Floare-albastră

Numele și prenumele

Elementele de prozodie sunt:

• ritmul iambic, măsura de 7-8 silabe, rima îmbrățisată
• ritmul trohaic, măsura de 7-8 silabe, rima împerecheată
• ritmul trohaic, măsura de 7-8 silabe, rima îmbrățisată

În versurile: „Și de-a soarelui căldură/Voi fi roșie ca mărul/Mi-oi desface de-aur părul/Să-ți astup cu dânsul gura.” sunt prezente următoarele figuri de stil:

• metaforă, comparație, hiperbolă
• inversiune, comparație, epitet cromatic
• epitet, inversiune, enumerație

Textul se încadrează în romantism prin:

• Tema iubirii și a naturii, interesul pentru avere, motivul florii albastre
• Motivul florii albastre, relația cu mediul, tema timpului
• Tema iubirii și a naturii, condiția omului de geniu, amestecul de specii literare, cultivarea antitezei

Motivele literare care contribuie la realizarea temei naturii sunt:

• izvorul, visul, stelele, luceafărul, crengile, balta
• codrul, luceafărul, teiul, trestia, noaptea, valea, visul
• codrul, izvorul, trestia, valea, balta, noaptea

Secvența „Și mi-i spune-atunci povești/Și minciuni cu-a ta guriță,/Eu pe-un fir de romaniță/Voi cerca de mă iubești.” este :

• pastel
• idilă
• elegie

Titlul anticipează:

• tema iubirii și a trecutului istoric
• confruntarea a două viziuni asupra existenței, ilustrate de opoziția ființa terestră și omul de geniu
• tema naturii în ipostaza cadrului terestru

Comentează secvența - «Iar te-ai cufundat în stele/Și în nori și-n ceruri nalte?/De nu m-ai uita încalte,/Sufletul vieții mele./În zadar râuri de soare/Grămădești-n a ta gândire/Și câmpiile Asire/Și întunecata mare;/Piramidele-nvechite/Urcă-n cer vârful lor mare -/Nu căta în depărtareFericirea ta, iubite»! punctând trăirile vorbitorului și două figuri de stil prin care sunt ele exprimate.

În secvența „Hai în codrul cu verdeață, Und-izvoare plâng în vale,Stânca stă să se prăvaleIn präpastia măreață” pot fi identificate:

• imagini vizuale
• imagini kinestezice
• imagini auditive
• toate cele de mai sus
• niciuna