Wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Radiologie – întrebări

Total questions: 150

Worksheet time: 1hrs 15mins

Name
Class
Date
1.

Semnele radiologice în invaginația intestinală sunt

a)

Linii subțiri de gaze

b)

Falduri mucoase circulare bariate

c)

Gaze conturale locale

2.

Care relație despre Unitățile Hounsfield (HU) este adevărată

a)

HUgrăsime > HUaer

b)

HUgrăsime > HUaer < HUapă

c)

HUapă > HUaer > HUgrăsime

3.

Megacolonul, radiologic

a)

Se poate confunda cu piometrul

b)

Se poate asocia cu globul vezical

c)

Prezintă un aspect globulos

4.

Pentru explorarea marii curburi a stomacului, animalul se poziționează pe

a)

Partea stângă ventrodorsal

b)

Partea stângă dorsoventral

c)

Partea dreaptă

5.

Abordarea radiologică a plămânului presupune

a)

Identificarea hipo/hipervascularizației

b)

Diagnosticul diferențial, indiferent de localizarea leziunii

c)

Identificarea naturii lichidelor care cauzează opacifierea

6.

Șorțurile de protecție

a)

Trebuie păstrate vertical, pe umeraș

b)

Conțin foițe de plumb metalic pentru putea fi rezistente la îndoire

c)

Pentru aparate cu tensiunea de peste 100 KVp, trebuie să aibă echivalentul plumb în grosime de 0.30 mm

7.

Delimitarea radiologică a adâncimii cavității acetabulare în diagnosticul DCF este dată de

a)

Convexitatea marginii ventrale

b)

Concavitatea marginii dorsale

c)

Concavitatea marginii ventrale

8.

Următoarele artefacte pot fi cauzate de mișcări ale pacientului

a)

Artefacte sub formă de striații

b)

Artefacte sub formă de stele

c)

Artefacte sub formă de inel

9.

Grey-ul reprezintă

a)

Un parametru de măsură a radiațiilor X

b)

Unitatea de măsură a dozei absorbite

c)

Un simbol particular radiațiilor de frânare

10.

Creșterea atenuării pulmonare este rezultatul

a)

Pierderei volumului pulmonar

b)

Înlocuirii aerului din alveole cu fluid sau celule

c)

Scăderii cantității de aer relativ pulmonar

11.

În evaluarea mărimii vascularizației toracice

a)

Vena lobului cranial < artera lobului cranial < lățimea coastei T4

b)

Vena pulmonară > artera pulmonară < lățimea coastei T10

c)

Raportul vena cavă caudală / artera aortă = 1 – 1,5 la nivelul aceluiași spațiu

12.

Structurile scheletice pot fi evaluate în special prin

a)

MPR

b)

VRT

c)

MIP

13.

Inelul vascular

a)

Este un aspect caracteristic doar obstrucțiilor esofagului cu corpi voluminoși

b)

Se poate decela doar la CT

c)

Impune atât poziție latero-laterală, cât și dorso-ventrală pentru radiodiagnostic

14.

Care din următoarele aspecte sunt văzute împreună în infecția pulmonară

a)

Liniile de ramificare centrilobulare, consolidarea și opacitatea de sticlă mată

b)

Emfizemul, fibroza interstițială, dilatația cardiacă

c)

Opacitatea de sticlă mată, emfizem și edem cardiogen

15.

În ce interval poate fi inclusă o structură anatomică

a)

−1000-1000 00 +1000+1000

b)

−10000-10000 00 +10000+10000

c)

−100-100 00 +100+100

16.

Stabilirea cu certitudine a diagnosticului de stenoză esofagiană se face prin

a)

Endoscopie

b)

Radiografie

c)

Urografie

17.

Despre examinarea radiologică a traheei nu este adevărat că

a)

Permite decelerarea formațiunilor tumorale de la acest nivel

b)

Este folosită în diagnosticarea colapsului traheal doar însoțită de examen endoscopic

c)

Sunt necesare expuneri atât latero-laterale, cât și dorso-ventrale și ventro-dorsale

18.

Modelul pulmonar interstițial nestructurat

a)

Se clasifică în hilar, perihilar și difuz

b)

Apare în acumulări de lichide

c)

Ușor de identificat pe radiografii realizate în expir

19.

Radiologic în expunerea ventro-dorsală, cordul

a)

Are apexul deplasat spre stânga

b)

Apare mai mare în volum

c)

Apare diferit față de expunerea dorso-ventrală

20.

Modelul pulmonar interstițial nestructurat este evidențiat radiologic prin

a)

Parenchim pulmonar opacifiat focal

b)

Parenchim pulmonar multifocal

c)

Parenchim pulmonar difuz

21.

Punct de importanță considerabilă în evaluarea DCF este

a)

Creasta acetabulară plasată cranial

b)

Creasta acetabulară plasată ventral

c)

Marele trohanter femoral lateral

22.

Simptomatologia care necesită un examen radiologic al toracelui cuprinde

a)

Suflu laringian înnăsprit

b)

Scăderea în greutate

c)

Suflu laringian stenozat

23.

Radiografia, în panosteita eozinofilică, pune în evidență

a)

Contrast diminuat sau absent între cavitatea medulară și corticală

b)

Contrast mărit între cavitatea medulară și corticală

c)

Nu relevă nimic

24.

La un animal cu hernie diafragmatică

a)

Etiologia este doar traumatică

b)

Pot apărea dilatații gazoase ale intestinelor și stomacului

c)

Ficatul nu este angajat în hernie datorită mărimii lui

25.

Semnele radiologice în necroza splinei sunt

a)

Margini rotunjite

b)

Gaz în parenchimul splinei

c)

Lichid ascitic

26.

Rahitismul se produce atunci când

a)

Scade raportul Ca/P

b)

Scade depunerea de Ca la nivelul oaselor

c)

Aportul alimentar în Ca/P este insuficient acompaniat de o carență în VD

27.

Diagnosticul diferențial al rupturii vezicii urinare față de ascită se face prin

a)

Pneumocistografie

b)

Cistografie retrogradă

c)

Urografie „în bol”

28.

Semnele radiologice în obstrucția pilorică sunt

a)

Abatere

b)

Inapetență

c)

Lichid gastric

29.

Sub acțiunea radiațiilor ionizante, țesutul hematopoietic este afectat prin

a)

Scăderea numărului de elemente figurate din sângele periferic

b)

Limfocitoză

c)

Neutrofilie

30.

Edemul cardiogen este întâlnit în

a)

Regiunea caudo-dorsală a plămânului

b)

Zona hilară

c)

Zona hilară și perihilară

31.

Artefactele de mișcare

a)

Sunt evitate de reluarea respirației

b)

Sunt evitate de pauza scurtă dintre secțiuni

c)

Sunt evitate de anestezia animalului

32.

Abordarea radiologică a plămânului presupune

a)

Evaluarea gradului de opacifiere

b)

Identificarea hipo sau hipervascularizației

c)

Identificarea modelului pulmonar

33.

Limfomul cu localizare pulmonară apare sub forma de

a)

Model interstițial miliar

b)

Model interstițial difuz

c)

Nu prezintă un aspect caracteristic

34.

Aspectele care îngreunează examinarea radiologică a abdomenului sunt

a)

Obezitatea animalului

b)

Vârsta tânără

c)

Uroperitoneu

35.

Imaginea radiologică în ileus paralitic remarcă

a)

Dilatarea intestinului

b)

Aer liber subdiafragmatic

c)

Opacifierea splinei

36.

Radiografia în panosteita eozinofilică demonstrează o:

a)

Producție osoasă ce acoperă o parte din cavitatea medulară a osului atins

b)

Fisuri multiple la oasele lungi

c)

Osteofite articulare

37.

Sunt adevărate următoarele afirmații:

a)

În consolidarea alveolară, sunt semnalate modificări cu privier la dimensiunea pulmonului

b)

Bronșita acută este una din cauzele principale a apariției modelului pulmonar bronșic

c)

Modelul bronho–interstițial mixt este cel mai des întâlnit

38.

Suprapunerea peste capul femoral a marginii acetabulare dorsale în DCF reprezintă:

a)

O calitate slabă a imaginii radiologice

b)

O suprapunere a articulației coxo‑femurale

c)

O imagine bună pentru diagnostic

39.

Evidențierea radiologică a bronhiilor este determinată de:

a)

Bronșita acută

b)

Infiltrare peribronhială

c)

Bronșita subacută

40.

În osteodistrofia renală, radiografia pune în evidență:

a)

Radioopacitate renală cu prezența de calculi renali în corticală

b)

Demineralizarea oaselor feței

c)

Depozite de țesut osteoid la nivelul rinichilor

41.

Metodele folosite în investigația radiologică a cavității abdominale includ:

a)

Administrarea de substanță de contrast intraperitoneal

b)

Administrarea de substanță de contrast intravenos

c)

Administrarea de sulfat de bariu intraperitoneal

42.

În modelul pulmonar structurat, nodulii:

a)

Trebuie să prezinte o mărime de cel puțin 2 mm2\ \mathrm{mm} pentru a putea fi vizibili radiologic

b)

Solitari, pot fi determinați de metastaze

c)

Multipli, pot fi cauzați de granuloame fungice

43.

Creșterea cantității de sânge de la nivel pulmonar determină în rezoluția CT:

a)

Arhitectura pulmonară intactă

b)

Opacitate pulmonară

c)

Structuri individuale bronho‑vascularizare

44.

Degenerescența discală la rasele condrodistrofice este caracterizată de:

a)

Distrugerea nucleului pulpos

b)

Metaplazia cartilaginoasă urmată de calcifierea nucleului pulpos

c)

Îngustarea spațiului intervertebral lombar

45.

Modelul pulmonar alveolar este evident radiologic în:

a)

Umplerea alveolelor cu sânge

b)

Consolidarea alveolară

c)

Colabarea alveolelor pulmonare

46.

Care din următoarele afirmații nu sunt false:

a)

Pentru evidențierea pilorului, se preferă o expunere latero‑laterală, în care animalul este în decubit pe partea stângă

b)

Prezența aerului în stomac interferează cu folosirea substanțelor de contrast

c)

În sindromul de dilatație‑torsiune gastrică la câine, stomacul este invariabil ocupat în întregime de aer

47.

Ulcerul gastric apare radiologic ca:

a)

O pată pe mucoasa gastrică

b)

Adâncitură în peretele gastric

c)

Zonă circulară cu substanță de contrast

48.

Densitatea radiologică reprezintă:

a)

Reproducerea bidimensională a realității

b)

Principiul de bază al CT‑ului

c)

Semnal digitalizat și reconstruit

49.

Punct de importanță considerabilă în evaluarea radiologică a DCF este:

a)

Joncțiunea dintre marginea acetabulară dorsală și marginea acetabulară cranială

b)

Poziția de expunere tip broască ventro‑lateral

c)

Joncțiunea dintre paleta iliacă și ischium

50.

Cauzele ce pot determina apariția radiologică a modelului pulmonar interstițial sunt:

a)

Paraziții

b)

Edem cardiogen

c)

Boli autoimune

51.

Efectul de sumație reprezintă:

a)

Totalitatea imaginilor diferitelor elemente structural ale regiunii examinate

b)

Mișcarea inversă a imaginii radiografice

c)

Totalitatea măsurilor de radioprotecție

52.

Sterilizarea cu radiații ionizante constă în:

a)

Folosirea EtO

b)

Expunerea produsului la radiații gamma

c)

Expunerea produsului la radiații ultrascurte

53.

Doza absorbită exprimă:

a)

Cantitatea de energie absorbită în unitatea de măsură a materialului iradiat

b)

Cantitatea de radiații secundare emise

c)

Cantitatea de energie existentă în mediul înconjurător

54.

Greyl reprezintă:

a)

Un parametru de măsură a radiațiilor X

b)

Unitate de măsură a dozei absorbate

c)

Un simbol particular pentru radiații de frânare

55.

Avantajul intrinsec utilizării sterilizării cu radiații ionizante este dat de:

a)

Simplitatea construcției iradiatoarelor

b)

Timpul mai lung și sigur

c)

Efectul biocid al acestora

56.

Raze X sunt:

a)

Radiații de natură electromagnetică

b)

Rază ultraviolet

c)

Radiații de frânare

57.

Proprietățile razelor X:

a)

Radiații de frânare

b)

Radiații de fluorescență

c)

Penetrabilitate, atenuare, absorbție

58.

Penetrabilitatea reprezintă:

a)

Fenomen fizic prin care se anihilează intensitatea unui fascicul de radiație

b)

Capacitatea radiațiilor X de a trece prin structuri materiale

c)

Puterea de impresionare a emulsiei radiografice

59.

Imaginea radiologică este imaginea deținută pe:

a)

Un film radiografic de un fascicul de rază Röntgen

b)

Ecranul radioscopic

c)

Folii întăritoare

60.

La determinarea diferitelor particularități ale imaginii radiologice participă:

a)

Substanțe folosite

b)

Distanța dintre focarul termic și planul de proiecție

c)

Filmele folosite

61.

Deformarea imaginii obiectivului examinat apare când:

a)

Fasciculul de raze X nu este perpendicular pe planul de proiecție

b)

Pacientul se mișcă

c)

Casetele sunt necorespunzătoare

62.

Mișcarea paralelă, dar de sens invers a imaginii radiologice față de deplasarea focarului termic se definește:

a)

Sumația

b)

Legea incidentelor tangentiale

c)

Fenomenul de paralaxă

63.

Punctele de densitate diminuată în capul femoral relevă:

a)

Faza incipientă de necroză aseptică

b)

Faza tardivă

c)

Faza foarte gravă

64.

Debutul bolii necroză aseptică se situează între:

a)

33 – 1111 luni

b)

11 – 33 luni

c)

1212 – 1515 luni

65.

În panosteita eozinofilică, examenul radiologic relevă:

a)

Producții osoase anormale, dispuse în focar sau difuz la nivelul diafizelor oaselor lungi

b)

Producții osoase anormale, dispuse în focar sau difuz la nivelul diafizelor oaselor scurte

c)

Producții osoase anormale, dispuse în focar sau difuz la nivelul epifizelor oaselor lungi

66.

Diagnosticul diferențial al rupturii vezicii urinare față de ascite se face prin:

a)

Pneumocistografia

b)

Cistografia retrogradă

c)

Urografie în bol

67.

Cauzele ce pot determina apariția radiologică a modelului pulmonar interstițial sunt:

a)

Paraziți

b)

Edem cardiogen

c)

Boli autoimune

68.

Când filmul este subexpus, modelul pulmonar interstițial va avea:

a)

Caracter radiotransparent

b)

Caracter radioopac

c)

Caracter radionormă

69.

Imaginea radiologică în ileus paralitic remarcă:

a)

Dilatarea intestinului

b)

Prezența gazului în intestinal subțire

c)

Prezența gazului în intestinal gros

70.

Lichidul liber din abdomen are densitatea identică cu:

a)

țesut muscular

b)

aerul

c)

apa

71.

Rahitismul se produce atunci când:

a)

scade raportul Ca/P

b)

scade depunerea de Ca la nivelul oaselor

c)

aportul alimentar în Ca/P este insuficient, însoțit de o carență de vitamina D

72.

Radiografia în panosteita eozinofilică demonstrează o:

a)

scădere sau absență a contrastului între cavitatea medulară și corticală

b)

contrast mărit între medulară și corticală

c)

nu relevă nimic

73.

Luxațiile pot fi:

a)

complete, incomplete

b)

închise sau deschise

c)

complete, incomplete, închise, deschise

74.

Spondiloza deformantă este întâlnită cel mai frecvent la rasele:

a)

acondroplazice

b)

neacondroplazice

c)

condrodistrofice

75.

Radiodiagnosticul în spondiloza deformantă la pisică vizează:

a)

radiografii cervicale

b)

radiografii lombare

c)

radiografii ale membrelor și ale coloanei vertebrale cervicale și toracale

76.

Degenerescența discală la rasele condrodistrofice este caracterizată de:

a)

distrugerea nucleului pulpos

b)

metaplazia cartilaginoasă urmată de calcifierea nucleului pulpos

c)

îngustarea spațiului intervertebral lombar

77.

Radiodiagnosticul necrozei aseptice de cap femoral se face prin expunere din decubit:

a)

sternal

b)

lateral

c)

dorsal

78.

În cazuri grave de necroză aseptică, capul femural este:

a)

alungit

b)

compact și mărit

c)

complet deformat cu puține insule de densitate

79.

DCF-ul reprezintă o anomalie de dezvoltare a articulației:

a)

coxale

b)

coxofemurale

c)

lombosacrale

80.

Leziunile în DCF sunt:

a)

bilaterale în 90% din cazuri

b)

unilaterale în 70%

c)

bilaterale în 70%

81.

Maladia DCF se manifestă radiologic prin:

a)

șchiopătura

b)

aplomb incorect

c)

cooptarea necorespunzătoare a capului femoral la acetabul

82.

Vârsta optimă pentru diagnostic radiologic al DCF este de:

a)

3 luni

b)

6 luni

c)

10–12 luni

83.

Radiologic, protruziile discale sunt localizate mai rar în regiunea:

a)

cervicală

b)

toracală anterioară

c)

toraco-sacrală

84.

Simptomul caracteristic în protruziile discale din regiunea toracalo-posterioară sau lombară este:

a)

durerea exagerată

b)

refuzul urcatului scărilor

c)

paraplegia

85.

La rasele neacondroplazice, protruziile discale se manifestă cel mai adesea de la vârsta:

a)

2–2,5 ani

b)

4–7 luni – 2 ani

c)

7–8 ani

86.

Valoarea normală a unghiului lui Norberg este:

a)

100–105

b)

105

c)

80–100

87.

Examenul radiologic în OCD se face prin expunerea animalului în poziție:

a)

dorsală

b)

laterală

c)

ventrală

88.

Displazia cotului la câine este caracterizată prin:

a)

deficit permanent al sudării radiusului

b)

deficit permanent al sudării ulnei

c)

deficit permanent al sudării capului olecranului

89.

Radiodiagnosticul în osteoporoză relevă:

a)

radioopacitate diminuată a scheletului

b)

bazin bine consolidat

c)

încârbarea oaselor

90.

Mielografia reprezintă introducerea unei substanțe de contrast în:

a)

spațiul subarahnoidian

b)

uretral

c)

muscular

91.

În sindromul Wobbler, radiodiagnosticul relevă:

a)

aliniamentul anormal al vertebrelor C3–C7

b)

aliniamentul anormal L2–L6

c)

aliniamentul anormal T11–L6

92.

Spondiloza deformantă la pisică este dată de:

a)

hipovitaminoza A

b)

hipervitaminoza B

c)

hipervitaminoza A

93.

La animalele de talie mică se pot utiliza urografia:

a)

ascendentă

b)

descendentă

c)

normală

94.

Modelul pulmonar alveolar este evident radiologic în:

a)

umplerea alveolelor cu sânge

b)

consolidarea alveolară

c)

colabarea alveolelor pulmonare

95.

Radiologic, interstițiul pulmonar conține:

a)

aer

b)

lichid

c)

spumă

96.

Semnele radiologice în necroza splinei sunt:

a)

margini rotunjite

b)

gaz în parenchimul splinei

c)

lichid acidic

97.

Osteoporoza la câine este datorată unei carențe de:

a)

Ca și vitamina D

b)

P și vitamina D

c)

Ca și P

98.

Diagnosticul radiologic în gastrită se pune pe seama:

a)

evacuare lentă a conținutului

b)

inapetență

c)

anorexie

99.

În osteodistrofia renală, radiografia pune în evidență:

a)

radioopacitatea renală cu calculi în corticală

b)

demineralizarea oaselor feței

c)

depozite de țesut odetoid la nivelul rinichilor

100.

OCD apare la:

a)

câini tineri, rase de talie mare

b)

câini adulți, talie mare

c)

câini adulți și tineri, talie mijlocie

101.

Șoarecele articular reprezintă:

a)

fragmente de os în articulație grasetă

b)

fragment de cartilaj desprins complet de pe capul humeral

c)

osteofit intraarticular costo-femoral

102.

Modificările bronhiale sunt mai vizibile radiologic în regiunea:

a)

apicală

b)

perihilară

c)

hilară

103.

Edemul interstițial necardiogen apare în:

a)

zona hilară și parahilară

b)

zone adiacente

c)

zona periferică

104.

Semnele radiologice în invaginația intestinală:

a)

linii subțiri de gaze

b)

falduri mucoase circulare baritate

c)

gaze conturale locale

105.

Abordarea radiologică a pulmonului presupune:

a)

evaluarea gradului de opacifiere

b)

măsurarea lungimii traheei pe plan clinic

c)

determinarea activității electrice cardiace prin ECG

d)

palparea abdominală în timpul expunerii radiografice

106.

Modelul pulmonar interstițial nestructurat este evidențiat radiologic:

a)

parenchim pulmonar opacifiat focal

b)

parenchim pulmonar multifocal

c)

parenchim pulmonar difuz

107.

Edemul cardiogen este întâlnit în:

a)

regiunea caudo-dorsală a pulmonului

b)

zona hilară

c)

zonahilară și perihilară

108.

Semnele radiologice în obstrucția pilorică sunt:

a)

abatere

b)

inapetență

c)

lichid gastric

109.

Radiografia rețelei necesită expuneri de:

a)

105–110 kV și 15–25 mAs

b)

110–112 kV și 35–48 mAs

c)

115–119 kV, 30–35 mAs

110.

Sub acțiunea radiațiilor ionizante țesutul hematopoietic este afectat prin:

a)

limfocitoză

b)

scăderea numărului de elemente figurate din organe periferice

c)

neutrofilie

111.

Calcifierea nucleului pulpos în degenerescența discală este întâlnită:

a)

frecvent la animale neacondroplazice

b)

excepțional la câini acondroplazici

c)

excepțional la câini neacondroplazici

112.

Pneumocistografia constă în injectarea de aer pe cale:

a)

retrogradă

b)

apicală

c)

puncție

113.

Prezența radiologică a gazului intestinal la nivelul plafonului abdominal indică:

a)

fermentația conținutului

b)

indigestia intestinală

c)

obstrucția pilorică

114.

În DTG rotația este între:

a)

60–80 grade

b)

100–350 grade

c)

220–270 grade

115.

Ascita poate avea o cauză:

a)

insuficiență cord drept

b)

peritonită infecțioasă felină

c)

infecțioasă

116.

În pneumonia de aspirație modelul pulmonar alveolar este vizibil radiologic în:

a)

zone pulmonare dorsale

b)

zone pulmonare ventrale

c)

zone pulmonare centrale

117.

Laxitatea articulară cu sau fără modificări ale mușchiului pectineu la câini reprezintă:

a)

subluxație primară

b)

DCF

c)

subluxație secundară

118.

În megaesofag radiografia demonstrează:

a)

un esofag plin de gaze

b)

lipsa esofagului

c)

îngustarea esofagului

119.

Stabilirea cu certitudine a diagnosticului de stenoză esofagiană se face prin:

a)

endoscopie

b)

radiografie

c)

urografie

120.

Rahitismul este o maladie osoasă caracterizată prin:

a)

deficit de creștere al osului

b)

deficit de creștere a câinelui

c)

deficit de producție al osului datorat unui defect de mineralizare a țesutului osteoid

121.

Efectul biologic stochastic este supus unei relații:

a)

cu doza absorbită

b)

cu doza minimă de încasat

c)

doză efect de natură probabilistică

122.

Radiodiagnosticul în osteoporoză relevă:

a)

radioopacitate diminuată

b)

radioopacitate mărită

c)

contrast mediu

123.

Semnele radiologice în hepatoză sunt:

a)

deplasarea caudală a stomacului (akkor nheleys ha deplasare cranială)

b)

paliditatea mucoaselor

c)

îngroșarea diafragmului

124.

Pentru explorarea marii curburi a stomacului, poziția animalului:

a)

partea stângă ventro-dorsală

b)

partea stângă dorso-ventrală

c)

partea dreaptă

125.

Evidențierea radiologică a bronhiilor este determinată de:

a)

bronșită acută

b)

infiltrarea peribronhială

c)

bronșită subacută

126.

Imagine de flu a abdomenului este caracteristică:

a)

ascitei

b)

rupturii vezicii urinare

c)

distensiei abdominale

127.

Imagistica prin rezonanță magnetică constituie o metodă:

a)

agresivă de examinare

b)

non-invazivă

c)

normală de examinare

128.

Radiologia intervențională este utilizată pentru studiul:

a)

arterelor, venelor, căii biliare

b)

membrelor

c)

sistemului nervos

129.

Tomografierea reprezintă:

a)

radiografierea totală a corpului

b)

radiografierea succesivă la diferite niveluri a straturilor tisulare

c)

radiografierea parțială a corpului

130.

Efectul biologic nestochastic este determinat de:

a)

efectul doză-efect

b)

doza absorbită

c)

doza prag

131.

Raze X sunt:

a)

radiații de natură electromagnetică

b)

raze UV

c)

radiații de frânare

132.

Proprietăți ale razelor X sunt:

a)

radiații de frânare

b)

radiații de fluorescență

c)

penetrabilitatea, atenuarea și absorbția

133.

Penetrabilitatea reprezintă:

a)

un fenomen fizic prin care se anihilează intensitatea unor fascicule de radiații

b)

capacitatea razelor X de a trece prin stratul material

c)

puterea de impresionare a emulsiei radiografice

134.

Imaginea radiografică este imaginea deținută pe:

a)

un film radiografic de un fascicul de rază Roentgen

b)

ecranul radioscopic

c)

folii inițiatoare

135.

La determinarea diferitelor particularități ale imaginii radiologice participă:

a)

substanțele folosite

b)

distanța dintre focarul termic și planul de proiecție

c)

filmele folosite

136.

Deformarea imaginii obiectivului examinat apare când:

a)

fascicolul de raze X nu este perpendicular pe planul de proiecție

b)

pacientul se mișcă

c)

casetele sunt necorespunzătoare

137.

Mișcarea paralelă, dar de sens invers a imaginii radiologice față de deplasarea focarului termic definește:

a)

sumația

b)

legea incidențelor tangentiale

c)

fenomenul de paralaxă

138.

Efectul de sumație reprezintă:

a)

totalitatea imaginilor diferitelor elemente structurale ale regiunii examinate

b)

mișcarea inversă a imaginii radiografice

c)

totalitatea măsurilor de radioprotecție

139.

Sterilizarea cu radiații ionizante constă în:

a)

folosirea EtO (oxid de etilenă)

b)

expunerea produsului la radiații gama

c)

expunerea produsului la radiații ultra-scurte

140.

Doza absorbită exprimă:

a)

cantitatea de energie absorbită în unitatea de măsură a materialului iradiat

b)

cantitatea de radiații secundare emise

c)

cantitatea de energie existentă în mediul înconjurător

141.

Grey-ul reprezintă:

a)

un parametru de măsură a razelor X

b)

unitatea de măsură a dozei absorbite

c)

un simbol particular radiațiilor de frânare

142.

Avantajul intrinsec utilizării sterilizării cu radiații ionizante este dat de:

a)

simplitatea construcției iradiatoarelor

b)

timpul mai lung și sigur

c)

efectul biocid al acestora

143.

Osteocondrita disecantă apare la

a)

câinii tineri de talie mare

b)

câinii adulți de talie mare

c)

câinii adulți și tineri de talie mijlocie

144.

Prin luxație se înțelege

a)

deplasarea anormală și permanentă a suprafețelor unei articulații cu pierderea raporturilor anatomice

b)

deteriorarea capsulei articulare

c)

deplasarea temporară a articulației

145.

Luxațiile pot fi

a)

complete și incomplete

b)

închise sau deschise

c)

complete, incomplete, închise sau deschise

146.

Radiografia, în panosteita eozinofilică pune în evidență

a)

contrast diminuat sau absent între cavitatea medulară și corticală

b)

contrast mărit între cavitatea medulară și corticală

c)

nu relevă nimic

147.

Radiografia în panosteita eozinofilică demonstrează

a)

o producție osoasă ce acoperă o parte din cavitatea medulară a osului

b)

fisuri multiple ale oaselor lungi

c)

osteofite articulare

148.

Spondiloza deformantă este întâlnită cel mai frecvent la

a)

acondroplazice

b)

neacondroplazice

c)

condrodistrofice

149.

Radiodiagnosticul în spondiloza deformantă la pisică vizează

a)

radiografii cervicale

b)

radiografii lombare

c)

radiografii ale membrelor și coloanei vertebrale cervicale și toracale

150.

Degenerescența discală la rasele condrodistrofice este caracterizată de

a)

distrugerea nucleului pulpos

b)

metaplazia cartilaginoasă urmată de calcificarea nucleului pulpos

c)

îngustarea spațiului intervertebral lombar