Literatura pașoptistă

Revista „Dacia literară” a fost publicată în:

• 3 ianuarie 1840

• 30 ianuarie 1521

• 10 ianuarie 1848

• 30 ianuarie 1840

Se dau versurile:

„Până când să creadă lumea, o! copii de Românie!

C-orice dor de libertate a pierit, s-a stins din voi?

Până când să ne tot plece cruda, oarba tiranie

Şi la caru-i de trufie

Să ne-njuge ea pe noi?

Până când în ţara noastră tot străinul să domnească?

Nu sunteţi sătui de rele, n-aţi avut destui stăpâni?

La arme, viteji, la arme! faceţi lumea să privească

Pe câmpia românească

Cete mândre de români!”

Comentează versurile surprinzând două trăsături ale literaturii pașoptiste.

Specificul epocii pașoptise întâlnit în versurile următoare:

„Hai, copii de-acelaşi sânge! hai cu toţi într-o unire

Libertate-acum sau moarte să cătăm, să dobândim.

Pas, români! lumea ne vede... Pentru-a Patriei iubire,

Pentru-a mamei dezrobire

Viata noastră să jertfim!

• militantismul

• tendința de occidentalizare

• eclectismul, dragostea de țară

• autohtonismul, prin tematică istorică

Se dau versurile:

„Hai, copii de-acelaşi sânge! hai cu toţi într-o unire

Libertate-acum sau moarte să cătăm, să dobândim.

Pas, români! lumea ne vede... Pentru-a Patriei iubire,

Pentru-a mamei dezrobire

Viata noastră să jertfim!

Așa cum este specific literaturii pașoptiste, în versurile date se surprinde:

• frumusețea țării și dragostea de țară

• evocarea trecutului istoric prin meditații pe ruine

• spiritul civic și patriotic al eului poetic

• dragostea de neam și țară

Revista „Dacia literară” va fi, în concepția lui Kogălniceanu

Seria care conține numai scriitori pașoptiști este:

• Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Andrei Mureșanu, Mihai Eminescu

• Nicolae Bălcescu, Gheorghe Șincai, Gheorghe Asachi, Grigore Alexandrescu

• Ion Heliade Rădulescu, Avram Iancu, Al. I. Cuza, Kogălniceanu

• Costache Negruzzi, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri

„Curierul românesc” a fost tipărit în:

• Moldova, de Ion Heliade Rădulescu

• În Transilvania, de G. Barițiu

• În Tara Românească, I. Heliade Rădulescu

• În „Moldova”, Ghe. Asachi

În studiul „Introducție la Dacia literară”, Kogălniceanu

• îndeamnă tinerii scriitori la luptă

• combate îndemnul lui I. Heliade Rădulescu de a scrie

• combate imitațiile și traducerile mediocre

• încurajează literatura originală, autohtonă

Ce semnificație are titlul revistei lui Kogălniceanu?

• interesul autorului față de istoria îndepărtată a românilor;

• intenția de a atrage abonamente din mai multe părți ale țării;

• conștiința originii comune a tuturor românilor

• Făurirea unei limbi comune prin intermediul literaturii

• trezirea mândriei naționale

Demonstrează caracterul eclectic al strofei următoare:

„În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!

Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,

Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare

Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.”