Free Printable ILAR1

Free Printable Worksheets

Worksheets

ILAR1

Total questions: 131

Worksheet time: 1hrs 6mins

Name

Class

Date

1.

Cuvântul „artilerie” desemnează astăzi:

a)

un gen de forță terestră;

b)

o categorie de armament;

c)

știința construirii armamentului;

d)

știința întrebuințării armamentului în luptă.

2.

Artileria din dotarea Forțelor Navale, numită generic artilerie navală, se împarte în:

a)

artilerie maritimă;

b)

artilerie fluvială;

c)

artilerie de coastă;

d)

artilerie universală.

3.

Artileria maritimă se împarte în:

a)

artilerie principală;

b)

artilerie antiaeriană;

c)

artilerie de coastă;

d)

artilerie universală.

4.

Din punct de vedere tehnic, artileria navală se prezintă sub forma:

a)

complexelor navale de artilerie;

b)

pieselor de artilerie;

c)

instalațiilor navale de artilerie;

d)

tunurilor.

5.

Teoria tragerilor artileriei navale este un sistem de ………… referitoare la tragerea artileriei navale, axate pe ………… teoretico-experimental de studiu al influenței tuturor factorilor ce intervin în tragerea cu una sau mai multe instalații (complexe) navale de artilerie, în scopul fundamentării metodelor, procedeelor și regulilor raționale de planificare, organizare, pregătire și executare a tragerilor artileriei navale pentru îndeplinirea misiunilor de foc pe mare și la fluviu cu maximum de eficacitate și operativitate.

a)

reguli;

b)

metodologie;

c)

proceduri;

d)

cunoștințe.

6.

Prin maximum de eficacitate și operativitate se înțelege obținerea efectului ………… la țintă în timpul cel mai ………… , cu consum ………… de muniție și fără a se încălca parametrii constructivi și funcționali ai instalațiilor de artilerie.

a)

scurt;

b)

maxim;

c)

minim;

d)

lung.

7.

Tragerile artileriei navale constau în acțiunile violente executate cu una sau mai multe instalații (complexe) navale de artilerie împotriva unei sau mai multor ținte în scopul obținerii unui anumit efect (rezultat) cum ar fi:

a)

neutralizarea;

b)

nimicirea;

c)

scufundarea;

d)

distrugerea.

8.

Teoria tragerilor artileriei navale, ca sistem de cunoștințe și metodologii de studiu teoretico-experimental, conține:

a)

ansamblul noțiunilor, conceptelor și elementelor cu care operează;

b)

modelele fizice și matematice ale influenței tuturor factorilor ce intervin la tragerile artileriei navale;

c)

ipotezele contradictorii;

d)

criteriile de evaluare și acceptare a metodelor, procedeelor și regulilor raționale, rezultatelor în urma fundamentării științifice a acestora.

9.

Principalele aplicații ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea științifică pentru:

a)

metodele, procedeele și regulile de planificare, organizare și pregătire a tragerilor artileriei navale în condițiile de mare și de fluviu;

b)

determinarea elementelor inițiale de tragere cu artileria navală în condițiile de mare și de fluviu;

c)

manerva cinematică a țintelor navale;

d)

metodele, procedeele și regulile de executare a reglajului la tragerile artileriei navale în condițiile de mare și de fluviu.

10.

Principalele aplicații ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea științifică pentru:

a)

evitarea rateurilor la tragerile de artilerie;

b)

consumul de muniții;

c)

executarea tragerilor de efect;

d)

modelele matematice la simularea tragerilor artileriei navale în poligoane și cu simulatoare (reale, rețele, pe calculatoare etc.).

11.

Principalele aplicații ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea științifică pentru:

a)

direcțiile de perfecționare tehnică la instalațiile (complexele) navale de artilerie, sistemele de conducere a tragerilor, munițiile de artilerie;

b)

opțiunile de achiziții de armamente, sisteme de conducere a tragerilor și muniții de artilerie;

c)

metodologiile și algoritmii analitici de calcul în diverse scopuri;

d)

opțiunile de achiziții de nave.

12.

Principalele aplicații ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea științifică pentru:

a)

studiul fenomenelor arderii pulberii în țevă;

b)

siguranța tragerilor artileriei navale;

c)

aprecierea și calificarea tragerilor artileriei navale;

d)

comenzile și rapoartele ce se transmit pentru tragerile artileriei navale.

13.

Principalele aplicații ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea științifică pentru:

a)

aprecierea sau calificarea pregătirii profesionale a personalului;

b)

elaborarea recomandărilor repartiției optime sau raționale a țintelor sau obiectivelor între instalațiile (complexele) navale de artilerie și între nave (forțe navale);

c)

studiul interdisciplinar;

d)

dezvoltarea armamentelor neconvenționale.

14.

O aplicație distinctă a teoriei tragerilor artileriei navale constă în elaborarea metodologiilor de stabilire a cerințelor tehnico-tactice optime (raționale) la proiectarea noilor modele de armament artileristic naval, îndeosebi cele privind:

a)

accesibilitatea armamentului artileristic;

b)

caracteristicile împărștirii proiectilelor;

c)

stabilirea listei achizițiilor de armament de artilerie;

d)

caracteristicile acțiunii proiectilelor la țintă.

15.

O aplicație distinctă a teoriei tragerilor artileriei navale constă în elaborarea metodologiilor de stabilire a cerințelor tehnico-tactice optime (raționale) la proiectarea noilor modele de armament artileristic naval, îndeosebi cele privind:

a)

metodologia desfășurării experimentelor și a navelor în cazul achizițiilor de armament artileristic;

b)

lotizarea munițiilor;

c)

pregătirea meteorologică a tragerii;

d)

precizia tabelelor principale de tragere.

16.

Care situații concrete sunt raționale, dar nu și optime:

a)

armament performant cu preț peste posibilitățile de achiziție;

b)

armament neperformant cu preț convenabil de achiziție;

c)

armament suficient de performant la preț CONVENABIL;

d)

armament suficient de performant la preț peste posibilitățile de achiziție.

17.

Care situații concrete sunt optime, dar nu și raționale:

a)

armament performant cu preț peste posibilitățile de achiziție;

b)

armament neperformant cu preț convenabil de achiziție;

c)

armament suficient de performant la preț peste posibilitățile de achiziție;

d)

armament suficient de performant la preț peste posibilitățile de achiziție.

18.

În sensul tragerilor artileriei navale ținta (obiectivul) este un element sau un ansamblu de elemente de natură ………… , ce prezintă interes pentru lovirea cu focul armamentului de artilerie.

a)

materială;

b)

umană;

c)

materială și umană;

d)

combinată.

19.

Noțiunile „țintă” și „obiectiv” sunt sinonime, dar se utilizează regulat astfel:

a)

țintă – la tragerile executate în acțiunile militare la mare;

b)

țintă – la tragerile executate în acțiunile militare la fluviu orientate spre uscat;

c)

obiectiv – la tragerile executate în acțiunile militare la fluviu orientate spre uscat;

d)

obiectiv – la tragerile executate în acțiunile militare la mare.

20.

Criteriile de clasificare a țintelor (obiectivelor) pot fi după:

a)

natura și caracteristicile definitorii ale acestora;

b)

cantitatea de materiale;

c)

vizibilitatea din poziția de tragere;

d)

mediul în care se află sau evoluează acestea.

21.

Criteriile de clasificare a țintelor (obiectivelor) pot fi după:

a)

capacitatea de trecere dintr-o stare în alta;

b)

capacitatea de manevră;

c)

vizibilitatea din postul de observare;

d)

protecția (natura protecției).

22.

Criteriile de clasificare a țintelor (obiectivelor) pot fi după:

a)

caracteristicile principale;

b)

caracterul dispunerii și numărul lor;

c)

densitatea spațială;

d)

caracterul mișcării.

23.

După mediul în care se află sau evoluează, natura și caracteristicile definitorii țintele navale plutitoare sunt:

a)

ambarcațiuni, mijloace și instalații plutitoare;

b)

mine ancorate;

c)

nave de suprafață din toate clasele (de luptă, auxiliare, speciale, comerciale);

d)

hidroavioane amerizate.

24.

După mediul în care se află sau evoluează, natura și caracteristicile definitorii țintele fluviale plutitoare sunt:

a)

mine derivate;

b)

mijloace și instalații plutitoare;

c)

nave și ambarcațiuni fluviale din toate clasele (de luptă, auxiliare, speciale, comerciale);

d)

poduri și alte construcții de artă.

25.

După mediul în care se află sau evoluează, natura și caracteristicile definitorii țintele aeriene cu propulsor și pilotate sunt:

a)

avioane;

b)

deltaplane;

c)

motoplanoare;

d)

elicoptere.

26.

După mediul în care se află sau evoluează, natura și caracteristicile definitorii țintele aeriene cu propulsor și nepilotate (auto sau teleguiate) sunt:

a)

rachete navă-navă, aer-navă, sol-navă, racheto-torpilă;

b)

baloane cu aer cald;

c)

elicoptere robot;

d)

avioane robot.

27.

După mediul în care se află sau evoluează, natura și caracteristicile definitorii țintele aeriene fără propulsor sunt de tip:

a)

planat;

b)

eolian;

c)

largat;

d)

parașutat.

28.

După vizibilitatea din poziția de tragere țintele (obiectivele) sunt:

a)

văzute;

b)

neobservate;

c)

văzute;

d)

nevăzute.

29.

După vizibilitatea din postul de observare țintele (obiectivele) sunt:

a)

nevăzute;

b)

neobservate;

c)

văzute;

d)

observate.

30.

După caracterul dispunerii și numărul lor țintele (obiectivele) sunt:

a)

izolate;

b)

cu suprafață;

c)

grupate;

d)

nelineare.

31.

După situația din cadrul acțiunii militare țintele (obiectivele) sunt:

a)

mijloc de lovire sau de atac;

b)

fără capacitate de trecere dintr-o stare în alta;

c)

purtător de mijloace de lovire sau de atac;

d)

cu capacitate de trecere dintr-o stare în alta.

32.

După capacitatea de trecere dintr-o stare în alta țintele (obiectivele) sunt:

a)

manevriere;

b)

fără capacitate de trecere;

c)

nemanevriere;

d)

cu capacitate de trecere.

33.

După densitatea spațială țintele (obiectivele) sunt:

a)

concentrate

b)

eterogene

c)

omogene

d)

dispersate

34.

După capacitatea de manevră țintele (obiectivele) sunt:

a)

fixe

b)

manevriere

c)

nemanevriere

d)

mobile

35.

După caracterul mișcării țintele (obiectivele) sunt:

a)

manevriere

b)

fixe

c)

nemanevriere

d)

mobile

36.

După caracteristicile principale țintele (obiectivele) sunt:

a)

neprotejate

b)

eterogene

c)

protejate

d)

omogene

37.

După calibrul țevii instalației navale de artilerie cu care se trag tragerile sunt:

a)

mici (20 ≤ d < 100 mm)

b)

foarte mici (d < 20 mm)

c)

mijlocii (76 ≤ d < 150 mm)

d)

mari (150 mm ≤ d)

38.

După mediul în care se află sau evoluează ținta (obiectivul) tragerile sunt:

a)

trageri terestre

b)

trageri costiere

c)

trageri navale

d)

trageri antiaeriene

39.

După distanța de tragere tragerile sunt:

a)

la distanțe mici

b)

la distanța loviturii directe

c)

la distanța loviturii indirecte

d)

trageri la distanțe mari

40.

După gradul de automatizare a funcționării armamentului naval de artilerie tragerile sunt:

a)

manuale

b)

semiautomate

c)

automate

d)

complet automate

41.

După dimensiunile țintelor (obiectivelor) sau după dispunerea reciprocă între ele tragerile sunt:

a)

împotriva țintelor (obiectivelor) punctiforme

b)

cu aparate de ochire

c)

pe obiective cu suprafață

d)

împotriva obiectivelor liniare (de front, oblice, în adâncime, de flanc)

42.

După gradul de saturare (dotare) tehnică tragerile sunt:

a)

cu aparate de calcul (analogice, numerice, hibride)

b)

automate

c)

complet automate

d)

cu aparate de ochire

43.

După manevra țintei (obiectivului) tragerile sunt:

a)

din mișcare împotriva țintelor (obiectivelor) staționare

b)

din staționare împotriva țintelor (obiectivelor) staționare

c)

din mișcare împotriva țintelor (obiectivelor) în mișcare

d)

din staționare împotriva țintelor (obiectivelor) în mișcare

44.

După forma traiectoriei proiectilelor tragerile sunt:

a)

curbe

b)

prin ochire instrumentală

c)

întinse

d)

verticale

45.

După felul ochirii tragerile sunt:

a)

curbe

b)

prin ochire indirectă

c)

verticale

d)

prin ochire directă

46.

După modul de funcționare a focoaselor tragerile sunt:

a)

cu focos piezoelectric

b)

percutante (cu funcționarea focosului instantanee, cu mică întârziere, cu întârziere sau cu întârziere autoreglabilă)

c)

prin ricoșet

d)

de proximitate

47.

După metoda de trecere la tragerea de efect tragerile sunt:

a)

fără reglaj

b)

cu procedee combinate

c)

cu reglaj

d)

prin transport de foc

48.

După metoda de reglaj (cum se execută observarea și corectarea tragerii) tragerile sunt:

a)

fără corectarea abaterilor

b)

prin măsurarea abaterilor

c)

prin observarea sensului spargerilor (jerbelor, exploziilor)

d)

fără observare

49.

După regimul de foc tragerile cu armamentul automat sunt:

a)

lovitură cu lovitură (foc cu foc)

b)

prin foc continuu

c)

prin serii scurte

d)

prin serii lungi

50.

După regimul de sarcini impus țevilor instalațiilor navale de artilerie tragerile sunt:

a)

în regim extrem (la limita tehnică admisă de material)

b)

în regim forțat

c)

în regim impus de situație

d)

în regim normal

51.

După metoda de conducere a focului tragerile sunt:

a)

centralizate

b)

descentralizate

c)

individuale

d)

combinate

52.

După misiunea de foc tragerile sunt:

a)

de hărțuire

b)

de interdicție

c)

de distrugere

d)

de nimicire

53.

Fenomenul împrăștierii este un efect manifestat la tragerile artileriei, inclusiv navale, care constă în distribuția pe o suprafață ........, dintr-un plan vertical (plan orizontal) a punctelor de impact (de cădere) sau în distribuția într-un volum finit din spațiu a exploziilor proiectilelor trase în condiții aparent ........, .......... sau ..........

a)

uniformă

b)

identice

c)

diferite

d)

finita

54.

Fenomenul împrăștierii a fost pus în evidență .........., în urma unui număr mare de trageri de artilerie:

a)

prin calcul

b)

ocazional

c)

experimental

d)

întâmplător

55.

Fenomenul împrăștierii este propriu:

a)

tuturor tragerilor și lansărilor

b)

numai lansărilor de rachete

c)

numai tragerilor artileriei

d)

armamentului

56.

În realitate, dacă se trag un număr mare de lovituri de artilerie de același fel, din același lot de fabricație, cu proiectile de aceeași formă și masă, cu aceeași țevă de la aceeași instalație de artilerie, cu același unghiuri de ochire pe verticală și pe orizontală, într-un interval de timp relativ mic și în condiții meteorologice (de vânt, presiune atmosferică, temperatură și umiditate constante) proiectilele nu vor urma aceeași .......... și nu vor avea, prin urmare, aceeași .......... de impact (de cădere) sau de explozie.

a)

poziție

b)

traiectorie

c)

puncte

d)

proiectile

57.

Caracteristicile fenomenului împrăștierii sau pe scurt caracteristicile împrăștierii sunt cuprinse în afirmația că împrăștierea este:

a)

nelimitată

b)

simetrică

c)

neuniformă

d)

limitată

58.

Caracteristicile împrăștierii sunt cu atât mai evidente cu cât se trag un număr:

a)

nelimitat de lovituri

b)

mic de lovituri

c)

de 2 lovituri

d)

mai mare de lovituri

59.

Punctele de impact (de cădere) sunt rezultatul intersectării traiectoriilor proiectilelor cu un plan:

a)

secant

b)

vertical

c)

orizontal

d)

oblic

60.

Traiectoria medie este:

a)

traiectorie curbă

b)

traiectorie imaginară

c)

traiectorie reală

d)

traiectorie calculată

61.

Dispersia proiectilelor la tragerea artileriei poate fi interpretată ca:

a)

abatere a traiectorilor proiectilelor față de traiectoria medie

b)

abatere a traiectoriei medii față de traiectoria teoretică (calculată)

c)

abateri ale traiectorilor față de centrul țintei

d)

abateri ale traiectoriilor proiectilelor între ele

62.

La baza oricărei abateri se află cauze:

a)

permanente

b)

permise

c)

planificate

d)

nepermanente

63.

Cauzele permanente care apar la trageri pot fi ........ și ........ prin introducerea unor corecții la elementele inițiale de tragere:

a)

memorate

b)

selectate

c)

cunoscute

d)

înlăturate

64.

Apariția fenomenului împrăștierii este determinată în principal de cauzele:

a)

naturale

b)

permanente

c)

nepermanente

d)

hidrologice

65.

Cauzele fenomenului împrăștierii sunt grupate după criteriul:

a)

ale efectelor produse pe traiectorie

b)

ale efectelor produse în diferite faze ale mișcării proiectilului

c)

ale efectelor produse în rezultatul final al mișcării proiectilului

d)

ale efectelor produse în funcție de condițiile concrete de tragere

66.

Cauzele fenomenului împrăștierii la tragere percutantă cu proiectile clasice în condiții de poligon terestru sunt datorate variațiilor în:

a)

la viteza inițială

b)

coeficientul balistic

c)

ochire

d)

mișcarea proiectilului în jurul centrului de masă

67.

Cauzele fenomenului împrăștierii la tragere percutantă cu proiectile reactive în condiții de poligon terestru sunt datorate variațiilor în:

a)

la viteza inițială

b)

coeficientul balistic

c)

ochire

d)

mișcarea proiectilului în perioada activă

68.

Cauzele fenomenului împrăștierii la tragere percutantă cu proiectile clasice în condiții navale, suplimentar la cele de poligon terestru, sunt datorate variațiilor în:

a)

măsurările mărimilor de intrare

b)

transmiterea de mărimi măsurate

c)

determinarea elementelor de tragere

d)

amplitudinea vibrațiilor țevii la tragerea cu foc

69.

Ca unitate de măsură a împrăștierii pe direcție oarecare a fost adoptată:

a)

abaterea medie

b)

abaterea de mijloc

c)

abaterea față de care probabilitatea producerii unor abateri mai mari sau mai mici decât aceasta este de 50%;

d)

abaterea probabilă

70.

În spațiul unidimensional fâșia lată de ±1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:

a)

100%

b)

25%

c)

50%

d)

75%

71.

În spațiul bidimensional intersecția fâșiilor late de ±1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:

a)

75%

b)

25%

c)

12,5%

d)

50%

72.

În spațiul tridimensional intersecția fâșiilor late de ±1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:

a)

12,5%

b)

25%

c)

75%

d)

50%

73.

Legea împrăștierii punctelor de cădere în tragerea cu mai multe instalații (țevi, piese) de artilerie rămâne practic nemodificată pentru diferența de bătaie de cel mult:

a)

4 Ap

b)

2 Ap

c)

1 Ap

d)

3 Ap

74.

În cazul diferențelor în bătaie mai mici de 2 Ap, valoarea Ap de bătaie:

a)

crește foarte mult

b)

nu se cunoaște

c)

crește foarte puțin

d)

scade considerabil

75.

Regulile de tragere stabilite pentru tragerea cu o instalație de artilerie sunt valabile și în cazul tragerii cu mai multe instalații de artilerie dacă diferențele de bătaie ale instalațiilor sunt de cel mult:

a)

4 Ap

b)

1 Ap

c)

2 Ap

d)

3 Ap

76.

Între fenomenul împrăștierii și tragerile artilerei ......... definitorii:

a)

nu există legături biunivoce

b)

există legături univoce

c)

nu există legături univoce

d)

există legături biunivoce

77.

Justețea tragerii este .......... a tragerii artileriei ce se apreciază prin depărtarea CIP-ului unei serii de lovituri față de punctul teoretic (centrul teoretic) al țintei (obiectivului) pentru care s-au pregătit elementele inițiale de tragere și s-a executat focul.

a)

o caracteristică

b)

o proprietate

c)

o valoare numerică

d)

o calitate

78.

Ansamblul de măsuri pentru micșorarea împrăștierii cuprinde:

a)

măsuri de fabricație

b)

măsuri de calibrare

c)

măsuri de proiectare

d)

măsuri organizatorice

79.

Împrăștierea proiectilelor nu poate fi evitată, însă poate fi micșorată prin următoarele măsuri:

a)

antrenarea servanților ochitorilor, operatorilor în condiții complexe

b)

respectarea preciziei admise în calcule, în înregistrarea elementelor inițiale de tragere (calculat sau comandat) și în executarea ochirii

c)

respectarea regulilor de tragere specifice

d)

respectarea cerințelor tehnice pregătite

80.

Împrăștierea proiectilelor poate fi micșorată prin următoarele măsuri:

a)

lottizarea muniției după destinație, semne de greutate, lotul încărcărilor (lotul pulberii), uzină

b)

depozitarea muniției în condiții normale de temperatură și umiditate

c)

curățarea muniției (proiectilelor) înainte de tragere

d)

reducerea jocurilor mecanice la mecanismele...

81.

Ochirirea armamentului naval de artilerie este o noțiune care denumește .......... operațiunilor executate, după determinarea unghiurilor de ochire, pentru a aduce țeva (țevi) armamentului naval (instalației navale) de artilerie într-o asemenea poziție în care traiectoria medie să treacă teoretic prin țintă sau punctul dorit.

a)

produsul

b)

suma

c)

totalitatea

d)

echivalentul

82.

Rezultatul rezolvării problemei întâlnirii proiectilului cu ținta (obiectivul) sunt .......... unghiuri situate în .......... planul reciproc perpendicular.

a)

patru

b)

două

c)

trei

d)

cinci

83.

Unghiurile de ochire sunt numite:

a)

unghi de ochire pe orizontală (UOO) sau derivă (β)

b)

unghi total de ochire pe orizontală (UTOO)

c)

unghi de ochire pe verticală (UOV) sau unghi de înălțare (Ω)

d)

unghi total de ochire pe verticală (UTOV)

84.

Unghiurile de ochire se pot determina:

a)

semiautomat

b)

automat

c)

asistat (automatizat)

d)

manual

85.

Clasificarea ochirii armamentului naval de artilerie se face în funcție de:

a)

numărul instalațiilor navale de artilerie la care se transmit simultan unghiurile de ochire

b)

locul de unde sunt transmise unghiurile de ochire determinate

c)

linia de referință folosită în realizarea ochirii

d)

modul de acționare a mecanismelor de ochire de la instalația navală de artilerie cu unghiurile de ochire determinate

86.

În funcție de linia de referință folosită ochirea poate fi:

a)

geografică

b)

instrumentală

c)

directă

d)

indirectă

87.

În funcție de locul de unde sunt transmise unghiurile de ochire determinate ochirea poate fi:

a)

automată

b)

locală

c)

centrală

d)

la distanță

88.

În funcție de numărul instalațiilor navale de artilerie la care se transmit simultan unghiurile de ochire ochirea poate fi:

a)

centrală

b)

locală

c)

individuală

d)

automată

89.

În funcție de modul de acționare a mecanismelor de ochire de la instalația navală de artilerie pe unghiurile de ochire determinate ochirea poate fi:

a)

manuală

b)

individuală

c)

semiautomată

d)

automată

90.

Ochirirea se realizează prin satisfacerea simultană a criteriilor de:

a)

regim

b)

procedeu

c)

acționare

d)

fel

91.

Fenomenul tragerii artileriei navale este un.................al ansamblului activităților îndeplinite de către personalul specializat al navei (subunității) în scopul executării misiunii de foc ordonate cu maximum de eficacitate și operativitate.

a)

efect

b)

urmare

c)

rezultat

d)

consecință

92.

Pregătirea tragerii are extensie în timp din momentul .............. până în momentul plecării din țevă a primului proiectil din salvă sau serie (momentul dării focului).

a)

descoperirii țintei

b)

dării ordinului de foc

c)

pornirii complexului naval de artilerie

d)

dării misiunii de foc

93.

Executarea tragerii are extensie în timp din momentul .............. până în momentul obținerii efectului urmărit la țintă (obiectiv).

a)

plecării din țevă a primului proiectil din salvă sau serie

b)

dării misiunii de foc

c)

dării focului

d)

pornirii instalației navale de artilerie

94.

Pregătirea preliminară are extensie în timp din momentul dării ordinului (misiunii) de foc până în momentul...............

a)

descoperirii țintei

b)

indicării țintei

c)

indicării obiectivului

d)

descoperirii obiectivului

95.

Pregătirea finală are extensie în timp din momentul .............. până în momentul plecării din țevă a primului proiectil din salvă sau serie (momentul dării focului).

a)

indicării obiectivului

b)

descoperirii țintei

c)

indicării țintei

d)

descoperirii obiectivului

96.

Reglajul are extensie în timp din momentul plecării din țevă a primului proiectil din salvă sau serie (momentul dării focului) până în momentul când se consideră că...............

a)

centrul de împrăștiere a proiectilelor (CIP) este suficient de aproape de centrul țintei (obiectivului)

b)

traiectoria medie a proiectilelor este suficient de aproape de centrul țintei (obiectivului)

c)

proiectilele cad pe țintă

d)

se realizează condițiile impuse de trecere la tragerea de efect

97.

Tragerea de efect are extensie în timp din momentul realizării condițiilor de trecere la efect până în momentul obținerii ............

a)

observării spărgilor la țintă

b)

manevrei țintei

c)

efectului urmărit la țintă sau obiectiv

d)

consumului normei (cantității) de muniții, destinată tragerii respective

98.

Forțele navale execută:

a)

trageri fără aparate de calcul

b)

trageri terestre

c)

trageri antiaeriene

d)

trageri navale

99.

Tragerile împotriva țintelor văzute sunt numite trageri prin ochire directă.

a)

fără aparate de calcul

b)

cu aparate de ochire simple

c)

cu aparate de ochire complexe

d)

cu aparate de calcul

100.

Tragerile împotriva obiectivelor terestre nevăzute sunt numite trageri .......... (fără sau cu aparate de calcul).

a)

prin ochire directă

b)

prin ochire instrumentală

c)

prin ochire automată

d)

prin ochire indirectă

101.

Pregătirea preliminară conține următoarele activități.

a)

pregătirea personalului

b)

pregătirea meteorologică

c)

pregătirea tehnică

d)

pregătirea balistică

102.

Determinarea vectorului Vt se face prin.

a)

mărime

b)

sens

c)

coordonatele punctului de aplicație

d)

direcție

103.

Pregătirea finală conține următoarele activități.

a)

determinarea UOO și UOV (UTOO și UTOV)

b)

înregistrarea UOO și UOV (transmiterea UTOO și UTOV la instalația navală de artilerie)

c)

darea focului

d)

ochirea instalației navale de artilerie

104.

Regulile tragerilor artileriei navale (RTAN) reprezintă un ansamblu de principii, norme, prevederi și recomandări legate de planificarea, organizarea, pregătirea și executarea tragerilor artileriei navale, care, aplicat cu măiestrie, duce cu mare probabilitate la îndeplinirea ............ ordonate.

a)

acțiunii de foc

b)

misiunii de foc

c)

sarcinii de foc

d)

atribuțiilor de foc

105.

În elaborarea regulilor tragerilor artileriei navale trebuie respectate următoarele cerințe.

a)

RTAN să fie simplu formulate

b)

RTAN să fie ușor de memorat

c)

RTAN să fie sistematizate

d)

RTAN să asigure îndeplinirea atribuțiunilor

106.

Regulile tragerilor artileriei navale nu pot cuprinde prevederi pentru toate situațiile (condițiile) posibile în timpul luptei și, de aceea, se întocmesc după principiul că o parte din reguli au caracter.

a)

obligatoriu

b)

facultativ

c)

de recomandare

d)

de incertitudine

107.

Metodica elaborării RTAN are un caracter teoretico‑experimental, fiind obligatorie parcurgerea următoarelor etape.

a)

elaborarea variantelor de bază

b)

verificarea experimentală

c)

verificarea practică

d)

verificarea teoretică

108.

La elaborarea variantelor de bază ale regulilor tragerilor artileriei navale este obligatorie.

a)

cunoașterea armamentului naval de artilerie

b)

cunoașterea tehnicii de luptă asociate armamentului naval de artilerie

c)

cunoașterea RTAN pentru armament naval de artilerie și tehnica de luptă asociată similară

d)

analiza etapelor fenomenului tragerii artileriei navale

109.

În urma analizei reglajului (când aceasta este necesar) trebuie stabilite.

a)

prin ce metodă se execută

b)

prin ce procedeu se execută

c)

numărul rațional de instalații (țevi, piese) de artilerie participante la reglaj

d)

condițiile trecerii la tragerea de efect

110.

În urma analizei tragerii trebuie stabilite.

a)

cum trebuie executat optim (rațional)

b)

care sunt indiciile obiective ale obținerii rezultatului dorit în misiunea de foc

c)

dacă este oportun

d)

care sunt indiciile obiective ale necesității revenirii la reglaj

111.

În urma analizei tragerii de efect trebuie rezulte cum trebuie executat optim (rațional).

a)

indicarea țintei

b)

observarea tragerii

c)

corectarea tragerii

d)

tragerea de efect

112.

Expresiile „fără aparate de calcul” sau „pe date comandate” indică faptul că unghiurile de tragere, calculate indiferent cum, se introduc.

a)

automat

b)

semiautomat

c)

manual

d)

de la distanță

113.

RTAN prin ochire directă fără aparate de calcul (pe date comandate) se referă la instalațiile navale de artilerie de mare și de la fluviu.

a)

AK‑726

b)

40‑APRN‑122

c)

AK‑176

d)

100 Md 77

114.

RTAN prin ochire directă cu aparate de ochire (simple sau complexe de tip mecanic, mecanooptic, electromecanooptic sau electronooptic) se referă la instalațiile navale de artilerie de mare și de la fluviu.

a)

AK‑726

b)

40‑APRN‑122

c)

AK‑176

d)

100 Md 77

115.

Aparatele de ochire (simple sau complexe) de tip mecanic, mecanooptic, electromecanooptic sau electronooptic folosite la RTAN prin ochire directă se referă la.

a)

reflex‑vizor

b)

corector automat

c)

coloană de vizare

d)

indicator TV

116.

Instalația navală de artilerie AK‑306 folosește pentru aplicarea RTAN aparatul de ochire.

a)

PRISMA

b)

CONDENSOR

c)

indicator TV

d)

OPU‑1

117.

Instalația navală de artilerie AK‑630 M folosește pentru aplicarea RTAN aparatul de ochire.

a)

PRISMA

b)

CONDENSOR

c)

coloană de vizare

d)

OPU‑1

118.

Instalația navală de artilerie AK‑176 M folosește ca rezervă pentru aplicarea RTAN aparatul de ochire.

a)

PRISMA

b)

CONDENSOR

c)

indicator TV

d)

OPU‑1

119.

RTAN prin ochire directă cu aparate de ochire de tip luneta pentru trageri prin ochire directă se folosește la instalații de artilerie.

a)

100 Md 77

b)

AK‑725

c)

AK‑726

d)

76 Md 42

120.

RTAN cu aparate de calcul se aplică la aparatele de calcul din radarele de artilerie.

a)

MR‑103

b)

MR‑104

c)

MR‑123

d)

Vampel‑AME

121.

Descoperirea, identificarea tipului, recunoașterea apartenenței, selecția și indicarea țintei se poate executa.

a)

optic

b)

electronooptic

c)

electronic

d)

radiotehnic

122.

Operațiile la pregătirea și executarea tragerilor artileriei navale în varianta tragerii artileriei navale fără aparate de calcul (pe date comandate) sunt.

a)

pregătirea balistică

b)

pregătirea finală

c)

ochirea

d)

deschiderea focului

123.

Operațiile la pregătirea și executarea tragerilor artileriei navale în varianta tragerii artileriei navale cu aparate de ochire sunt.

a)

ochirea

b)

pregătirea finală

c)

observarea tragerii

d)

deschiderea focului

124.

Operațiile la pregătirea și executarea tragerilor artileriei navale în varianta tragerii artileriei navale cu aparate de calcul sunt.

a)

pregătirea preliminară

b)

pregătirea finală

c)

corectarea tragerii

d)

tragerea de efect

125.

Distanța de 10 cabluri nautice este egală cu distanța de ........ cabluri de artilerie.

a)

9,95

b)

10,01

c)

10,25

d)

10,13

126.

Distanța de 10 cabluri de artilerie este egală cu distanța de ........ hectometri.

a)

20

b)

18,3

c)

18,52

d)

19

127.

Unghiul de $45^\circ$ este egal cu unghiul de ........ miimi distanță.

a)

700

b)

800

c)

600

d)

750

128.

Unghiul de 45‑00 este egal cu unghiul de ........ grade sexagesimale.

a)

300

b)

270

c)

180

d)

360

129.

Viteza de 50 noduri este egală aproximativ cu viteza de ........ metri/secundă.

a)

10

b)

15

c)

20

d)

25

130.

Viteza de 30 noduri este egală aproximativ cu viteza de ........ cab/min.

a)

5

b)

6

c)

4

d)

7

131.

Forțele navale execută:

a)

a) trageri în condiții speciale;

b)

b) trageri cu aparate de ochire;

c)

c) trageri în teren accidentat;

d)

d) trageri cu aparate de calcul.

Reset

Similar Resources on Wayground

130 questions

Hoja de trabajo: Neurofisiología y neuroanatomía

Worksheet

•

University

127 questions

Câu hỏi về Fintech đề 6-10

Worksheet

•

University

130 questions

Hemorragias intracraneales — Cuestionario

Worksheet

•

University

127 questions

ex 3 mico agricola

Worksheet

•

University

133 questions

Nematodos 1

Worksheet

•

University

134 questions

ISA T2

Worksheet

•

University

133 questions

Bioquímica 2º parcial

Worksheet

•

University