Una din caracteristicile enumerate nu face distincţie între manageri şi nonmanageri într-o organizaţie. Care?

Managementul ca activitate practică implică îndeplinirea următoarelor funcţii, cu o excepţie. Care?

Între elementele enumerate, de intrare în sistemul managementului, unul nu este corect. Care?

Toate categoriile de interesaţi enumerate sunt considerate de manageri la armonizarea obiectivelor firmei, cu excepţia uneia. Care este aceasta?

Una din categoriile enumerate face parte din ieşirile sistemului managementului unei organizaţii. Care anume?

Unul din principiile managementului enumerate, nu aparţine lui F.W. Taylor. Care?

Unul din cele cinci principii ale managementului scrise mai jos nu aparţine lui H.Fayol. Care?

Abordarea integratoare a managementului e mai puternic prezentă la una dintre următoarele şcoli (concepte) ale managementului:

Una din caracteristicile enumerate nu face distincţie între manageri şi nonmanageri într-o organizaţie. Care?

Membri ai unei organizaţii ce nu controlează activitatea altor persoane sunt nonmanageri.

O organizaţie este un grup de cel puţin două persoane ce se unesc pentru atingerea obiectivelor comune.

Managementul, ca proces, este ştiinţa şi arta de a-i face pe alţii să acţioneze pentru a atinge obiectivele unei organizaţii.

Managementul este ştiinţă, nu artă.

Managementul este o ştiinţă inexactă

Naţiunile cu un înalt nivel de dezvoltare materială prezintă un ridicat nivel al inteligenţei şi aptitudinilor în management.

Piramida managementului constituie reprezentarea tipică a diviziunii muncii pe verticală între membrii echipei manageriale într-o organizaţie.

Managementul de la nivelul mijlociu al piramidei ierarhice este răspunzător pentru stabilirea strategiilor şi politicilor operaţionale într-o organizaţie.

Interesele diferitelor entităţi (indivizi şi organizaţii) nu constituie elemente de intrare managementului unei organizaţii. ale sistemului

Elton Mayo este unul dintre reprezentanţii de seamă ai Şcolii Clasice.

Şcoala Relaţiilor Umane pune accent pe importanţa realizării unei bune comunicări.

M.P. Foolet este unul dintre reprezentanţii de seamă ai Şcolii Relaţiilor Umane.

Abordarea managementului ce foloseşte aparatul mate matic în luarea deciziilor şi soluţionarea problemelor aparţine Şcolii Clasice.

Şcoala sistemelor sociale susţine că în cadrul unei organizaţii, un compartiment funcţional sau operaţional poate fi total independent în raport cu celelalte compartimente din organizaţia respectivă

Succesul în management depinde decisiv de abilitatea de comunicare a managerului.

Avansarea din poziţiile manageriale de mijloc are drept prim criteriu abilitatea de a comunica cu superiorii.

Comunicarea informală contribuie la stabilitatea grupurilor de muncă.

Un interes scăzut la începutul unei prezentări măreşte şansa unei comunicări eficiente în finalul ei.

.O scrisoare nu este un canal de comunicare.

Scopul comunicării este principalul obiectiv în redactarea unui mesaj în scris.

Comunicarea în scris promovează uniformitatea în proceduri pentru un mare număr de oameni.

În cazul în care un cuvânt are un înţeles incert, contextul îi conferă semnificaţie.

În comunicarea între oameni mesajele pot fi transmise numai oral sau în scris.

Comunicarea nonverbală este adesea la fel de importantă ca şi comunicarea orală.

Absenţa întrebărilor, după ce mesajul a fost transmis şi după ce invitaţia de a se pune întrebări a fost făcută, este confirmarea certă că mesajul a fost înţeles.

Percepţiile diferite nu influenţează comunicarea formală (oficială) într-o organizaţie.

Între barierele ce apar în comunicare pot fi incluse încrederea şi credibilitatea.

Ascultarea este un aspect pasiv şi fără importanţă al comunicării

În comunicare oamenii au o capacitate limitată de a recepţiona, decodifica şi înţelege informaţii.

Emitentul mesajului, cel ce declanşează comunicarea în management, are drept scop:

Procesul de comunicare este efectiv atunci când:

Comunicarea orală este, ca pondere, principala formă de comunicare într o organizaţie. Studii empirice au relevat că această pondere e de aproximativ la suta:

Dintre situaţiile de comunicare orală ale managerilor una nu este corectă

Comunicarea orală are următoarele avantaje, cu o excepţie. Care este aceasta

În management, componenta majoră a adaptării mesajului la caracteristicile cititorului este:

Feedback-ul, componentă a procesului de comunicare reprezintă:

Între modalităţile enumerate privind obţinerea feedback-ului în comunicarea orală a managerilor, una nu este adecvată:

Stilul participativ de management este cel mai adecvat exprimat de către una dintre următoarele reţele:

Filtrajul, barieră de comunicare, e determinat de una din următoarele cauze:

Multimedia ca mijloc folosit în comunicare este mai potrivită pentru transmiterea eficientă a mesajului în una din următoarele situaţii:

Planificarea în management implică elaborarea şi folosirea unor elemente-cheie. Mai jos sunt prezentate 5 grupe, fiecare conţinând 3 elemente. Care grupă prezintă ordinea corectă?

Misiunea – plan fundamental al oricărei organizaţii – comunică mediului în care operează oferta acesteia. Impactul urmărit poate fi caracterizat de elementele enumerate, cu excepţia unuia. Care este acesta?

Formularea misiunii – plan de bază al unei firme este impusă de o serie de factori. Între cei enumeraţi unul este irelevant. Care este acesta?

Între beneficiile enumerate aduse de către obiective managementului unul nu este corect. Care este acesta?

Între caracteristicile enumerate ale strategiilor una nu este relevantă. Care este aceasta

SWOT (Puncte forte, Puncte slabe, Oportunităţi, Ameninţări) este o metodă de analiză uzual folosită pentru:

Între următoarele avantaje de bază ale politicilor ca planuri ale unei organizaţii unul nu este corect. Care este acesta?

O regulă, ca plan al unei organizaţii, vizează direct unul dintre elementele menţionate. Care este acesta

Între resursele enumerate, una nu poate fi obiectul unui buget. Care este aceasta

Procesul de planificare conţine o secvenţă determinată de etape. Care dintre cele enumerate precede etapa de “dezvoltare a premiselor”?

Definiţia corectă a MPO este

Stabilirea obiectivelor individuale este o etapă cheie în procesul managementului prin obiective (MPO). Care dintre categoriile enumerate nu este potrivită acestei etape?

O bună planificare ajută managerii în procesul de control.

Misiunea unei firme de afaceri constă în obţinerea de profit maxim.

Misiunea unei firme de afaceri nu este unul dintre planurile sale.

Dezvoltarea misiunii unei organizaţii implică participarea unui număr redus de persoane, respectiv câţiva specialişti în planificare.

Analiza SWOT este o tehnică potrivită pentru dezvoltarea unei strategii.

În toate firmele de afaceri, bugetele ca planuri ale activităţii acestora, reprezintă expresia exclusiv în bani a veniturilor şi cheltuielilor.

Principiul flexibilităţii în planificare cere adaptarea planurilor şi programelor la situaţii noi.

Principiul coordonării planurilor cere adaptarea lor în raport cu evenimente şi situaţii noi.

Principiul coordonării planurilor cere adaptarea lor în raport cu evenimente şi situaţii noi.

În managementul prin obiective, stabilirea obiectivelor nu necesită orientări prealabile.

În managementul prin obiective nu pot fi incluse în planurile organizaţiei obiectivele personale ale salariaţilor.

În absenţa alterantivelor nu exist ă decizie.

Nu toţi managerii dintr-o organizaţie iau decizii.

În practica luării deciziilor managerii examinează un număr limitat de alternative.

Definirea problemei în procesul decizional constă în identificarea simptomelor unei situații nedorite.

Brainstormingul este o tehnică de facilitare a identificării alternativelor creative de soluționare a unei probleme.

Teoria firelor de așteptare poate fi utilizată în analiza meritelor relative ale alternativelor de soluționare a unei probleme.

In selecția unei alternative pentru soluționarea unei probleme inedite, experiența managerului este esențială.

• În cazul deciziilor în condiții de incertitudine este cunoscută doar probabilitatea de manifestare a alternativelor.

Modificarea mizei (resurselor angajate) nu schimbă atitudinea oamenilor față de risc, în luarea deciziilor

Strategia prețului de penetrare presupune un preț inițial scăzut pentru un produs nou.

Decizia – concept fundamental în management – este compatibilă cu următoarele categorii, cu o excepție. Care este aceasta?

Faza care declanșează procesul decizional este:

Definirea problemei în procesul de luare a deciziei reprezintă

Caracteristicile enumerate ale deciziei luate în condiții de risc sunt corecte, cu o excepție. Care este aceasta?

Arborele de decizie, modalitate de analiză a variantelor unei decizii este, obișnuit, folosit în situația:

Curbele preferințelor în luarea deciziilor la majoritatea managerilor variază în funcție de anumiți factori. Între cei enumerați, unul nu este relevant. Care este acesta?