Drept civil-definitivi

Dacă defunctul a lăsat un fiu din căsătorie, un fiu din afara căsătoriei și doi nepoți de fiu predecedat, moștenirea se va împărți astfel:

• fiul din căsătorie va primi 1/3 din moștenire;

• fiul din căsătorie va primi jumătate din moștenire iar cealaltă jumătate se va împărți între fiul din afara căsătoriei și nepoții de fiu;

• nepoții de fiu vor culege împreună cota de ½ din moștenire.

În materia plății nedatorate:

• plata primită cu bună-credință de creditor poate fi obiectul restituirii în orice situație;

• nu poate fi dispusă restituirea plății primite cu bună-credință de creditor, dacă acesta, în prealabil, a lăsat să se împlinească termenul de prescripție;

• plata efectuată de debitor anterior împlinirii termenului suspensiv va fi restituită în orice situație.

A îi împrumută lui B o mașină de tuns iarba. B o vinde lui C la o piață de vechituri. C află ulterior că aparatul era al lui A și îl ține ascuns vreme de 1 an într-o anexă a casei sale. Care dintre afirmațiile următoare este/sunt adevărată/adevărate?

• A poate introduce o acțiune imprescriptibilă în revendicare împotriva lui C;

• A poate revendica mașina de tuns iarba de la C într-un termen de 3 ani calculat de la data la care a împrumutat bunul mobil lui B;

• C este de bună-credință la data achiziționării mașinii de tuns iarba.

În materie de capacitate:

• Incălcarea regulilor privitoare la capacitatea de exercițiu a persoanei fizice se sancționează cu nulitatea relativă;

• persoanele juridice pot avea numai acele drepturi și obligații care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit de lege, actul de constituire sau statut;

• minorul cu vârsta mai mică de 14 ani poate încheia singur acte de dispoziție care se execută la data încheierii lor, chiar dacă acestea au o valoare semnificativă.

Cel care a intrat în stăpânirea unui bun imobil al altuia, profitând că acesta era în cursul unor îngrijiri medicale de durată în străinătate:

• va avea o posesie de rea-credință;

• va avea o posesie clandestină, pentru că adevăratul proprietar nu avea cum să o cunoască;

• poate formula cu succes o acțiune posesorie contra proprietarului, care, la întoarcere, îl tulbură prin violență în stăpânirea bunului.

Cererea de chemare în judecată formulată de către unul dintre creditorii solidari:

• poate întrerupe prescripția doar față de creditorul reclamant;

• întrerupe prescripția și față de ceilalți creditori solidari;

• întrerupe prescripția față de ceilalți creditori doar dacă aceștia intervin în proces.

A, B și C sunt, de mai mulți ani, coproprietari ai unui imobil (apartament), A deținând o cotă de proprietate de 5/8, B, una de 1/8 și C, una de 2/8. Printr-un contract încheiat între B și C, pe de o parte, respectiv D, pe de altă parte, primii i-au închiriat celui de-al doilea întregul apartament, pentru o perioadă de 30 de luni. Imediat după încheierea contractului, D a preluat apartamentul și s-a mutat în acesta. În această situație, A, care obișnuia, cu consimțământul lui B și al lui C, să folosească apartamentul în fiecare iarnă, dorind să se mute în acesta pentru aceeași perioadă:

• poate intenta împotriva lui D o acțiune posesorie, dacă nu a trecut un an de la data încheierii contractului de închiriere;

• poate intenta împotriva lui D o acțiune în revendicare, dacă a trecut un an de la data încheierii contractului de închiriere;

• nu are la dispoziție decât o acțiune în despăgubiri îndreptată împotriva lui B și a lui C, pentru repararea întregului prejudiciu cauzat prin încheierea contractului de închiriere.

La data de 2.03.2019, CD îi vinde lui AB un autoturism rulat având la bord 80000 km, pentru un preț de 15000 euro. După două zile de la predarea autoturismului, AB constată anumite defecțiuni ale cutiei de viteze, care afectau sever funcționarea în condiții de siguranță a autoturismului. În acest context, AB sesizează poliția, care, cu mijloace proprii, verifică istoricul autoturismului și constată că, în ziua vânzării, mașina a fost prezentată de către vânzător, succesiv, la două unități service auto. Pe una dintre fișe apare menționată o defecțiune care afecta sever funcționarea autoturismului la o viteză mai mare de 120 km/h, cauzată de utilizarea unor piese contrafăcute. Pe cea de a doua fișă, singura care a fost prezentată lui AB la întocmirea actului, nu mai apare menționată nicio defecțiune.

• AB are dreptul să obțină anularea contractului;

• dacă AB preferă menținerea contractului, el poate solicita reducerea prestației cu valoarea daunelor interese la care este îndreptățit;

• dacă solicită anularea contractului, AB pierde dreptul de a cere daune-interese.

Dacă Primus (întreținător) și Secundus (întreținut) au încheiat un contract de întreținere cu titlu oneros:

• Primus nu poate invoca impreviziunea ca urmare a împrejurării că Secundus se dovedește a fi neobișnuit de longeviv;

• moștenitorii lui Secundus nu pot obține anularea contractului pentru leziune în situația în care Secundus moare la 1 an de la data încheierii contractului, moment până la care valoarea întreținerii primite a fost de doar 10% din valoarea bunului transmis lui Primus;

• Secundus poate obține anularea contractului în cazul în care, fără justificare, Primus nu își execută obligația.

Între A și B se încheie un contract de împrumut de bani cu termen suspensiv, pentru o sumă de 100.000 lei. Pentru a obține de la A împrumutul de care avea nevoie, B l-a convins pe C să se oblige față de A în sensul că, dacă, la scadență, B nu își va executa integral obligația, C o va executa, în totalitate, pentru acesta. Înaintea scadenței, pentru a fi liberat de datoria asumată, C îi plătește lui A întreaga creanță pe care acesta o deținea față de B, fără însă a-l înștiința în prealabil pe acesta din urmă despre plata pe care urmează să o facă. După efectuarea plății, C îi comunică lui B acest lucru și îi solicită ceea ce i-a plătit lui A în locul său. B arată că el nu îi mai datora lui A, la data plății efectuate de către C, decât suma de 60.000 lei, întrucât restul de 40.000 lei din datorie fusese stins printr-o compensație legală înaintea acestei date. Primind suma de 100.000 lei de la C, A nu i-a plătit lui B suma de 40.000 lei. În această situație:

• B este dator să-i plătească lui C întreaga sumă achitată de către acesta lui A, urmând să se îndrepte împotriva lui A pentru restituirea plății nedatorate de 40.000 lei;

• B nu este dator să-i plătească lui C decât suma de 60.000 lei, în baza subrogației legale în drepturile lui A împotriva lui B;

• C păstrează dreptul de a-i cere lui A restituirea sumei de 40.000 lei, cu titlu de plată nedatorată.