PROCESUL DE MĂSURARE_1

PROCESUL DE MĂSURARE_1

Scopul măsurării este obținerea experimentală a unei informații cantitative asupra anumitor proprietăți ale unui obiect sau sistem, și exprimarea ei sub o formă adecvată pentru utilizator.

Procesul de măsurare=ansamblul operațiilor experimentale care se execută în vederea obținerii rezultatului măsurării.

Procesul de măsurare: un ansamblu de operații care au ca scop determinarea valorii unei mărimi.

Orice proces de măsurare conține următoarele elemente principale:

• mărimea de măsurat sau măsurandul, care constituie obiectul măsurării; prin definiție, mărimea reprezintă o proprietate comună a unei clase de obiecte, procese, fenomene etc.

• mijloacele de măsurare, adică totalitatea mijloacelor tehnice cu ajutoru cărora se determină cantitativ mărimea de măsurat.

• metoda de măsurare, adică modul de comparare a mărimii de măsurat cu unitatea de măsură.

MĂRIMEA DE MĂSURAT

Pentru ca o mărime fizică să fie practic măsurabilă trebuie îndeplinite trei condiții:

• posibilitatea de a fi definită, adică observabilitatea;

• posibilitatea construirii unei scale de măsurare, adică totalitatea numerelor reale ce îi pot fi atribuite

• posibilitatea conceperii mijlocului de măsurare pe baza unei metode de măsurare.

CLASIFICAREA MĂRIMILOR MĂSURABILE

a)în funcție de modul de obținere a energiei de măsurare, se disting:

• mărimi active, care permit eliberarea energiei pentru măsurare ( de exemplu: tensiunea electrică, curentul electric);

• mărimi pasive, care nu au energie proprie liberabilă și pentru a căror măsurare este necesară o sursă de energie auxiliară ( de exemplu: rezistența electrică, capacitatea electrică);

CLASIFICAREA MĂRIMILOR MĂSURABILE

b) după modul de variație în timp, există:

• mărimi constante ( invariabile în timpul măsurării);

• mărimi staționare, adică mărimi variabile ale căror valori ( efective, maxime sau medii) sunt constante în timp;

• mărimi nestaționare, adică mărimi la care se poate măsura valoarea instantanee la un moment, un șir de valori instantanee sau valoarea medie pe un interval de timp

2. MIJLOACE DE MĂSURARE

Mijloacele de măsurare reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice care materializează și conservă unitățile de măsură și furnizează informații de măsurare.

Un mijloc de măsurare stabilește o dependență între mărimea de măsurat și o alta ce poate fi percepută în mod direct de organele de simț ale omului, astfel încât permite determinarea valorică a mărimii respective pe baza unei scări de măsurare.

În funcție de complexitatea lor, mijloacele de măsurare se clasifică în:

• măsuri

• instrumente de măsurare

• aparate de măsură

• instalații de măsurare

2.1. MĂSURI

Măsura este reprezentarea sau materializarea materială a unității de măsură sau a unei mărimi de o valoare bine determinată în raport cu unitatea de măsură.

O măsură este valabilă sub aspect metrologic dacă îndeplinește anumite condiții generale:

• precizie adecvată a prezentării

• constanță în timp

• reproductibilitate

• utilizabilitate practică

2.2. Instrumente de măsurare

Instrumentul de măsurare este cea mai simplă asociere de dispozitive și elemente care poate furniza informații de măsurare, mărimea măsurată fiind raportată la o scară de repere.

De exemplu: instrumentul magnetoelectric, șublerul, etc.

2.3. APARATE DE MĂSURARE

Sub forma sa cea mai simplă, aparatul de măsurat generează o mărime de ieșire y, în funcție de mărimea de intrare x.

În general, mărimea de ieșire depinde nu numai de mărimea de intrare, ci și de alte mărimi care influențează aparatul. Aceste mărimi se numesc mărimi de influență. Dintre acestea cele mai obișnuite sunt:

• mărimi caracteristice mediului în care se face măsurarea ( temperatură, presiune, umiditate)

• mărimi perturbatoare electromagnetice (câmpuri electrice și electromagnetice, semnale perturbatoare transmise prin rețeaua de alimentare, etc.)

• mărimi proprii obiectului supus măsurării, dar nedorite pentru măsurarea în cauză

Aparatele de măsurare se împart în două mari categorii:

- analogice

- digitale

Aparatele de măsură analogice furnizează informația de măsurare sub forma unei mărimi fizice variabile continuu, a cărei valoare este ușor sesizabilă de către om; acesta apreciază indicația aparatului și o exprimă sub forma unui număr.

Aparatele de măsurat digitale furnizează informația de măsurare direct sub forma unui număr care este citit de operatorul uman.

Prezentarea rezultatului măsurării direct sub formă numerică este posibilă ca urmare a cuantificării și codificării.

• Prin cuantificare, domeniul continuu de variație a mărimii de măsurat este discretizat și împărțit într-un număr de subdomenii egale, numite cuante. Valoarea mărimii măsurate este egală cu un număr întreg de cuante cuprinse în ea.

• Codificarea are rolul de a atribui valori numerice mărimilor cuantificate astfel încât rezultatul să apară afișat după codificare direct sub formă zecimală.

Față de aparatele analogice, aparatele digitale prezintă numeroase avantaje datorate particularităților de afișare numerică a rezultatului și proprietăților circuitelor caracterizate prin semnale discrete. Aceste avantaje sunt:

• lipsa de ambiguități a afișării

• nu obosesc operatorul

• au rezoluție și deci exactitate practic nelimitate

• posibilitatea transmisiei, modificării și prelucrării precise și sigure a semnalelor numerice

• compatibilitatea directă cu sistemele asistate de calculator

• imunitatea ridicată în raport cu perturbațiile

• Multitudinea acestor avantaje nu trebuie să conducă la concluzia că aparatele digitale sunt net superioare celor analogice în toate situațiile. În acest sens, aparatele analogice sunt categoric avantajoase când se impune evaluarea rapidă a valorii măsurate sau tendinței de variație a acesteia.

2.4. INSTALAȚII DE MĂSURARE

O instalație de măsurare este alcătuită din totalitatea aparatelor de măsurare, măsurilor și dispozitivelor anexe, reunite sub o schemă sau metodă comună în scopul măsurării uneia sau mai multor mărimi.

După precizia pe care o au, mijloacele de măsurare se împart în:

• mijloace de măsurare de lucru, utilizate pentru măsurări curente, practice;

• mijloace de măsurare model, folosite pentru verificarea și eventual gradarea celor de lucru

• mijloace de măsurare etalon, folosite pentru reproducerea unităților de măsură cu precizie maximă.

Multiple Choice

1. Procesul de masurare este :

• a) un fenomen folosit pentru determinarea valorii unei mărimi;

• b) un ansamblu de operații utilizate pentru măsurarea unei mărimi;

• c) un set de formule folosite pentru determinarea valorii unei marimi;

Multiple Choice

Prin procesul de măsurare se obține:

• a) valoarea unei mărimi;

• b) informații privind calitatea unui obiect;

• c) formule de calculare a valorii unei mărimi;

Multiple Choice

Prin procesul de măsurare se evaluează:

• a) materiale

• b) fenomene

• c) proprietăți ale obiectelor, proceselor și fenomenelor

Multiple Select

Sunt elemente ale procesului de măsurare :

• a) metode de măsurare;

• b) mărimea de măsurat;

• c) fenomene;

• d) unități de măsură;

• e) mijloace de măsură;

Multiple Choice

Măsurandul este :

• a) un mijloc ;

• b) o operație;

• c) o mărime;

• d) un obiect;

• e) un proces;

Multiple Select

Măsura :

• a) este mai complexă decât aparatul;

• b) trebuie manevrată la fiecare măsurare;

• c) materializează una sau mai multe valori ale unei mărimii fizice ;

• d) este alcatuita din mai multe mijloace si echipamente reunite;

• e) odată pusă in funcțiune, nu mai trebuie manevrată de către operator;

Multiple Select

Mijlocul de măsurare este :

• a) mărimea de măsurat;

• b) etalonul

• c) aparatul de măsură;

• d) operațiile folosite pentru a obține valoarea unei mărimi;

• e) unitatea de măsură;

Multiple Select

Aparatul de măsurare :

• a) este mai simplu decât măsura;

• b) este mai complex decât măsura;

• c) trebuie manevrat la fiecare măsurare;

Multiple Choice

Instalația de măsurare este:

• a) o măsură;

• b) un etalon;

• c) un aparat;

• d) un ansamblu de mijloace reunite pentru efectuarea unor măsurări;

Multiple Choice

Ceasul este :

• a) un instrument;

• b) o măsură;

• c) un aparat;

• d) o instalatie de masurare;

Multiple Choice

Rigla gradată este :

• a) un aparat;

• b) o măsură;

• c) un instrument;

• d) o instalație de măsurare;

Multiple Choice

Termometrul medical este :

• a) o măsură;

• b) un aparat;

• c) o instalatie de masurare;

• d) un instrument;

Multiple Choice

Seismograful (măsoara amplitudinea cutremurelor) intră în categoria :

• a) măsurilor;

• b) aparatelor de măsurare;

• c) instalațiilor de măsurare;

• d) instrumentelor de măsurare;

Multiple Choice

Balanța electronică (pentru măsurarea maselor în magazine) este :

• a) o măsură;

• b) un aparat;

• c) un mijloc etalon;

• d) un sistem de măsurare;

• e) o metodă de măsurare;

Multiple Choice

Ampermetrul este :

• a) o unitate de măsură;

• b) un aparat;

• c) o masura;

• d) o instalatie de masurare;

Multiple Select

Mijloacele digitale :

• a) au scara gradata;

• b) au dispozitivul de afisare pe baza de cristale lichide sau diode electrolumuniscente;

• c) afișează în mod continuu valoarea mărimii de măsurat;

• d) afișează numeric valoarea mărimii de măsurat;

Multiple Select

Mijloacele analogice :

• a) au scară gradată și indice;

• b) afișează numeric valoarea mărimii de măsurat;

• c) au dispozitivul de afișare format din cristale lichide;

• d) afișează în mod continuu valoarea mărimii de măsurat;

Multiple Choice

Nu se măsoară materiale, obiecte, fenomene, ci proprietăți ale acestora;

• A) adevărat

• F) fals

Multiple Choice

Măsura este mai complexă decât instalația de măsurare;

• A) adevărat

• F) fals

Multiple Choice

În funcție de destinație, mijloacele de măsurare se clasifică în măsuri, aparate și instalații;

• A) adevărat

• F) fals

Multiple Choice

Măsurarea este o operație când operatorul execută manevrele necesare măsurării;

• A) adevărat

• F) fals