Tablouri Biblice de Tudor Arghezi

Enumeră trei aspecte pe care autorul le păstrează din Biblie, prezente în poeziile studiate.

Enumeră trei aspecte ce țin de viziunea argheziană, prezente în poeziile studiate.

Care este semnificatia titlului poemului ”Paradisul” de Tudor Arghezi? ( acceseaza View answer explanation - din partea dreapta, pentru a citi poemul)

Answer explanation

-„Grădina se chemase Paradis și Rai.

Acolo totdeauna-i mai, - Oftează Eva a pustiu,

Când povestește, mai târziu,

Copiilor ținuți în poală

De câte ori îi culcă și îi spală,

- Acolo anul ține, fără greș, De la caise până la cireși, De la cireșe până la caise. De două luni e anul pare-mi-se,

Ba, mi se pare, nici de-atât. Nu-i viscol, ger și timp urât, Doar poame bune, cu toptanul.

Cât e grădina și cât ține anul.

Un râu de miere și un râu de lapte

Se-mpreunau în miazănoapte.

Și am văzut și altceva: Bomboane-n flori și gârle de cafea.

Zahăr movili și cornuri mari cu mac,

Stafide, nuci cu cozonac. Puneai o chiflă și ieșeau o mie,

Crescute câte cinci pe-o farfurie,

Cu frișcă și muiate în sirop, Cu rom o picătură ori un strop.

Ziceai în gând și, tăvi, nu mai țin minte,

Veneau pe fugă cu plăcinte, Frigări cu pui intrau pe uși Aduse de băieți și de păpuși.

Peștii ieșeau, să întrebați pe tata,

Din iazuri, la dorință, copți de-a gata,

Și alegeai, pe sus, orice friptură,

Și se prăjea prin aer, pân’ la gură.

Orice ai fi vrut și jinduit Era de ajuns să fi râvnit.

Tata mișca numai sprânceana

Și vinul alerga cu damigeana.

Așa era în Paradis. Păcat

Că l-am pierdut și nu am ascultat!”

Descrie traiul fericit pe care il duceau primii oameni in Rai, asa cum reiese din poemul studiat. (acceseaza view answer explanation)

Answer explanation

-„Grădina se chemase Paradis și Rai.

Acolo totdeauna-i mai, - Oftează Eva a pustiu,

Când povestește, mai târziu,

Copiilor ținuți în poală

De câte ori îi culcă și îi spală,

- Acolo anul ține, fără greș, De la caise până la cireși, De la cireșe până la caise. De două luni e anul pare-mi-se,

Ba, mi se pare, nici de-atât. Nu-i viscol, ger și timp urât, Doar poame bune, cu toptanul.

Cât e grădina și cât ține anul.

Un râu de miere și un râu de lapte

Se-mpreunau în miazănoapte.

Și am văzut și altceva: Bomboane-n flori și gârle de cafea.

Zahăr movili și cornuri mari cu mac,

Stafide, nuci cu cozonac. Puneai o chiflă și ieșeau o mie,

Crescute câte cinci pe-o farfurie,

Cu frișcă și muiate în sirop, Cu rom o picătură ori un strop.

Ziceai în gând și, tăvi, nu mai țin minte,

Veneau pe fugă cu plăcinte, Frigări cu pui intrau pe uși Aduse de băieți și de păpuși.

Peștii ieșeau, să întrebați pe tata,

Din iazuri, la dorință, copți de-a gata,

Și alegeai, pe sus, orice friptură,

Și se prăjea prin aer, pân’ la gură.

Orice ai fi vrut și jinduit Era de ajuns să fi râvnit.

Tata mișca numai sprânceana

Și vinul alerga cu damigeana.

Așa era în Paradis. Păcat

Că l-am pierdut și nu am ascultat!”

Identifica versurile ce anticipează soarta celor 2 strămoși. ( acceseaza View answer explanation - din partea dreapta, pentru a citi poemul)

Answer explanation

-„Grădina se chemase Paradis și Rai.

Acolo totdeauna-i mai, - Oftează Eva a pustiu,

Când povestește, mai târziu,

Copiilor ținuți în poală

De câte ori îi culcă și îi spală,

- Acolo anul ține, fără greș, De la caise până la cireși, De la cireșe până la caise. De două luni e anul pare-mi-se,

Ba, mi se pare, nici de-atât. Nu-i viscol, ger și timp urât, Doar poame bune, cu toptanul.

Cât e grădina și cât ține anul.

Un râu de miere și un râu de lapte

Se-mpreunau în miazănoapte.

Și am văzut și altceva: Bomboane-n flori și gârle de cafea.

Zahăr movili și cornuri mari cu mac,

Stafide, nuci cu cozonac. Puneai o chiflă și ieșeau o mie,

Crescute câte cinci pe-o farfurie,

Cu frișcă și muiate în sirop, Cu rom o picătură ori un strop.

Ziceai în gând și, tăvi, nu mai țin minte,

Veneau pe fugă cu plăcinte, Frigări cu pui intrau pe uși Aduse de băieți și de păpuși.

Peștii ieșeau, să întrebați pe tata,

Din iazuri, la dorință, copți de-a gata,

Și alegeai, pe sus, orice friptură,

Și se prăjea prin aer, pân’ la gură.

Orice ai fi vrut și jinduit Era de ajuns să fi râvnit.

Tata mișca numai sprânceana

Și vinul alerga cu damigeana.

Așa era în Paradis. Păcat

Că l-am pierdut și nu am ascultat!”

Contureaza portretul Evei, asa cum reiese din poemul studiat. ( acceseaza View answer explanation - din partea dreapta, pentru a citi poemul)

Answer explanation

-„Grădina se chemase Paradis și Rai.

Acolo totdeauna-i mai, - Oftează Eva a pustiu,

Când povestește, mai târziu,

Copiilor ținuți în poală

De câte ori îi culcă și îi spală,

- Acolo anul ține, fără greș, De la caise până la cireși, De la cireșe până la caise. De două luni e anul pare-mi-se,

Ba, mi se pare, nici de-atât. Nu-i viscol, ger și timp urât, Doar poame bune, cu toptanul.

Cât e grădina și cât ține anul.

Un râu de miere și un râu de lapte

Se-mpreunau în miazănoapte.

Și am văzut și altceva: Bomboane-n flori și gârle de cafea.

Zahăr movili și cornuri mari cu mac,

Stafide, nuci cu cozonac. Puneai o chiflă și ieșeau o mie,

Crescute câte cinci pe-o farfurie,

Cu frișcă și muiate în sirop, Cu rom o picătură ori un strop.

Ziceai în gând și, tăvi, nu mai țin minte,

Veneau pe fugă cu plăcinte, Frigări cu pui intrau pe uși Aduse de băieți și de păpuși.

Peștii ieșeau, să întrebați pe tata,

Din iazuri, la dorință, copți de-a gata,

Și alegeai, pe sus, orice friptură,

Și se prăjea prin aer, pân’ la gură.

Orice ai fi vrut și jinduit Era de ajuns să fi râvnit.

Tata mișca numai sprânceana

Și vinul alerga cu damigeana.

Așa era în Paradis. Păcat

Că l-am pierdut și nu am ascultat!”

Compară imaginea Evei din poeziile studiate anterior și ,,Paradisul”. Arată diferențele. ( acceseaza View answer explanation - din partea dreapta, pentru a citi poemul)

Answer explanation

-„Grădina se chemase Paradis și Rai.

Acolo totdeauna-i mai, - Oftează Eva a pustiu,

Când povestește, mai târziu,

Copiilor ținuți în poală

De câte ori îi culcă și îi spală,

- Acolo anul ține, fără greș, De la caise până la cireși, De la cireșe până la caise. De două luni e anul pare-mi-se,

Ba, mi se pare, nici de-atât. Nu-i viscol, ger și timp urât, Doar poame bune, cu toptanul.

Cât e grădina și cât ține anul.

Un râu de miere și un râu de lapte

Se-mpreunau în miazănoapte.

Și am văzut și altceva: Bomboane-n flori și gârle de cafea.

Zahăr movili și cornuri mari cu mac,

Stafide, nuci cu cozonac. Puneai o chiflă și ieșeau o mie,

Crescute câte cinci pe-o farfurie,

Cu frișcă și muiate în sirop, Cu rom o picătură ori un strop.

Ziceai în gând și, tăvi, nu mai țin minte,

Veneau pe fugă cu plăcinte, Frigări cu pui intrau pe uși Aduse de băieți și de păpuși.

Peștii ieșeau, să întrebați pe tata,

Din iazuri, la dorință, copți de-a gata,

Și alegeai, pe sus, orice friptură,

Și se prăjea prin aer, pân’ la gură.

Orice ai fi vrut și jinduit Era de ajuns să fi râvnit.

Tata mișca numai sprânceana

Și vinul alerga cu damigeana.

Așa era în Paradis. Păcat

Că l-am pierdut și nu am ascultat!”

La cine se face referire in secventa: să întrebați pe tata?

Answer explanation

Peștii ieșeau, să întrebați pe tata,

Din iazuri, la dorință, copți de-a gata,

Și alegeai, pe sus, orice friptură,

Și se prăjea prin aer, pân’ la gură.

Orice ai fi vrut și jinduit

Era de ajuns să fi râvnit.

Tata mișca numai sprânceana

Și vinul alerga cu damigeana.

Așa era în Paradis. Păcat

Că l-am pierdut și nu am ascultat!”

Ce rol are in poezie enuntul incident : să întrebați pe tata?

Answer explanation

Peștii ieșeau, să întrebați pe tata,

Din iazuri, la dorință, copți de-a gata,

Și alegeai, pe sus, orice friptură,

Și se prăjea prin aer, pân’ la gură.

Orice ai fi vrut și jinduit

Era de ajuns să fi râvnit.

Tata mișca numai sprânceana

Și vinul alerga cu damigeana.

Așa era în Paradis. Păcat

Că l-am pierdut și nu am ascultat!”

Alege forma corecta

• Nu fă una ca asta!

• Nu face una ca asta!