Criminalistica 1

După criteriul căutării și identificării, obiectele se împart în:

• a. Obiecte căutate și obiecte verificate.

• b. Obiecte căutate și obiecte găsite.

• c. Obiecte căutate și obiecte abandonate.

Etapele identificării criminalistice:

• a. Stabilirea scopului identificării și identificarea individuală.

• b. Stabilirea obiectelor de urmărit și identificarea generală.

• c. Stabilirea apartenenței generice sau de gen și identificarea individuală.

Concluziile se pot clasifica în:

• a. Concluzia certă și concluzia de imposibilitate.

• b. Concluzia certă, concluzia probabilă și concluzia de imposibilitate.

• c. Concluzia certă și concluzia probabilă.

4. Sarcinile traseologiei judiciare sunt următoarele:

• a. Identificarea obiectului care a creat urma și lămurirea împrejurărilor în care s-a format urma, mecanismul de formare.

• b. Identificarea obiectului care a creat urma și a caracteristicilor generale ale urmei.

• c. Identificarea obiectului care a creat urma și a caracteristicilor individuale ale urmei.

În raport cu procesul de mișcare în care s-au format, urmele se subdivid în:

• a. Urme statice și urme dinamice.

• b. Urme statice și urme de adâncime.

• c. Urme statice și urme de suprafață.

După modul de acționare, urmele instrumentelor pot fi create prin:

• a. Înțepare, lovire, apăsare, tăiere, frecare, ardere și topire.

• b. Înțepare, lovire, apăsare, tăiere, frecare, ardere și imprimarea crestelor papilare.

• c. Apăsare, tăiere, frecare, ardere și defecțiuni ale urmelor de pantof.

Elementele cărării de urme:

• a. Direcția mersului, linia mersului, unghiul pasului, lățimea pasului, lungimea pasului.

• b. Direcția mersului, linia mersului, unghiul pasului, lățimea glengului , lungimea pasului, zona metatarsofalangiană.

• c. Direcția mersului, linia mersului, unghiul pasului, lățimea pingelei, lungimea pasului, zona metatarsiană.

Ampatamentul autovehiculelor reprezintă:

• a. Distanța dintre punctele centrale ale urmelor anvelopelor din stânga și dreapta, de pe aceeași osie.

• b. Distanța dintre punctele centrale ale urmelor amvelopelor din stânga și dreapta, de pe osii opuse.

• c. Distanța dintre osia din față și osia din spate.

Cercetarea la fața locului este o activitate:

• a. Facultativă și are un caracter organizat.

• b. Obligatorie și are un caracter organizat.

• c. Care, de regulă, are un caracter secundar.

Procesul-verbal de cercetare la fața locului trebuie să cuprindă:

• a. Indicarea ordonanței sau a încheierii prin care s-a dispus măsura reținerii suspectului sau inculpatului, dacă este cazul.

• b. Descrierea sumară a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate și a celor ridicate, a poziției și stării celorlalte mijloace materiale de probă, astfel încât acestea să fie redate cu precizie și pe cât posibil cu dimensiunile respective.

• c.Descrierea amănunțită a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate și a celor ridicate, a poziției și stării celorlalte mijloace materiale de probă, astfel încât acestea să fie redate cu precizie și pe cât posibil cu dimensiunile respective.