S.S. și Germania nazistă, declanșând al Doilea Război Mondial și distrugând împreună Polonia?

a)

Pactul Kellogg-Briand

b)

Pactul Ribbentrop-Molotov

c)

Pactul de la Varșovia

d)

Pactul de la Locarno

10.

Care a fost obiectivul Rusiei în războiul din 1919–1921 împotriva Poloniei, potrivit textului?

a)

Să recupereze Basarabia

b)

Să înainteze spre Germania, sprijinind socialiștii și comunismul internațional

c)

Să impună neutralitatea Poloniei

d)

Să formeze o uniune slavă

11.

Cine a reușit să zdrobească ofensiva bolșevică inițială și să impună pacea de la Riga (1921)?

a)

Armata albă a lui Denikin

b)

Józef Piłsudski

c)

Guvernul de la Bialystok

d)

Antanta occidentală

12.

În 1939–1940, ce teritorii au fost atacate sau ocupate de Rusia conform textului?

a)

Finlanda (teritorii din sud), Letonia, Estonia, Basarabia, nordul Bucovinei

b)

Finlanda (teritorii din nord), Polonia, Belarus

c)

Letonia, Lituania, Transilvania, Bucovina de sud

d)

Doar Basarabia și Bucovina

13.

Ce eveniment din 1941 a adus Rusia Roșie alături de Marea Britanie, S.U.A. și Franța contra Axei?

a)

Invadarea Poloniei de către Germania

b)

Atacul Berlinului asupra Moscovei

c)

Revoluția din 1917

d)

Tratatul de la Versailles

14.

Ce „nașă” a formării Antantei din anii 1914–1921 este menționată ca fiind uitată de aliați când au recunoscut achizițiile teritoriale ale lui Stalin și Molotov?

a)

Liga Națiunilor

b)

Versailles

c)

Rapallo

d)

Locarno

15.

Care au fost cele două pericole principale întâmpinate de românii din Basarabia în lupta pentru unirea cu România?

a)

German și austriac

b)

Ucrainean și rus

c)

Polonez și maghiar

d)

Bulgar și sârb

16.

Ce a hotărât adunarea din octombrie 1917 a celor 900 de delegați ai soldaților și ofițerilor români din Chișinău?

a)

Unirea imediată cu România

b)

Autonomia Basarabiei și convocarea urgentă a „Sfătului Țării”

c)

Alianța cu Ucraina împotriva Rusiei

d)

Neutralitatea Basarabiei

17.

Ce rol au avut întâlnirile dintre soldații români basarabeni cu armatele țarului și ale lui Kerenski, precum și contactul cu voluntarii din Transilvania și Bucovina?

a)

Au diminuat interesul pentru unire

b)

Au întărit sentimentele unioniste

c)

Au orientat Basarabia spre o federație rusă

d)

Au dus la formarea unei armate autonome basarabene

18.

În perioada 1918–1920, ce putere europeană dorea statele baltice pentru sine, potrivit textului?

a)

Italia liberală

b)

Republica de la Weimar

c)

Imperiul Otoman

d)

Regatul Belgiei

19.

Cum este caracterizată „autodeterminarea” promovată de bolșevici în raport cu minoritățile din Basarabia?

a)

Un principiu de egalitate reală pentru toate comunitățile

b)

Un instrument pentru a trage Basarabia înapoi spre Rusia

c)

O renunțare la influența Moscovei

d)

O politică impusă de Antantă

20.

Care este legătura dintre exportul socialismului/comunismului și recuperarea pozițiilor pierdute, conform textului?

a)

Nu există nicio legătură, erau proiecte separate

b)

Exportul ideologic a servit bolșevicilor ca steag pentru recâștigarea teritoriilor și influenței

c)

A fost o politică a Germaniei Weimar

d)

A vizat doar Asia Centrală

21.

Care personalitate a condus Partidul Național Moldovenesc, înființat în 1917, orientând corect activitatea politică din Basarabia?

a)

Vasile Stroescu

b)

Ion Inculeț

c)

Daniel Ciugureanu

d)

Alexandru Marghiloman

22.

Ce scop urmărea profesorul ardelean Onisifor Ghibu când a venit în Basarabia în 1917–1918, alături de Vasile Stroescu?

a)

Să organizeze acțiuni militare contra bolșevicilor

b)

Să răsplătească generozitatea față de elementul românesc apusean și să continue lupta pentru unitatea națională

c)

Să negocieze cu autoritățile maghiare autonomia școlilor din Transilvania

d)

Să conducă Sfatul Țării în locul lui Ion Inculeț

23.

Ce simbol le-a oferit populația din Chișinău voluntarilor români din Transilvania și Bucovina în trecerea lor spre frontul din Moldova?

a)

O stea de bronz cu inscripția „Unitate”

b)

Un tricolor cu urarea de victorie sub flamura Regelui Ferdinand

c)

O medalie cu chipul lui Alexandru Ioan Cuza

d)

Un drapel alb în semn de pace

24.

De ce nu s-au putut organiza alegeri directe în Basarabia în perioada 1917–1918?

a)

Din cauza epidemiei de tifos

b)

Din cauza războiului și dezorganizării provocate de acesta, mulți bărbați fiind pe front

c)

Din cauza refuzului comitetelor țărănești

d)

Din cauza opoziției Sfatului Țării

25.

Cum au fost selectați delegații pentru Adunarea Legislativă din Basarabia în locul alegerilor directe?

a)

Prin numire de către guvernul de la Iași

b)

Prin alegeri municipale restrânse

c)

Prin alegeri indirecte realizate de comitetele militare, țărănești, muncitorești și corporative profesionale

d)

Prin referendum regional

26.

Care era componența etnică aproximativă a deputaților aleși în Basarabia conform textului?

a)

50% români, 50% alte naționalități

b)

70% români, 30% naționalități conlocuitoare

c)

80% români, 20% alte naționalități

d)

60% români, 40% alte naționalități

27.

Cine a fost ales președinte al Sfatului Țării, reprezentând aripa democratică tânără?

a)

Daniel Ciugureanu

b)

Ion Inculeț

c)

Alexandru Marghiloman

d)

Onisifor Ghibu

28.

Ce a fost proclamat în decembrie 1917 în Basarabia și ce organ executiv a fost creat?

a)

Regat autonom și Senatul Basarabiei

b)

Republica Democratică Moldovenească Autonomă și Sfatul Directorilor

c)

Comuna Basarabiei și Consiliul Suprem

d)

Provincie independentă și Comitetul Central

29.

Care dintre următoarele descrie corect acțiunile bolșevicilor ruși în Basarabia după proclamarea republicii autonome?

a)

Au susținut reorganizarea administrativă și pacea în sate.

b)

Au încercat să destabilizeze organizarea românească a Republicii prin jafuri, asasinate și teroare.

c)

Au organizat alegeri libere în toate județele.

d)

Au negociat unirea cu România.

30.

Ce principiu a ghidat solicitarea de ajutor militar românesc împotriva bolșevicilor, potrivit textului?

a)

Că violența putea fi înlăturată prin predici morale

b)

Că acțiunile de forță bolșevice trebuiau contracarate prin rezistență militară și glonțe

c)

Că trebuia așteptată medierea internațională

d)

Că negocierile diplomatice erau suficiente

31.

Cine și ce unitate militară au fost trimise în Basarabia pentru a restabili situația la începutul lui 1918?

a)

Regele și Brătianu au trimis Divizia a XI-a condusă de generalul Broșteanu

b)

Guvernul rus a trimis Armata Roșie condusă de Troțki

c)

Sfatul Țării a trimis Legiunea de Voluntari din Bucovina

d)

Regele și Marghiloman au trimis Divizia a V-a condusă de generalul Averescu

32.

Ce a proclamat Sfatul Țării la 24 ianuarie 1918 și cine a condus guvernul nou format?

a)

Autonomia județelor și guvernul condus de Ion Inculeț

b)

Independența Republicii Moldova și guvernul condus de Daniel Ciugureanu

c)

Unirea imediată cu România și guvernul condus de Alexandru Marghiloman

d)

Neutralitatea Basarabiei și guvernul condus de Vasile Stroescu

33.

Ce rezultat numeric a avut votul din 27 martie 1918 privind Unirea Basarabiei cu România, conform textului?

a)

70 pentru, 10 contra, 20 abțineri

b)

86 pentru, 3 contra, 36 abțineri

c)

90 pentru, 5 contra, 10 abțineri

d)

100 pentru, 0 contra, 0 abțineri

34.

Cine a semnat hotărârea parlamentară a Unirii din 27 martie 1918, potrivit textului?

a)

Ion Inculeț și Ion Buzdugan

b)

Vasile Stroescu și Onisifor Ghibu

c)

Daniel Ciugureanu și Alexandru Marghiloman

d)

Regele Ferdinand I și Ion Inculeț

35.

Cum a calificat Regele Ferdinand I Unirea Basarabiei cu România în mesajul său de felicitare?

a)

Ca o decizie controversată

b)

Ca o realizare națională remarcabilă, o rază de speranță în momente de restriște

c)

Ca un act precipitat fără bază legală

d)

Ca un eveniment pur militar fără implicații sociale

36.

Ce concluzie generală sugerează textul despre evenimentele din iarna și primăvara lui 1918 în Basarabia?

a)

Au demonstrat ineficacitatea instituțiilor locale

b)

Au arătat eficacitatea instituțiilor fundamentale în salvarea intereselor națiunii

c)

Au blocat orice acțiune a Sfatului Țării

d)

Au dus la reînnoirea dominației rusești

37.

Care erau condițiile Unirii din 27 martie/9 aprilie 1918, conform textului?

a)

Desființarea Sfatului Țării și centralizarea totală

b)

Păstrarea autonomiei locale, votarea reformei agrare de către Sfatul Țării și acceptarea automată de către guvernul român

c)

Transferul administrației la armata română

d)

Neutralitate politică a Basarabiei timp de 5 ani

38.

La ce pericol afirmă textul că dinastia și Armata Regală au salvat Basarabia?

a)

Dezintegrarea politică internă

b)

Pericolul bolșevic

c)

Invazia austro-ungară

d)

Falimentul economic

39.

Care era rolul Sfatului Directorilor în Republica Democratică Moldovenească Autonomă?

a)

Organ legislativ suprem al României

b)

Organ executiv al tânărului stat basarabean

c)

Comitet militar de voluntari din Transilvania

d)

Consiliu consultativ al regelui

40.

Ce transmite textul despre caracterul alegerilor din Basarabia când s-a recurs la alegeri indirecte?

a)

Au pierdut complet legitimitatea democratică

b)

Nu au afectat caracterul democratic și reprezentativ al delegaților și deputaților

c)

Au devenit exclusiv militare

d)

Au fost invalidate de Sfatul Țării

41.

Conform deciziilor Sfatului Țării, populația Basarabiei își alege deputații pentru București pe baza unui vot caracterizat ca universal, egal, secret și direct. Ce drepturi erau garantate prin constituția națională menționată în text?

a)

Libertăți obștești, personale, de credință și de exprimare a opiniilor

b)

Doar libertatea de circulație și proprietate funciară

c)

Exclusiv dreptul la educație și sănătate

d)

Numai libertatea de asociere politică

42.

După 7 luni de la decizia inițială, Sfatul Țării a declarat unirea Basarabiei cu România fără rezerve. Ce motiv a fost invocat pentru renunțarea la condițiile din primăvară?

a)

Aplicarea reformei agrare și electorale în România și funcționarea regimului monarhic parlamentar

b)

Presiunea militară a Germaniei asupra Chișinăului

c)

Recunoașterea imediată de către toate marile puteri

d)

Eșecul mobilizării Armatei Române

43.

În 1919, câți deputați și senatori basarabeni au fost aleși în Constituanta României, potrivit textului?

a)

90 deputați și 35 senatori

b)

80 deputați și 45 senatori

c)

100 deputați și 30 senatori

d)

70 deputați și 25 senatori

44.

La 30 decembrie 1919, Parlamentul României a votat proiectul de lege al ratificării Unirii Basarabiei cu România. Cine a prezentat proiectul, conform textului?

a)

Vasile Stroescu

b)

Ion I.C. Brătianu

c)

Take Ionescu

d)

Generalul Henri Mathias Berthelot

45.

Textul menționează anihilarea ostilităților bolșevice ca parte a aplicării autodeterminării reale. Cine a fost comandantul suprem al Armatei Regale Române în această acțiune?

a)

Regele Ferdinand I

b)

Regele Carol I

c)

Regina Maria

d)

Generalul Prezan

46.

În noul statut format după unire, ce s-a asigurat pentru minoritățile din Basarabia, conform cifrelor enumerate în text?

a)

Interesele cetățenești ale rușilor (330.000), bulgarilor și găgăuzilor (210.000), germanilor (75.000) și evreilor (270.000)

b)

Doar protecția rușilor și germanilor, fără cifre exacte

c)

Autonomie teritorială completă pentru toate minoritățile

d)

Excluderea drepturilor politice pentru evrei și bulgari

47.

Care era atitudinea liderilor români, inclusiv Regele, Regina, Brătianu și Take Ionescu, față de conflictul mondial înainte de toamna lui 1918, potrivit textului?

a)

Continuau să spere în victoria Antantei împotriva Centralilor

b)

Se pregăteau să se alăture Puterilor Centrale

c)

Își declaraseră neutralitatea definitivă

d)

Renunțaseră la orice acțiune diplomatică

48.

Ce eveniment a permis României să reintre în război împotriva Germaniei la 9 noiembrie 1918, conform textului?

a)

Determinarea capitulării Austro-Ungariei după străpungerea frontului balcanic de trupele aliate

b)

Semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk

c)

Ocuparea Bucureștiului de către Antantă

d)

Revoluția din Rusia din 1917

49.

Puterile Antantei au hotărât, sub influența SUA, să sprijine aplicarea principiului autodeterminării naționale. Ce document al lui Wilson este invocat?

a)

Cele 10 puncte ale lui Wilson

b)

Carta Atlanticului

c)

Tratatul de la Versailles

d)

Planul Schuman

50.

În 1918, autodeterminarea în cazul Bucovinei și Transilvaniei a avut ce efect asupra Tratatului din 1916, potrivit textului?

a)

A revitalizat spiritul Tratatului din 1916

b)

A anulat complet prevederile tratatului

c)

A dus la renegocierea cu Puterile Centrale

d)

A înlocuit tratatul cu un memorandum intern

51.

Textul afirmă că Tratatul din 1916 a stipulat în mod expres ce element referitor la teritorii?

a)

Drepturile României asupra teritoriilor cu majorități etnice românești

b)

Recunoașterea autonomiei Transilvaniei sub Austro-Ungaria

c)

Cedarea Basarabiei către Rusia

d)

Neutralitatea permanentă a României

52.

Autorul critică o istoriografie care a pus accent excesiv pe autodeterminare. Ce proces unitar subliniază textul că a cuprins atât Războiul de Întregire Națională, cât și voturile românilor din 1918?

a)

Procesul de devenire politică a poporului român

b)

Industrializarea accelerată

c)

Reforma educațională

d)

Secularizarea vieții publice

53.

Conform textului, care factori au cântărit decisiv în momentele hotărâtoare ale refacerii statului român?

a)

Puterea regală și militară de stat

b)

Presiunea economică a Germaniei

c)

Intervenția exclusivă a SUA

d)

Acțiunile societății civile internaționale

54.

Semnele refacerii alianței cu Antanta au venit în octombrie din partea vechilor aliați. Care general francez, prieten al Reginei Maria, este menționat ca susținător al colaborării cu Armata Română?

a)

Henri Mathias Berthelot

b)

Philippe Pétain

c)

Charles de Gaulle

d)

Ferdinand Foch

55.

Cine a fost trimis cu avionul de la Salonic, a survolat teritoriul ocupat de Centrali și a dus un mesaj personal al lui Clemenceau către Brătianu?

a)

Victor Antonescu

b)

Take Ionescu

c)

Vasile Stroescu

d)

Robert de Flers

56.

După sosirea lui Berthelot, cine a transmis mesajul către Iași și a cerut României să își mobilizeze diviziile și să se înzestreze cu piese de artilerie?

a)

Robert de Flers, filoromân convins

b)

Ion I.C. Brătianu, prim-ministru

c)

Generalul Prezan

d)

Regele Ferdinand I

57.

Unde urma să se facă joncțiunea Armatei Române cu cea a Antantei, conform planurilor de colaborare menționate în text?

a)

Zona Ploiești

b)

Valea Prahovei nordică

c)

Regiunea Iași

d)

Dobrogea de sud

58.

Cine a elaborat planurile militare de mobilizare și cooperare pentru recopererea cu Antanta, deși nu avea calitate oficială sub Guvernul Marghiloman?

a)

Generalul Prezan

b)

Generalul Berthelot

c)

Take Ionescu

d)

Ion I.C. Brătianu

59.

Care era rolul Dietei (Sfatul Țării) în administrația Basarabiei, conform textului?

a)

Vota bugetul local, controla zemstvele și orașele, numea funcționarii administrației locale

b)

Doar ratifica legile trimise de București fără drept de amendare

c)

Se ocupa exclusiv de organizarea militară națională

d)

Administra justiția imperială a Regatului

60.

Ce garanții au fost votate pentru conservarea ființei naționalităților conlocuitoare dintre Prut și Nistru?

a)

Acordarea unor drepturi și garanții constituționale

b)

Impunerea unei limbi oficiale unice fără drepturi minoritare

c)

Relocarea minorităților în afara Basarabiei

d)

Suspendarea votului universal pentru minorități

61.

Ce act politic marchează ruperea „peceților rușinoase” impuse prin pacea din 1918, conform textului: abrogarea Tratatului de la Buftea-București sau menținerea lui? Alege varianta corectă.

a)

Menținerea Tratatului de la Buftea-București

b)

Abrogarea Tratatului de la Buftea-București

c)

Prelungirea Tratatului de la Buftea-București

d)

Amânarea aplicării Tratatului de la Buftea-București

62.

În atmosfera de mobilizare din mai 1918, ce mesaj era afișat pe zidurile Iașiului, surprinzând spiritul reînvierii militare?

a)

„Unire, muncă, disciplină!”

b)

„Românii, stați pe loc!”

c)

„Deșteaptă-te, române, tu nu mai ești singur. Adu-ți aminte de Mărășești!”

d)

„Trăiască pacea cu Centralii!”

63.

Care a fost strategia lui Alexandru Marghiloman pentru a rămâne la putere, potrivit textului?

a)

Alianță cu Antanta și respingerea Centralilor

b)

Continuarea tratativelor cu Puterile Centrale, în special Germania

c)

Neutralitate strictă și demobilizare

d)

Includerea Rusiei în negocieri militare

64.

Ce își imagina Marghiloman despre rolul Germaniei în viitoarea pace?

a)

Că va dispărea ca putere regională

b)

Că va rămâne o mare putere „egală” cu Antanta

c)

Că va fi subordonată Austro-Ungariei

d)

Că va ceda complet teritoriile din Est

65.

Pentru ce regiuni a căutat Marghiloman acordul privind ocuparea militară de către România?

a)

Dobrogea și Banat

b)

Transilvania și Bucovina

c)

Basarabia și Crișana

d)

Maramureș și Oltenia

66.

Ce obiectiv major afirma textul că urmărea Marghiloman „practic vorbind”?

a)

Federalizarea României sub Antantă

b)

Făurirea României Mari sub egida Puterilor Centrale

c)

Menținerea României Mici în neutralitate

d)

Reunirea cu Rusia bolșevică

67.

De ce era considerată politica lui Marghiloman „nelogică și periculoasă” în perspectiva Conferinței de pace?

a)

Pentru că susținea austeritatea economică

b)

Pentru că sprijinea dezideratele românești cu acordul unor state categoric opuse împlinirii lor

c)

Pentru că excludea complet armata din decizii

d)

Pentru că miza pe ajutorul Rusiei bolșevice

68.

De ce au protestat reprezentanții Austriei împotriva intrării Armatei Regale Române în Bucovina, potrivit textului?

a)

Din motive religioase

b)

Pentru că intervenția ar fi fost rezultatul acordului dintre Marghiloman și austro-ungari

c)

Pentru că România dorea anexarea Galiției

d)

Din cauza presiunilor Antantei

69.

Ce rol a avut generalul Broșteanu în Basarabia, conform pasajului?

a)

A coordonat evacuarea Antantei din Est

b)

A sprijinit trupele ucrainene

c)

A salvat Basarabia devastată de rușii bolșevici prin sosirea sa

d)

A negociat cu Mackensen pentru armistițiu

70.

Ce element etnic din Basarabia și Bucovina trebuia „salvat” înainte de război și în momentele finale, potrivit textului?

a)

Elementul germanic

b)

Elementul românesc

c)

Elementul maghiar

d)

Elementul rusesc

71.

Ce a cerut regele Ferdinand la 6 noiembrie, declanșând tranziția politică?

a)

Demisia lui Marghiloman

b)

Abdicarea sa

c)

Demobilizarea armatei

d)

Semnarea unui nou tratat cu Centralii

72.

Ce măsură legislativă majoră a urmat după formarea cabinetului Coandă?

a)

Extinderea Senatului

b)

Abrogarea tuturor legilor emanate de Senat și Camera Deputaților lui Marghiloman

c)

Introducerea legii cenzurii totale

d)

Reformarea justiției militare

73.

Cine a contrasemnat ordinul de mobilizare emis de Rege, readucând sub arme armata română?

a)

Ion Antonescu

b)

Eremia Grigorescu

c)

Alexandru Averescu

d)

Mackensen

74.

Ce mesaj central transmite proclamația regelui către ostași la reintrarea în luptă?

a)

Neutraliatea României față de conflicte

b)

Unirea tuturor românilor și alungarea dușmanului alături de Aliați

c)

Acceptarea protectoratului german

d)

Revenirea la tratative cu Centralii

75.

Care dintre locurile de bătălie invocate în proclamație pentru a inspira oștirea română este menționat împreună cu Oituz și Mărășești?

a)

Turtucaia

b)

Jiu

c)

Mărăști

d)

Târgu Ocna

76.

Ce îndemn final din proclamație vizează spiritul luptătorilor români?

a)

„Înapoi la case!”

b)

„Înainte deci cu vitejia strămoșească! Dumnezeu este cu noi”

c)

„Pace imediată cu toate părțile”

d)

„Așteptați ordine din partea Rusiei”

77.

Ce a ordonat feldmareșalul Mackensen după ultimatumul Guvernului Coandă, în seara de 10 noiembrie?

a)

Contraofensivă spre Iași

b)

Evacuarea trupelor și protejarea retragerii prin distrugerea podurilor și comunicațiilor

c)

Predarea armelor către armata română

d)

Alianță cu trupele franceze

78.

Care era scopul politic urmărit de Marghiloman prin acordul cu Mackensen în privința Dobrogei, potrivit textului?

a)

Revenirea Dobrogei sub administrație românească prin revizuirea tratatului de pace

b)

Cesiunea Dobrogei către Bulgaria

c)

Neutralizarea Dobrogei sub protectorat austriac

d)

Tranzit liber german spre Marea Neagră

79.

De ce nu putea Germania „învinsă” fi egală cu puterile învingătoare la Conferința de pace, conform analizei din text?

a)

Pentru că era aliată cu Antanta

b)

Pentru că pierduse statutul de mare putere și nu avea dreptul să arbitreze pacea

c)

Pentru că refuzase armistițiul

d)

Pentru că renunțase la alianțele din Balcani

80.

Ce efect moral urmărea ordinul de mobilizare contrasemnat de Eremia Grigorescu asupra celor „chemați din nou sub arme”?

a)

Să impună pedepse disciplinare

b)

Să trezească speranțe și încredere în piepturile ostașilor, reluând comandamentele morale din 1916

c)

Să instituie cenzura asupra presei

d)

Să oblige refugiații să revină la case

81.

Care era situația conștiinței naționale românești în Bucovina pe vremea stăpânirii austriece, conform textului: „În Bucovina de sub stăpânirea austriacă conștiința românească a fost mereu vie, contactele cu regatul întreținând-o și întărind-o puternic”?

a)

Conștiința românească era slabă și fragmentată

b)

Conștiința românească era mereu vie și întărită de contacte cu Regatul Român

c)

Nu exista o conștiință românească distinctă

d)

Conștiința românească a apărut abia după 1918

82.

Ce evenimente au întărit conștiința românească în Bucovina înainte de 1918, potrivit pasajului despre „sărbătorirea din 1904 de la Putna” și „Expoziția din 1906 de la București”?

a)

Doar manifestări militare austro-ungare

b)

Sărbători culturale și jubilee legate de istoria românească

c)

Proteste ucrainene masive

d)

Congrese economice internaționale

83.

Cine a fost colonelul Fischer, supranumit „Tata spânzurătorilor”, și ce a făcut în 1917–1918 în Bucovina?

a)

Un lider român care a negociat pacea

b)

Un comandant austriac care a aplicat teroare și execuții sumare

c)

Un comisar bolșevic care a organizat alegeri

d)

Un general ucrainean care a eliberat Cernăuțiul

84.

Care era planul Austro-Ungariei la Brest-Litovsk în privința Bucovinei, conform textului: „a dorit să croiască din Galiția Răsăriteană și Bucovina un fel de ‘Kronland’ habsburgic”?

a)

Unirea Bucovinei cu România

b)

Crearea unui teritoriu autonom habsburgic

c)

Cedarea Bucovinei Poloniei

d)

Independența completă a Bucovinei

85.

De ce a fost Viena înclinată să cedeze nordul Bucovinei Ucrainei, potrivit textului?

a)

Pentru recunoașterea internațională

b)

În schimbul aprovizionării masive cu grâne

c)

Pentru a evita conflictul cu Polonia

d)

Pentru a recompensa loialitatea ucrainenilor

86.

Ce efect a avut „Autodeterminarea Wilsoniană” asupra tratatelor și combinațiilor secrete legate de Bucovina?

a)

Le-a întărit și legitimat

b)

Le-a dărâmat și a redus pretențiile rutenilor

c)

Le-a ignorat complet

d)

Le-a transformat în acorduri bilaterale

87.

Ce s-a întâmplat cu Galiția după prăbușirea trupelor austriece și germane, conform pasajului?

a)

S-a unit cu Polonia

b)

A devenit parte a României

c)

A fost anexată de Ucraina

d)

A rămas sub administrație austriacă

88.

Care a fost obiectivul românilor din Bucovina după 1918, conform textului: „au luptat pentru unirea întregii provincii cu Regatul Român, urmărind împreună să repare nedreptatea din 1775”?

a)

Autonomia în cadrul Ucrainei

b)

Unirea doar a sudului Bucovinei

c)

Unirea întregii Bucovine cu Regatul Român

d)

Crearea unui stat bucovinean independent

89.

Ce instituție românească locală a fost aleasă la Cernăuți pe 27 octombrie 1918 pentru a duce la îndeplinire dorințele românilor bucovineni?

a)

Comitetul de Siguranță Publică

b)

Consiliul Național de 50 de fruntași

c)

Dieta comună româno-ucraineană

d)

Guvernul militar român

90.

Cine a condus Comitetul Executiv legat de Consiliul Național din Bucovina în toamna lui 1918?

a)

Aurel Onciul

b)

Iancu Flondor

c)

Generalul Zadik

d)

Ion Nistor

91.

Ce a anunțat contele Etzdorf românilor în toamna lui 1918 privind revendicările ucrainene asupra Bucovinei?

a)

Că ucrainenii revendică tot teritoriul până la Siret

b)

Că partea de nord a Bucovinei este revendicată de ucraineni, sudul până la Siret rămânând în discuție

c)

Că Bucovina va fi împărțită egal

d)

Că revendicările ucrainene au fost retrase

92.

Ce măsuri au luat ucrainenii naționaliști în Bucovina înainte de intervenția română, potrivit textului?

a)

Au organizat alegeri democratice

b)

Au trecut la devastări și prădăciuni, inclusiv cu accese antisemite

c)

Au sprijinit administrația românească

d)

Au părăsit Cernăuțiul pașnic

93.

Ce misiune i s-a dat Diviziei a 8-a Infanterie conduse de generalul Zadik în noiembrie 1918?

a)

Să negocieze cu Polonia

b)

Să intre în Bucovina pentru restabilirea ordinii

c)

Să apere Viena

d)

Să ocupe Galiția

94.

Ce s-a întâmplat cu legionarii ucraineni în fața ofensivei generalului Zadik, conform textului?

a)

Au capitulat și au depus armele

b)

Au fost înfrânți, au încălecat și au fugit în goana cailor

c)

Au învins trupele române

d)

Au trecut de partea românilor

95.

Ce semnificație a avut îmbrățișarea dintre generalul Zadik și Iancu Flondor la 11 noiembrie 1918?

a)

A marcat începutul negocierilor cu Ucraina

b)

A simbolizat regăsirea și reîntruparea Bucovinei cu România

c)

A semnalat retragerea trupelor române

d)

A reprezentat acceptarea condițiilor ucrainene

96.

Ce au decis românii bucovineni privind formula unirii la Congresul Național convocat pe 15/28 noiembrie 1918?

a)

Unire condiționată de garanții internaționale

b)

Autonomie temporară

c)

Unire necondiționată cu Regatul Român

d)

Amânare până la pacea de la Paris

97.

Ce argument a adus Pantelimon Halippa pentru a susține unirea necondiționată, potrivit textului?

a)

Garanțiile externe erau suficiente

b)

Condițiile de unire formulate de basarabeni au fost interpretate ca scuturi contra României și ca manevră a guvernului germanofil

c)

Ucraina oferea protecție mai mare

d)

Polonia sprijinea revendicările românești

98.

Care a fost rolul lui Aurel Onciul în zilele premergătoare intervenției române în Bucovina, conform pasajului?

a)

A condus administrația românească

b)

A susținut propaganda Puterilor Centrale și a cerut jurământul de credință funcționarilor, acțiune boicotată de români

c)

A organizat Congresul Național

d)

A preluat Divizia a 8-a

99.

Ce delegație a sosit la Cernăuți pentru a felicita pe cei ce urmăreau unirea Bucovinei cu Regatul Român, potrivit textului?

a)

Din Transilvania

b)

Din Basarabia, în frunte cu Ștefanelli și Ion Nistor

c)

Din Viena

d)

Din Galiția

100.

În ce perioadă a avut loc Congresul Național din Cernăuți care a votat unirea Bucovinei, conform textului?

a)

1/14 noiembrie 1918

b)

15/28 noiembrie 1918

c)

25 decembrie 1918

d)

1 decembrie 1919

101.

Ce organ a ratificat în unanimitate Moțiunea Unirii Bucovinei, devenit ulterior Constituanta, și la ce dată a avut loc ratificarea?

a)

Guvernul României, la 15/28 noiembrie 1918

b)

Parlamentul României Mari, la 30 decembrie 1919

c)

Consiliul de Miniștri al Regatului României, la 1 decembrie 1918

d)

Adunarea Națională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1919

102.

Congresul Național din Cernăuți a declarat în 15/28 noiembrie 1918 că Bucovina a făcut parte „întotdeauna” din ce entitate istorică?

a)

Principatul Moldovei

b)

Regatul Ungariei

c)

Imperiul Habsburgic

d)

Țara Românească

103.

Care argument istoric este invocat pentru legătura Bucovinei cu Moldova, conform textului?

a)

Așezarea vechiului scaun de domnie la Iași

b)

Formarea Principatului în jurul Bucovinei, cu scaunul de domnie la Suceava și mormintele domnești la Rădăuți, Putna și Cetatea de scaun de la Sucevei

c)

Cucerirea Moldovei de către Habsburgi în 1444

d)

Unirea Moldovei cu Țara Românească în 1859

104.

În 1774, care a fost soarta teritoriului bucovinean potrivit textului?

a)

A fost integrat în Regatul României

b)

A fost smuls prin viclenșug din trupul țării și oferit Habsburgilor

c)

A fost transformat în provincie autonomă în cadrul Moldovei

d)

A fost anexat de Rusia țaristă

105.

Ce efecte asupra drepturilor românilor bucovineni au fost menționate în timpul stăpânirii străine de 144 de ani?

a)

Extinderea limbii române în administrație și școli

b)

Majorarea drepturilor politice și religioase

c)

Micșorarea drepturilor, eliminarea limbii române din administrația publică și limitarea folosirii ei în școli și viața bisericească

d)

Autonomie teritorială și reprezentare parlamentară egală

106.

Ce proclamă Adunarea Națională privind unirea Bucovinei cu Regatul României, în virtutea principiului suveranității naționale?

a)

Unire temporară până la semnarea Tratatului de la Trianon

b)

Unire condiționată de acordul Imperiului Habsburgic

c)

Unire necondiționată și pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colaciu și Nistru

d)

Autonomie specială în cadrul Regatului României

107.

Cui urma să fie înaintat actul unirii votat în unanimitate, potrivit textului?

a)

Primului-ministru Ion I.C. Brătianu

b)

Majestății Sale Regelui Ferdinand al României, printr-o Delegație

c)

Parlamentului de la Budapesta

d)

Consiliului Național Român din Oradea

108.

În toamna anului 1918, românii din Transilvania au acționat în sensul aplicării corecte a cărui principiu, ca bază a unirii cu România?

a)

Principiul integrității teritoriale

b)

Principiul autodeterminării naționale

c)

Principiul monarhiei constituționale

d)

Principiul federalismului

109.

Ce document din august 1916 prevedea unirea românilor într-un stat național, semnat de Regatul Român cu Antanta?

a)

Tratatul de la Versailles

b)

Tratatul din august 1916

c)

Tratatul de la Trianon

d)

Declarația de la Alba Iulia

110.

La 12 octombrie 1918, ce formațiune politică a adoptat la Oradea textul Declarației de autodeterminare a românilor din Transilvania?

a)

Partidul Național Român

b)

Partidul Social Democrat Român

c)

Consiliul Dirigent

d)

Partidul Țărănesc

111.

Cine a citit în Parlamentul de la Budapesta, la 6 zile după adoptarea la Oradea, Declarația de autodeterminare a românilor din Transilvania?

a)

Iuliu Maniu

b)

Alexandru Vaida-Voievod

c)

Vasile Goldiș

d)

Octavian Goga

112.

În Declarația de autodeterminare, ce mesaj a transmis Partidul Național Român națiunii maghiare privind principiul autodeterminării?

a)

Că îl respinge în totalitate

b)

Că îl recunoaște doar pentru românii din Regatul României

c)

Că și națiunea maghiară l-a recunoscut prin acceptarea propunerilor de armistițiu cu Antanta

d)

Că va fi aplicat după Congresul de pace

113.

Ce drept afirmă Partidul Național Român, în numele națiunii române, în Declarația de autodeterminare?

a)

Dreptul de a decide împreună cu guvernul ungar viitoarea organizare

b)

Dreptul de a-și hotărî singură soarta printre națiunile libere de acum, cu raporturi și legături de colaborare

c)

Dreptul la autonomie culturală fără schimbări politice

d)

Dreptul de a rămâne sub administrație maghiară până la alegerile din 1920

114.

Care a fost consecința declarată pentru parlamentul și guvernul Ungariei în raport cu reprezentarea românilor din Transilvania, potrivit Declarației?

a)

Păstrau dreptul de a reprezenta provizoriu românii

b)

Nu mai aveau nici un drept să-i reprezinte; românii urmau să fie reprezentați doar de organe alese de Adunarea națională

c)

Primeau mandat limitat până la Congresul de pace

d)

Asigurau protecție administrativă fără reprezentare politică

115.

Potrivit materialului, ce a urmărit propaganda maghiară când a falsificat noțiunea de „autodeterminare” în toamna lui 1918? Alege varianta corectă.

a)

Să legitimeze separarea imediată a Ungariei de Austria prin plebiscite locale

b)

Să justifice menținerea integrității teritoriale a Ungariei în „frontierele istorice”

c)

Să ceară anexarea Croației și Sloveniei la Ungaria în baza dreptului istoric

d)

Să obțină recunoașterea internațională a statului maghiar ca aliat principal al Antantei

116.

Ce rol i-a atribuit textul contelui Károlyi în reorientarea politică a Ungariei după asasinarea lui Tisza?

a)

Lider militar al trupelor de pe frontul italian

b)

Diplomat german care a negociat armistițiul de la Belgrad

c)

Figură filoantantistă împinsă în prim-plan pentru salvarea situației

d)

Membru al Consiliului Național Român Central

117.

Care era poziția lui Vaida față de declarația târzie de federalizare a Imperiului bazată pe „autodeterminare”?

a)

A sprijinit ideea, considerând-o singura soluție pentru minorități

b)

A respins-o, subliniind că integritatea Ungariei nu trebuia pusă în discuție

c)

A salutat-o ca pe un pas spre unire cu România

d)

A considerat-o ab initio nulă și neavenită pentru națiunea română

118.

Ce au afirmat ungurii despre responsabilitatea pentru intrarea lor în război, după reorientarea politică?

a)

Că au fost „victime” ale austriecilor și germanilor

b)

Că au impus unilateral alianța cu Germania

c)

Că au fost determinați de români și sârbi

d)

Că au refuzat constant orice cooperare cu Puterile Centrale

119.

Ce decizie a luat Károlyi la 31 octombrie 1918 la Budapesta?

a)

A proclamat unirea Transilvaniei cu România

b)

A declanșat revoluția și a fost numit ministru-președinte

c)

A semnat Tratatul de la Trianon

d)

A convocat Consiliul Național Român Central

120.

Ce a declarat Ungaria la 3 noiembrie 1918, conform materialului?

a)

Recunoașterea autonomiei slovacilor

b)

Unirea cu Austria sub o nouă monarhie

c)

Independența totală față de Austria

d)

Acceptarea condițiilor României pentru armistițiu

121.

Ce structură au format liderii români naționali și social-democrați în toamna lui 1918?

a)

Consiliul Național Român Central

b)

Sfatul soldaților români din Viena

c)

Guvernul provizoriu al Transilvaniei

d)

Consiliul de armistițiu de la Belgrad

122.

Ce misiune a avut „Sfatul soldaților români din Viena” organizat de Iuliu Maniu?

a)

Să negocieze cu Károlyi la Belgrad

b)

Să asigure ordinea în orașe și să dirijeze coloane disciplinate spre Transilvania

c)

Să ocupe cazărmi din Italia și să preia administrația Budapestei

d)

Să redacteze condițiile de pace pentru Conferința de la Paris

123.

Care era obiectivul Consiliului Național Român Central în Transilvania după constituire?

a)

Organizarea consiliilor locale și a gărzilor militare, preluarea administrației

b)

Integrarea Slovaciei în Ungaria

c)

Menținerea liniilor de demarcație fixate de militari maghiari

d)

Evacuarea trupelor române din Viena spre Italia

124.

Ce a urmărit Károlyi la Belgrad în discuțiile cu generalul Franchet d'Espérey?

a)

Recunoașterea integrității Ungariei, minus Croația și Slovenia, și condiții speciale de armistițiu

b)

Alianța militară cu Germania și Austria

c)

Transferul administrației Transilvaniei către Budapesta

d)

Înființarea unui guvern român provizoriu la Viena

125.

Ce i-a atras atenția generalul Franchet d'Espérey lui Károlyi despre reprezentativitatea sa?

a)

Că reprezintă toate națiunile din Ungaria, inclusiv românii

b)

Că reprezintă doar națiunea maghiară, nu și celelalte națiuni din Ungaria

c)

Că nu are nicio autoritate asupra armistițiului

d)

Că trebuie să recunoască unirea cu România

126.

Cum este caracterizată linia temporară de demarcație din Armistițiul de la Belgrad în Transilvania?

a)

Ca favor pentru Károlyi din partea Antantei

b)

Ca instrument administrativ pentru probleme curente și mișcarea ordonată a trupelor

c)

Ca frontieră definitivă stabilită de Conferința de Pace

d)

Ca acord secret între România și Ungaria

127.

Conform textului, cine era singurul for îndreptățit să traseze frontiere, indiferent de armistiții?

a)

Guvernul de la Budapesta

b)

Consiliul Național Român Central

c)

Conferința de Pace

d)

Generalul Franchet d'Espérey

128.

Ce efect a avut alianța reînnoită cu Antanta asupra Armatei Regale Române, potrivit materialului?

a)

A rămas pe poziții fără a avansa

b)

A fost abilitată să se îndrepte spre linia de demarcație fixată la Belgrad și spre frontiera etnică de la Conferința de pace

c)

A fost obligată să se retragă în Moldova

d)

A fost trecută sub comandă maghiară temporară

129.

După eșecul lui Károlyi la Belgrad, ce a solicitat Consiliul Național Român Central Guvernului de la Budapesta cu privire la Transilvania?

a)

Să continue administrarea în comun

b)

Să nu se mai amestece în administrația Transilvaniei, preluată în virtutea autodeterminării

c)

Să transfere trupe maghiare pentru menținerea ordinii

d)

Să accepte federalizarea cu Ungaria

130.

Ce acțiune au întreprins cehii, slovacii, sârbii, croații și slovenii la sfârșitul lunii octombrie 1918?

a)

S-au unit cu Germania

b)

S-au despărțit de Ungaria și s-au unit cu statele lor (Cehia/Serbia)

c)

Au proclamat independența Ungariei

d)

Au semnat armistițiul de la Belgrad în locul lui Károlyi

131.

Care era scopul declarat al militarilor români coordonați de Maniu după organizarea Sfatului?

a)

Anexarea Vienei la România

b)

Asigurarea ordinii în orașele românești din Praga și înaintarea disciplinată spre Transilvania

c)

Negocierea federalizării cu Austria

d)

Recunoașterea integrității Ungariei de către Antantă

132.

De ce a fost respinsă ideea federalizării Imperiului pe baza „autodeterminării” de către alte națiuni, potrivit discursului lui Vaida?

a)

Pentru că punea sub semnul întrebării integritatea Ungariei

b)

Pentru că integritatea Ungariei nu era pusă în discuție și ideea nu rezolva problema lor

c)

Pentru că era susținută de români și sloveni

d)

Pentru că favoriza Austria împotriva Germaniei

133.

Ce status a recâștigat România în noiembrie, conform textului?

a)

Statul de co-beligerant și, mai târziu, de stat aliat

b)

Stat de neutralitate permanentă

c)

Protectorat austriac

d)

Stat federal în cadrul Ungariei

134.

Ce făceau ungurii în spatele liniei de demarcație stabilite la Belgrad, potrivit materialului?

a)

Își mențineau pozițiile sau încercau să le recâștige pe cele vechi

b)

Se retrăgeau spre frontiera etnică

c)

Predau administrația orașelor românești

d)

Organizau consilii județene românești

135.

Care era scopul delegației ungare venite la Arad, condusă de Jászi Oszkár și alți social-democrați, potrivit relatării?

a)

Să mențină Transilvania în cadrul unei Ungarii restructurate după model cantonale elvețian

b)

Să proclame independența totală a Transilvaniei față de orice stat

c)

Să negocieze intrarea României în război alături de Ungaria

d)

Să ceară anexarea Moldovei la Ungaria

136.

Cum a fost folosită noțiunea de autodeterminare de către Jászi Oszkár în discuțiile de la Arad?

a)

A mutat dreptul de autodeterminare de la majorități la minorități etnice

b)

A întărit principiul majorității etnice în Transilvania

c)

A propus un referendum supravegheat de Antantă

d)

A cerut aplicarea uniformă în toate provinciile Ungariei

137.

Ce critică aduce textul națiunilor cuceritoare în privința autodeterminării?

a)

Au falsificat noțiunea pentru a-și salva statele multinaționale

b)

Au respectat cu strictețe drepturile majorităților etnice

c)

Au evitat implicarea în reorganizarea Europei

d)

Au susținut doar independența totală a minorităților

138.

Ce încercare a avut Jászi Oszkár la Arad în raport cu românii și aliații lor?

a)

Să le zdruncine încrederea în România și aliați, susținând că pacea nu era în mâinile lor

b)

Să-i convingă să accepte imediat unirea cu Ungaria

c)

Să le ofere ajutor militar împotriva Germaniei

d)

Să propună un guvern comun româno-ungar

139.

De ce nu avea Jászi Oszkár încredere în Antantă, conform textului?

a)

Antanta susținea varianta reală a autodeterminării, referitoare la majorități

b)

Antanta dorea anexarea Transilvaniei la Germania

c)

Antanta refuza negocieri de pace cu Ungaria

d)

Antanta promova federalizarea Balcanilor

140.

Ce i-a spus Iuliu Maniu lui Jászi Oszkár despre Transilvania?

a)

Transilvania se va rupe de Ungaria și se va uni cu România

b)

Transilvania va rămâne în cadrul Ungariei Mari

c)

Transilvania va forma un stat independent neutru

d)

Transilvania va cere protecția Germaniei

141.

Ce atitudini au avut Apáthy și Neugebore în privința autodeterminării, conform relatării?

a)

Au susținut că maghiarii și germanii vor „autodetermina” probabil tot în fruntariile lor

b)

Au cerut un plebiscit sub supravegherea Antantei

c)

Au respins orice formă de autodeterminare

d)

Au propus un compromis teritorial imediat

142.

Ce incidente grave împotriva românilor sunt menționate la Giurcuța și Făget?

a)

Împușcarea a 44 de români la Giurcuța și aruncarea de bombe aeriene la Făget, cu peste 100 de morți

b)

Arestate masive fără victime

c)

Distrugeri de patrimoniu cultural fără pierderi de vieți

d)

Blocadă economică a satelor românești

143.

În urma violențelor, ce au cerut delegații românilor din Arad, Cluj și Sibiu la Iași?

a)

Ajutor grabnic de la Armata Regală Română pentru a apăra viețile și averile

b)

Neutralitate militară și retragerea trupelor române

c)

Medieri diplomatice între Budapesta și București

d)

Sprijin pentru formarea unui guvern româno-maghiar

144.

Ce asigurări au transmis românii ardeleni lui Brătianu prin scrisoarea lui Alexandru Vaida-Voievod?

a)

Dorința unanimă a românilor din Transilvania de a se uni cu România

b)

Acceptarea unei autonomii lărgite în cadrul Ungariei

c)

Solicitarea unui protectorat francez temporar

d)

Nevoia unui plebiscit sub egida Ligii Națiunilor

145.

Ce a anunțat militarul revenit la Iași, venind din Blaj, pe 25 noiembrie 1918?

a)

Convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia pentru 1 decembrie 1918

b)

Declanșarea unei greve generale în Transilvania

c)

Semnarea păcii la Belgrad

d)

Formarea unui guvern provizoriu la Cluj

146.

Ce mesaj a adus misiunea regală condusă de profesorul Halița în Transilvania?

a)

Salut, îmbărbătare și promisiunea trimiterii trupelor României spre Vest

b)

Neutralitate față de conflictele din Transilvania

c)

Avertizare de retragere a sprijinului militar

d)

Propunerea unui armistițiu cu guvernul de la Budapesta

147.

Ce îndemn a transmis Brătianu românilor din Transilvania privind Regele?

a)

Să se unească strâns și hotărât în jurul Regelui, acționând ca o singură ființă

b)

Să organizeze administrație separată fără Rege

c)

Să amâne orice decizie până la un plebiscit

d)

Să ceară un protectorat internațional

148.

Ce semnificație are reîntoarcerea familiei regale la București, alături de Marea Adunare de la Alba Iulia?

a)

Revenirea la paradigma procesului făuririi României Mari, declanșat în 1916

b)

Începutul destrămării Regatului Român

c)

Renunțarea la idealul național al unirii

d)

Mutarea capitalei la Iași pe termen lung

149.

Ce a afirmat regele Ferdinand după reintrarea în capitală, privind eforturile românilor?

a)

Au făcut dintr-un Regat Mic un Regat Mare, potrivit devizei „per aspera ad astra”

b)

Au eșuat în a-și apăra capitala definitiv

c)

Au decis să rămână sub ocupație pentru stabilitate

d)

Au renunțat la idealul național din cauza pierderilor

150.

Ce situație descrie textul despre ostașii români când au părăsit Bucureștiul?

a)

Copleșiți de forțe superioare, au fost nevoiți să se retragă din capitală și din teritorii ocupate

b)

Au părăsit capitala ca gest simbolic de solidaritate

c)

Au fost trimiși în concediu de odihnă

d)

Au evacuat orașul pentru a-l ceda aliaților