Cum explică teoria anomiei a lui Robert Merton apariția delincvenței?

• Prin lipsa oportunităților legale pentru atingerea valorilor sociale acceptate.

• Prin slăbirea controlului social asupra indivizilor.

• Prin faptul că normele sunt prea rigide pentru majoritatea populației.

Answer explanation

Răspuns corect: a) Prin lipsa oportunităților legale pentru atingerea valorilor sociale acceptate.

Paragraf aferent: „Merton a modificat conceptul de anomie pentru a se referi la tensiunea la care este supus comportamentul indivizilor atunci când normele acceptate intră în conflict cu realitatea socială. (...) Cei care nu „reușesc” pot fi condamnați pentru aparenta lor incapacitate de a realiza un progres material. În această situație, există o presiune enormă de a progresa prin orice mijloace, legitime sau nelegitime.”​

Explicație: Merton susține că tensiunea dintre aspirațiile sociale (cum ar fi succesul financiar) și lipsa unor mijloace legitime de a le atinge poate duce la comportamente deviante sau criminale, mai ales în rândul celor dezavantajați.

Care este contribuția lui Howard Becker la teoria devianței?

• Devianța este determinată de factori biologici și psihologici.

• Comportamentul deviant este definit de societate prin procesul de etichetare.

• Devianța apare doar în contextul unor subculturi delincvente.

Answer explanation

Răspuns corect: b) Comportamentul deviant este definit de societate prin procesul de etichetare.

Paragraf aferent: „Howard Becker (...) a dorit să arate cum sunt produse identitățile deviante, mai curând prin etichetare decât prin motivație sau comportament deviant. Conform lui Becker, „comportamentul deviant este cel etichetat astfel de către ceilalți.”​

Explicație: Becker argumentează că devianța nu este o trăsătură intrinsecă a unui comportament, ci rezultatul percepției și reacției societății față de acel comportament. Etichetarea influențează modul în care individul se vede pe sine și este văzut de ceilalți, determinând astfel continuarea sau intensificarea comportamentului deviant.

Cum definește teoria conflictului perspectiva asupra legilor și delincvenței?

• Legile sunt neutre și aplicate imparțial tuturor cetățenilor.

• Legile sunt create pentru a proteja interesele tuturor claselor sociale.

• Legile sunt instrumente ale clasei dominante pentru menținerea puterii.

Answer explanation

Răspuns corect: c) Legile sunt instrumente ale clasei dominante pentru menținerea puterii.

Paragraf aferent: „Autorii [noii criminologii] susțin că legile sunt instrumente folosite de cei puternici pentru a-și menține propriile poziții privilegiate. (...) Sistemul de justiție penală (...) devine din ce în ce mai opresiv față de contravenienții din rândul clasei muncitoare.”​

Explicație: Teoria conflictului, influențată de marxism, arată că legile reflectă și întăresc interesele economice și politice ale clasei dominante, în timp ce criminalizează comportamentele celor marginalizați, precum clasele muncitoare sau minoritățile.

Cum contribuie teoria controlului social a lui Travis Hirschi la înțelegerea delincvenței?

• Delincvența este rezultatul unor factori economici și politici.

• Delincvența apare din lipsa atașamentului față de norme și instituții sociale.

• Delincvența este o consecință a oportunităților economice reduse.

• Delincvența este o formă de protest împotriva inegalităților sociale.

Answer explanation

Răspuns corect: b) Delincvența apare din lipsa atașamentului față de norme și instituții sociale.

Paragraf aferent: „Hirschi susținea că există patru tipuri de legături care unesc oamenii în societate: atașament, angajare, implicare și convingere. Când aceste legături sunt slabe, poate rezulta delincvența și devianța.”​

Explicație: Teoria lui Hirschi sugerează că persoanele cu legături sociale slabe (de exemplu, relații familiale sau implicare în comunitate) sunt mai predispuse la comportamente deviante, deoarece nu au suficiente motive pentru a respecta normele sociale.

Care este contribuția teoriei „noii criminologii” la înțelegerea devianței?

• Devianța este un comportament inerent criminal și distructiv.

• Devianța este o alegere politică deliberată pentru a contesta inegalitățile.

• Devianța este exclusiv rezultatul unor trăsături psihologice individuale.

• Devianța este cauzată de sărăcia extremă și excluderea socială.

Answer explanation

Răspuns corect: b) Devianța este o alegere politică deliberată pentru a contesta inegalitățile.

Paragraf aferent: „Teoreticienii noii criminologii susțin că indivizii își aleg în mod activ comportamentul deviant ca răspuns la inegalitățile sistemului capitalist. (...) Membrii grupurilor contraculturale (...) erau angajați în acte politice distincte, provocări la adresa ordinii sociale.”​

Explicație: Noua criminologie consideră devianța nu ca un fenomen pasiv, ci ca un act politic conștient, prin care indivizii sau grupurile marginalizate contestă sistemele de putere și normele dominante, reflectând conflictele din societate.

Cum explică teoria subculturii delincvența în rândul tinerilor, conform lui Albert Cohen?

• Delincvența este o reacție la lipsa oportunităților economice.

• Este rezultatul conflictelor dintre valorile subculturii și normele dominante.

• Este o formă de adaptare individuală la marginalizarea socială.

• Delincvența apare exclusiv în medii dezavantajate economic.

Answer explanation

Răspuns corect: b) Este rezultatul conflictelor dintre valorile subculturii și normele dominante.

Paragraf aferent: „Albert Cohen susține că grupurile delincvente tânjesc să-și creeze un statut propriu. Aceste grupuri dezvoltă subculturi proprii, în care standardele dominante sunt respinse și înlocuite cu altele, adesea opuse.”​

Explicație: Cohen argumentează că tinerii marginalizați adoptă valori contrare normelor dominante pentru a-și crea o identitate și un statut propriu în cadrul subculturii lor. Acest fenomen este o reacție la respingerea sau eșecul în sistemul educațional și în societatea dominantă.

Cum descrie Michel Foucault rolul închisorilor în controlul social?

• Închisorile sunt mijloace eficiente de reabilitare a infractorilor.

• Închisorile sunt o reflecție a normelor și valorilor morale ale societății.

• Închisorile sunt un instrument de disciplinare și supraveghere care reflectă o logică mai largă de control social.

• Închisorile sunt exclusiv o formă de pedeapsă fizică.

Answer explanation

Răspuns corect: c) Închisorile sunt un instrument de disciplinare și supraveghere care reflectă o logică mai largă de control social.

Paragraf aferent: „Foucault arată că închisorile nu servesc doar scopului de a pedepsi infractorii, ci sunt și locuri de disciplinare. Prin mecanisme precum supravegherea constantă, ele reproduc logica puterii care operează la toate nivelurile societății.”​

Explicație: Foucault interpretează închisorile ca parte a unui sistem de „disciplinare” care normalizează comportamentele și menține ordinea socială prin mecanisme subtile de supraveghere și control. Ele sunt o expresie a „societății disciplinare,” în care puterea operează nu doar prin forță, ci și prin internalizarea normelor.

Cum relaționează teoria lui Cloward și Ohlin despre oportunități diferențiate cu delincvența?

• Delincvența apare atunci când oportunitățile legitime sunt egale pentru toți.

• Grupurile delincvente oferă oportunități alternative pentru a obține succesul în condițiile lipsei de mijloace legitime.

• Oportunitățile diferențiate sunt un rezultat direct al alegerilor individuale.

• Delincvența este imposibilă fără acces la oportunități economice legitime.

Answer explanation

Răspuns corect: b) Grupurile delincvente oferă oportunități alternative pentru a obține succesul în condițiile lipsei de mijloace legitime.

Paragraf aferent: „Cloward și Ohlin au argumentat că accesul la oportunități ilegale este organizat sub formă de subculturi distincte, care le oferă tinerilor un mijloc alternativ pentru a atinge obiectivele sociale.”​

Explicație: Conform lui Cloward și Ohlin, delincvența nu este doar rezultatul lipsei de oportunități legitime, ci și al existenței unor rețele sau subculturi delincvente care facilitează accesul la oportunități ilegale. Acest model arată cum inegalitățile structurale modelează alegerile individuale și colective.

Cum explică perspectiva marxistă relația dintre economia capitalistă și criminalitate?

• Economia capitalistă reduce criminalitatea prin crearea locurilor de muncă pentru toți cetățenii.

• Economia capitalistă creează criminalitate prin inegalități economice și exploatarea clasei muncitoare.

• Economia capitalistă este neutră față de comportamentul deviant.

• Economia capitalistă promovează respectarea legii prin intermediul mecanismelor de piață.

Answer explanation

Răspuns corect: b) Economia capitalistă creează criminalitate prin inegalități economice și exploatarea clasei muncitoare.

Paragraf aferent: „Perspectiva marxistă consideră criminalitatea ca un rezultat al structurilor economice ale capitalismului. Aceasta creează inegalități masive, iar legea este folosită ca instrument al clasei dominante pentru a proteja interesele economice.”​

Explicație: Marxismul vede capitalismul ca o sursă de inegalitate care generează delincvență, atât la nivelul claselor muncitoare (pentru supraviețuire), cât și la nivelul claselor dominante (delincvență economică, cum ar fi corupția). Legea și sistemul penal sunt structurate pentru a proteja elitele și a controla masele dezavantajate.

Cum contribuie teoria „fenomenologiei devianței” la înțelegerea delincvenței?

• Analizează comportamentul deviant ca fiind rezultatul unor trăsături psihologice fixe.

• Concentrează atenția asupra experiențelor subiective ale celor considerați devianți.

• Susține că delincvența este determinată exclusiv de structurile economice.

• Explică devianța prin lipsa de oportunități educaționale.

Answer explanation

Răspuns corect: b) Concentrează atenția asupra experiențelor subiective ale celor considerați devianți.

Paragraf aferent: „Fenomenologia devianței încearcă să exploreze cum indivizii înșiși înțeleg și trăiesc eticheta de „devianți,” subliniind subiectivitatea experienței lor.”​

Explicație: Această abordare pune accent pe perspectiva internă a celor etichetați ca devianți, analizând modul în care aceștia își construiesc identitatea în contextul stigmatizării sociale. Fenomenologia oferă o alternativă la teoriile structuraliste, explorând latura personală și relațională a devianței.