8.Întocmirea planului de fabricație în funcție de necesarul de livrat este un proces complex, care presupune următoarele activități:

a)responsabilul cu producția întocmește planul de producție pe baza consumului de timp exprimat în ore-mașină sau ore-om, care apoi este transmis fiecărui șef de atelier

c)fiecare șef de atelier calculează la rândul său timpul (exprimat în ore-om sau ore- mașină) necesar realizării programului de fabricație care i-a fost transmis

b)șeful de atelier decide cantitatea de materie primă necesară zilnic

9.Diminuarea numărului lansărilor de produse în fabricație are următorul efect direct:

C.reduce întreruperile în activitatea diverselor posturi de muncă și determină o reducere a timpilor de pregătire - încheiere aferenți fiecărui post de lucru

A.reduce timpul de întocmire a bugetului comercial

B.construirea de procese tehnologice comune

D.crește costurile de producție

10.Întocmirea planurilor de fabricație revine și șefilor de echipă care detaliază planificarea procesului de fabricație prin:

b)programarea procesului de fabricație pe echipe

c)programarea activității de fabricație pe postul de muncă

d)elaborarea unui model de lucru

11.Elaborarea bugetului mașinilor și utilajelor, nu poate fi separată de planificarea pentru posturi de fabricație, deoarece:

c)se verifică astfel dacă mașinile și instalațiile existente sunt suficiente pentru executarea programului de fabricație

d)se verifică astfel dacă programul întocmit este compatibil cu structura mașinilor și utilajelor din dotarea atelierului sau secției de producție

a)se corelează necesarul de energie electrică

b)ajută la calcularea tactului

12.Dacă exigențele cerute de întocmirea bugetului mașinilor și utilajelor nu sunt satisfăcute, se va acționa, după caz, în următoarele direcții:

a)reconsiderarea planificării producției

b)reechilibrarea volumului de muncă între posturile de lucru

c)efectuarea unei modificări a programului de lucru

d)angajarea de personal suplimentar pe anumite posturi de lucru pentru care forța de muncă este deficitară

13.Dacă în ultimă instanță apar anumite neconcordanțe între planul de fabricație și posibilitățile reale de fabricație din atelier, atunci:

a)se reconsideră întregul proces de planificare și se întocmește un nou plan de fabricație care este rezultatul unui proces iterativ

b)se realizează aprovizionarea cu materiale în plus și se achiziționează mașini noi ( se impune elaborarea unui buget de investiții în acest sens) și se întocmește un nou plan de fabricație care este rezultatul unui proces iterativ

c)se renunță la contractul încheiat cu beneficiarul

14.Planul de fabricație se concretizează

a)pentru executant (șeful de echipă) în planificarea pe post de lucru a activității muncitorului

b)pentru șeful de atelier, în planificarea activității de fabricație a atelierului

c)pentru șeful de secție, în planificarea atelierelor

d)pentru directorul cu producția, în planificarea secțiilor

15.Activitatea de planificare a fabricației necesită efectuarea unor consumuri:

a)consumuri de manoperă directă și indirectă

b)consumuri de materii prime și materiale consumabile

c)efectuarea unor cheltuieli de fabricație

d)planificarea cheltuielilor cu publicitatea.

16.Întocmirea bugetului forței de muncă ocupată în procesul de fabricație, se realizează în două etape și anume:

a)stabilirea bugetului forței de muncă exprimat în ore-manoperă

c)determinarea bugetului forței de muncă exprimat în unități valorice

b)atribuirea sarcinilor la fiecare post de lucru

17.Stabilirea bugetului forței de muncă exprimat în ore-manoperă, are finalitatea în

a)bugetul orelor de manoperă - un tablou al repartizării orelor de manoperă, în cadrul procesului de planificare, pe fiecare verigă organizatorică

b)determinarea bugetului forței de muncă exprimat în unități valorice (costurile aferente orelor de manoperă)

18.Metoda O.P.T. (Technologie Production Optimisee) are ca obiective:

b)creșterea producției vândute

d. diminuarea cheltuielilor de exploatare

c)creșterea intensității muncii

19. Întocmirea bugetului materiilor prime:

se face în unități calitative

20. Bugetul materiilor prime în expresie fizică:

a) are la bază planul de fabricație întocmit care stabilește cantitățile de produse de fabricat

c) fixează operațiile de executat în cadrul fiecărei secții, fiecărui atelier, fiecărei echipe și fiecărui post de lucru

b) stabilește necesarul de resursă de muncă

21. Bugetul materiilor prime în expresie fizică conține:

a) consumuri materiale detaliate, conform procesului de planificare, pe posturi de muncă

b) atât consumul propriu-zis, cât și deșeurile sau pierderile de fabricație

c) consumuri materiale detaliate la care se adaugă 20% în plus

22. Rebuturile și deșeurile de fabricație:

a) sunt luate în calcul în cadrul bugetelor de fabricație, deoarece cantitatea de materiale consumate împreună cu deșeurile trebuie să conducă la un număr egal cu cel al produselor fabricate, care este diminuat cu rebuturile

c) necesită întocmirea unui buget special pentru pierderi și rebuturi dacă au o pondere importantă din cantitățile consumate

b) nu sunt luate în calcul în cadrul bugetelor de fabricație deoarece cantitatea de materiale consumate împreună cu deșeurile nu conduce la un număr egal cu cel al produselor fabricate daca scădem rebuturile

d) nu necesită întocmirea unui buget special pentru pierderi și rebuturi dacă au o pondere importantă din cantitățile consumate

23. Bugetul materiilor prime în expresie valorică:

a) constă în exprimarea valorică a bugetului materiilor prime

c) se obține prin multiplicarea cifrelor înscrise în bugetul cantitativ în expresie fizică cu costurile standard unitare ale fiecărui material consumat

b) se obține prin multiplicarea cifrelor înscrise în bugetul cantitativ în expresie fizică cu prețul fiecărui material consumat

d) ține cont de valoarea de întrebuințare a produsului final

24. Bugetul materialelor consumabile:

a) se elaborează în expresie cantitativă, fizică

b) se elaborează în unități valorice

c) se întocmește pentru o firmă cu ciclu lung de fabricație caracterizată prin existența produselor în curs de fabricație

25. Bugetul aprovizionării:

a) evidențiază consumurile ocazionate de realizarea planului de fabricație.

b) conține prețul de achiziție costul de aprovizionare (costul comenzii și costul transportului)

c) conține costurile recepției, magazinajul și stocajul (costul intrării și al deținerii în stoc)

d) conține costurile eventualelor stocuri de siguranță

26. La elaborarea bugetului comercial, trebuie să țină cont de următorii indicatori:

a) nivelul cantităților de produse vândute pe diverse piețe

b) condițiile în care au loc vânzările

mărimea cheltuielilor directe ocazionate de vânzarea produselor

d) mărimea cheltuielilor indirecte ocazionate de vânzarea produselor

27. La elaborarea bugetului comercial, trebuie să țină cont de următorii indicatori:

a) mărimea cheltuielilor indirecte ocazionate de vânzarea produselor

b) mărimea veniturilor încasate din vânzări

c) nivelul marjelor comerciale standard

d) nivelul stocurilor de produse finite

28. Responsabilitatea serviciului comercial constă în:

a) gestionarea corectă a stocurilor materiale

b) realizarea unei analize judicioase a nivelului cheltuielilor ocazionate de stocarea produselor, comparativ cu cheltuielile ocazionate de realizarea unor acțiuni de promovare și stimulare a vânzărilor pentru produsele din stoc, astfel încât pe ansamblu să se obțină un cost minim și deci un profit cât mai mare.

d) întocmirea bugetului comercial

c) întocmirea bugetului de materii prime

29. Bugetul directorului (managerului) comercial:

a) este întocmit de directorul (managerul) comercial

c) este întocmit pe baza planului firmei pe termen mediu, al bugetul producției (industrial), și al bugetului trezoreriei

b) este întocmit de directorul (managerul) general

30. Bugetul directorului (managerului) comercial este întocmit pe baza:

a) planului firmei pe termen mediu, care se referă la cantitățile vândute și segmentele de piață pentru fiecare produs, imaginea de marcă și mijloacele de promovare utilizate, politicile de produs, rețelele de distribuție și politicile de rețea etc.

b) bugetului producției (industrial), care conține date despre capacitățile de producție, gradul de utilizare a acestora, precum și volumul investițiilor ce se vor realiza etc.

c) bugetului trezoreriei, în care este arătată capacitatea firmei de a-și finanța ciclul de producție și de avea lichidități

31. Metoda de management Kanban a pornit de la constatarea că, în general, salariații firmei au tendința de a realiza:

producție sub nivelul planificat

32. Pentru a aplica metoda de management Kanban trebuie căutate și găsite acele mijloace, care să permită continuarea producției în următoarele condiții:

a) producția să fie comandată (cerută)

b) producția să se realizeze la termenul cerut de beneficiar

d) producția să fie fabricată în cantitatea solicitată

c) să se reducă cheltuielile fixe unitare

e) producția să fie realizată cu rebuturi minime

33. Esența Metodei Kanban constă în:

B) Un loc de muncă, un atelier etc. din amonte, cere unui loc de muncă din aval, să realizeze numai o anumită producție care lui îi este necesară și la rândul său el să realizeze acea producție, care îi este cerută de locul de muncă următor, adică de cel din amontele său pentru care el ocupă poziția de aval, iar acesta din urmă să producă numai ceea ce este cerut de clienți

A) Un loc de muncă, un atelier etc. din aval, cere unui loc de muncă din amonte, să realizeze numai o anumită producție care lui îi este necesară și la rândul său el să realizeze acea producție, care îi este cerută de locul de muncă anterior, adică de cel din avalul său pentru care el ocupă poziția din amonte

C) Un loc de muncă, un atelier etc. din aval, cere unui loc de muncă din amonte, să realizeze numai o anumită producție care lui îi este necesară și la rândul său el să realizeze acea producție, care îi este cerută de locul de muncă anterior, adică de cel din avalul său pentru care el ocupă poziția din amonte, iar acesta din urmă să producă numai ceea ce este cerut de clienți

D) Un loc de muncă, un atelier etc. din amonte, cere unui loc de muncă din aval, să realizeze producția maximă posibilă, care îi este cerută de locul de muncă următor, adică de cel din amontele său pentru care el ocupă poziția de aval, pentru a obține o valorificare superioară a resurselor.

35. Aplicarea etichetelor de producție (Kanban) este posibilă dacă:

a) locurile de muncă sunt consecutive pe fluxul tehnologic

c) există spații de depozitare pentru containere la fiecare loc de muncă

e) există spații de depozitare pentru containere și între două locuri de muncă succesive

b) se lucrează în mai multe schimburi

36. Care este relația de determinare a numărului de containere și numărul de etichete rezultat din analiza producției cu Metoda Kanban dacă: numărul mediu de repere solicitat în unitatea de timp este 420 cadența de fabricație este de 8 ore capacitatea containerului este de 14 bucăți produs iar coeficientul de corecție permis este de

A) ……………= 12 etichete

37. Dacă la un loc de muncă, se fabrică trei tipuri de repere în următoarea structură: reperul R1 cu 6 etichete în circulație, reperul R2 cu 5 etichete în circulație și reperul R3 cu 2 etichete în circulație, iar în planul de producție al locului de muncă există două etichete pentru fiecare reper, conform circuitului etichetelor există următoarele variante corecte:

pentru reperul R1 vor fi în stocaj 4 containere

pentru reperul R2 vor fi în stocaj 3 containere

d) pentru reperul R3 nu vor fi în stocaj containere

e) este necesară lansarea preferențială în fabricație, a reperului R3

b) pentru reperul R1 va fi în stocaj 1 container

38. Metoda O.P.T. (Technologie Production Optimisee):

a) în toate variantele sale s-a aplicat în firme industriale pentru a elimina posibilele „intrări strangulate”, concretizate în resurse, mașini, utilaje, ateliere a căror capacitate reală (nu teoretică) de producție este inferioară cererii pe piață

b) precizează că „strangulările” definesc în totalitate condițiile de producție din firmă și că de ele trebuie ținut cont pentru organizarea mai bună a producției în firmă

c) nu ține cont de „intrările ștrangulate”, ci de evidența stocurilor din firma industrială

40. Metoda O.P.T. (Technologie Production Optimisee) este fundamentată pe un set de reguli. Dintre acestea fac parte:

a) trebuie echilibrat fluxul tehnologic și nu capacitățile de producție

b) nivelul de utilizare a unor intrări strangulate nu se stabilește folosind propriu său potențial, ci prin folosirea celorlalte restricții ale sistemului, care este firma industrială

c) utilizarea și folosirea deplină a unei resurse nu sunt noțiuni diferite, deci sunt sinonime

41. Metoda O.P.T. (Technologie Production Optimisee) este fundamentată pe un set de reguli. Dintre acestea fac parte:

a) utilizarea și folosirea deplină a unei resurse sunt noțiuni diferite, deci nu sunt sinonime.

b) oră pierdută în situația unei resurse insuficiente (ștrangulate) este de fapt o oră pierdută pentru întregul sistem de resurse

c) oră câștigată prin folosirea unei resurse ne-insuficiente nu prezintă importanță.

d) resursele insuficiente determină atât nivelul intrărilor la fiecare locul de muncă, cât și nivelul stocurilor inițiale și intermediare

a) presupune în principal fluidizarea traficului pieselor în firmă, prin evitarea transporturilor inutile

b) recomandă să se amplaseze locurile de muncă unul lângă altul și să se efectueze operații succesive prin minimizarea operațiilor de transport și reducerea costurilor aferente

c) presupune reducerea stocurilor intermediare din parcurs, și simplificarea fluxului reperelor, creșterea vitezei de circulație în flux, și urmărirea facilă a fabricației

a) pune în linie operațiile, folosind drept mijloace de lucru celule de fabricație în ateliere,

b) pune în linie fabricația diferitelor produse, descentralizarea activității de recepție, stocare și expediție etc.

c) presupune facilitarea accesului la resursele deficitare.

44. La aplicarea Metodei SMED atelierele în flux (Flow shop) sunt cele

a) în care fluxul pieselor este un flux evident, adică materiile prime intră pe de o parte și produsele finite ies pe de altă parte, iar mașinile sunt în general specializate (valabil pentru producția de serie mare, industria chimică, alimentară etc)

b) de mecanică generală, în care trebuie apelat la tehnologia de grupare a pieselor pentru a se putea transforma în final un astfel de atelier în atelier în flux

c) constituite un set de mașini capabile să realizeze un ansamblu de piese trecând foarte repede de la fabricarea uneia la alta. Dacă regruparea pieselor a fost corect făcută atunci se poate regăsi într-o celulă flexibilă un flux principal, care să permită amplasarea mașinilor într-o anume ordine încât deplasarea reperelor să fie reduse la

45. Implementarea metodei SMED presupune parcurgerea mai multor etape. Dintre acestea fac parte:

a) stabilirea distinctă a operațiilor IED și OED b) transformarea operațiilor IED în OED

c) aplicarea unor standarde de funcțiuni

d) adoptarea unor restrângeri funcționale e) adoptarea unor măsuri pentru sincronizarea lucrului

B. servește pentru planificarea necesarului, având drept punct de plecare elementele componente realizate în buclă închisă pe baza noțiunii de prioritate

A. este folosită pentru planificarea necesarului, pornindu-se de la elementele componente ale nomenclatorului de fabricație

C. apreciază gestiunea de ansamblu a Planului Industrial și Comercial sau a gestiunii de urmărire a producției

D. este recomandabilă pentru o gestiune pe termen scurt, integrând conceptele de tip just (real) stabilite de firmele japoneze

a) distinge necesarul independent, care constituie granița între firme și mediul său exterior (produse finite, piese de schimb etc.)

distinge necesarul dependent, determinat de necesarul independent și calculat pornind de la descompunerea produselor finite în elementele lor componente, determinându-se pe această bază necesarul de materiale, piese, subansamble etc.

d) se aplică cu succes în situația firmelor industriale, care produc produse finite complexe formate din foarte multe elemente componente

c) se aplică cu succes în firmele industriale, care produc produse finite simple

a) se poate aplica cu succes pentru economia României

b) permite glisarea producției de pe termen lung pe termen scurt

c) este o metodă de simulare a activității industrial

49. La aplicarea Metodei SMED distingem următoarele tipuri de ateliere:

a) ateliere în flux (Flow shop)

b) ateliere pe operații (Job shop)

c) ateliere – celule flexibile de fabricație

50. La Metoda MRP 2, calculele de încărcare globală:

a) permit să se verifice în general dacă necesarul planificat este în concordanță cu capacitatea firmei

b) arată dacă există pericolul iminent sau mai îndepărtat ca prevederile din Planul industrial și comercial și cele din Programul director de producție să nu poată fi realizate de firmă,

c) permit a se stabili ansamblul ordinii de fabricație

Licenta

Authored by Adrian Oprisor-pitu

Special Education

Used 100+ times

AI Actions

Add similar questions

Adjust reading levels

Convert to real-world scenario

Translate activity

More...

Content View

Student View

50 questions

Show all answers

MULTIPLE SELECT QUESTION

2 mins • 5 pts

1. Tabloul de bord, folosit ca instrument în management:

a) reprezintă instrument de clasificare a clientelei

b) regrupează și prezintă sub formă selectivă indicatorii semnificativi denumiți și puncte cheie sau semnalizatori, care permit responsabilului ansamblului sau al unei părți a firmei să-și controleze propriul domeniu de responsabilitate

c) este un instrument de lucru, de control, de previziune, deplanificare a unor acțiuni legate de un domeniu de responsabilitate din cadrul firmei

d) este un instrument folosit pentru ordonanțarea producției

MULTIPLE SELECT QUESTION

2 mins • 5 pts

2. Tabloul de bord al managerului cuprinde următoarele părți:

a) Elemente ale activității comerciale

b) Elemente consacrate sintezei bugetului de exploatare

c) Elemente care evidențiază mijloacele firmei

d) Elemente care reflectă evoluția trezoreriei

MULTIPLE SELECT QUESTION

2 mins • 5 pts

3. Identificați afirmațiile corecte:

a) Centrul de cheltuieli o parte din structura formală a firmeipentru care cheltuielile pot fi identificate

b) Centrul de profit este o extindere a structurii formale afirmei, unde nu numai cheltuielile, dar

și profiturile sunt identificabile

c) Centrul de profit reprezintă acea parte a afacerii generatoare de cheltuieli și de venituri.

d) Centrul de buget este reprezentat de un segment al uneifirme asupra căreia se poate exercita un control și pentru care se poate elabora un buget

MULTIPLE SELECT QUESTION

2 mins • 5 pts

4. După criteriul sferei de cuprindere se disting următoarele tipuri de bugete:

a) bugete generale

b) bugete parțiale

c) bugete elaborate pe compartimente (funcționale sauoperaționale) și pe posturi de conducere

d) bugete elaborate pe produse, proiecte sau activități,întocmite în funcție de timpul necesar realizării produsului,proiectului sau activității respective

MULTIPLE SELECT QUESTION

2 mins • 5 pts

5.După criteriul responsabilității bugetare se disting următoarele tipuri de bugete:

a)bugete generale

b)bugete elaborate pe compartimente (funcționale sau operaționale) și pe posturi de conducere

c)bugete elaborate pe produse, proiecte sau activități, întocmite în funcție de timpul necesar realizării produsului, proiectului sau activității respective

d)bugete parțiale

MULTIPLE CHOICE QUESTION

2 mins • 5 pts

6.Prognoza reprezintă pentru manager:

a)anticipare a unor evenimente viitoare

b)judecată în baza unei experiențe de viață

c)capacitate de a enunța o teorie care se bazează pe previziune

d)opinie formată pe baza propriei capacități

MULTIPLE SELECT QUESTION

2 mins • 5 pts

7.Planul de fabricație este un tablou care are următoarele caracteristici

a)este componentă a previziunilor livrărilor de piese fabricate ale unui atelier sau

post de lucru

b)asigură corespondența acestor previziuni ale livrărilor cu previziunile legate de activitatea de fabricație și cu numărul de ore solicitate de aceasta pe post de lucru

c)asigură echilibrul între volumul de muncă necesar și cel repartizat diverselor posturi de lucru (sau atelierelor de fabricație)

d)stabilește cheltuielile în ore pentru fiecare atelier și distribuie posturile de lucru în funcție de producția ce trebuie obținută, pe lună și pe zi

Access all questions and much more by creating a free account

Create resources

Host any resource

Get auto-graded reports

Continue with Google

Continue with Email

Continue with Classlink

Continue with Clever

or continue with

Microsoft

Apple

Others

Already have an account?

Similar Resources on Wayground

50 questions

Examen Matemáticas Financieras FM F3 V3

Quiz

•

Professional Development

46 questions

Q3 ESP 10 EXAM

Quiz

•

10th Grade - University

45 questions

Wikang Pambansa

Quiz

•

11th Grade

47 questions

RUTAS ALIMENTADORAS ZONAS 0,1,2,3,4,6,7,8

Quiz

•

51 questions

Sesi 2

Quiz

•

1st - 5th Grade

51 questions

Habilidades Transversales en la Empresa

Quiz

•

Professional Development

Popular Resources on Wayground

15 questions

Fractions on a Number Line

Quiz

•

3rd Grade

20 questions

Equivalent Fractions

Quiz

•

3rd Grade

25 questions

Multiplication Facts

Quiz

•

5th Grade

$fractions$

22 questions

fractions

Quiz

•

3rd Grade

20 questions

Main Idea and Details

Quiz

•

5th Grade

20 questions

Context Clues

Quiz

•

6th Grade

15 questions

Equivalent Fractions

Quiz

•

4th Grade

20 questions

Figurative Language Review

Quiz

•

6th Grade

Discover more resources for Special Education

4 questions

Conflict Resolution

Lesson

•

20 questions

Place Value

Quiz

•

KG - 3rd Grade

20 questions

CVC Words

Quiz

•

KG - 1st Grade

24 questions

CKLA Unit 5 assessment K

Quiz

•

10 questions

STAAR Review - Editing & Revising Clusters

Quiz

•

10 questions

Reflexive Pronouns

Quiz

•

KG - 5th Grade

10 questions

Long i- igh, ie, and y Quiz

Quiz

•

KG - 3rd Grade

12 questions

Quarter Past, Half Past, and Quarter To

Quiz

•

KG - 12th Grade

Licenta

1. Tabloul de bord, folosit ca instrument în management:

2. Tabloul de bord al managerului cuprinde următoarele părți:

3. Identificați afirmațiile corecte:

4. După criteriul sferei de cuprindere se disting următoarele tipuri de bugete:

5.​După criteriul responsabilității bugetare se disting următoarele tipuri de bugete:

6.​Prognoza reprezintă pentru manager:

7.​Planul de fabricație este un tablou care are următoarele caracteristici

8.​Întocmirea planului de fabricație în funcție de necesarul de livrat este un proces complex, care presupune următoarele activități:

9.​Diminuarea numărului lansărilor de produse în fabricație are următorul efect direct:

10.​Întocmirea planurilor de fabricație revine și șefilor de echipă care detaliază planificarea procesului de fabricație prin:

Access all questions and much more by creating a free account

Similar Resources on Wayground

Popular Resources on Wayground

Discover more resources for Special Education

5.După criteriul responsabilității bugetare se disting următoarele tipuri de bugete:

6.Prognoza reprezintă pentru manager:

7.Planul de fabricație este un tablou care are următoarele caracteristici

8.Întocmirea planului de fabricație în funcție de necesarul de livrat este un proces complex, care presupune următoarele activități:

9.Diminuarea numărului lansărilor de produse în fabricație are următorul efect direct:

10.Întocmirea planurilor de fabricație revine și șefilor de echipă care detaliază planificarea procesului de fabricație prin: