WorksheetsItemi Logică - Bacalaureat - Setul 2 (teste antrenament)
Total questions: 162
Worksheet time: 2mins
Name
Class
Date
1.
Fundamentul demonstrației se referă la:
a)
a. regulile de corectitudine prin care formulăm teza de demonstrat
b)
b. tipul de raționament prin care ajungem de la premise la concluzie
c)
c. ansamblul de premise din care derivăm teza de demonstrat
d)
d. propoziția la care ajungem în cadrul demonstrației
2.
În cazul unei demonstrații corecte, argumentele/premisele ce formează fundamentul demonstrației trebuie să reprezinte pentru teza de demonstrat un temei:
a)
a. doar necesar
b)
b. probabil
c)
c. suficient
d)
d. nici necesar, nici suficient
3.
În cazul unei demonstrații corecte, teza de demonstrat nu poate fi o propoziție:
a)
a. probabilă
b)
b. infirmată
c)
c. adevărată
d)
d. cel puțin probabilă
4.
În funcție de sprijinul direct sau indirect pe experiență, demonstrațiile pot fi:
a)
a. directe sau indirecte
b)
b. intuitive sau formalizate
c)
c. axiomatizate sau neaxiomatizate
d)
d. deductive sau inductive
5.
Într-o demonstrație logic corectă, teza de demonstrat trebuie:
a)
a. să fie cel puțin o propoziție probabilă
b)
b. să conțină termeni cu semnificație multiplă
c)
c. să fie o propoziție infirmată anterior
d)
d. să fie înlocuită pe parcursul demonstrației cu altă teză
6.
Într-o demonstrație, teza de demonstrat este:
a)
a. un ansamblu de premise din care urmează să conchidem teza
b)
b. o propoziție concretă pe care o propunem și pe care urmează să o argumentăm
c)
c. raționamentul prin care deducem teza din premise
d)
d. ansamblul de raționamente prin care deducem teza din premise
7.
Nu este o regulă a demonstrației:
a)
a. teza de demonstrat trebuie să fie clar și precis formulată
b)
b. teza de demonstrat trebuie să fie cel puțin o propoziție probabilă
c)
c. teza de demonstrat trebuie să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
d)
d. teza de demonstrat trebuie să fie o propoziție infirmată
8.
O regulă cu privire la fundamentul demonstrației precizează că:
a)
a. argumentele trebuie să fie propoziții false
b)
b. argumentele pot fi propoziții adevărate
c)
c. argumentele trebuie să fie propoziții adevărate
d)
d. argumentele pot fi propoziții probabile
9.
O regulă cu privire la teza de demonstrat precizează că:
a)
a. teza de demonstrat trebuie să fie o propoziție adevărată
b)
b. teza de demonstrat trebuie să fie o propoziție falsă
c)
c. teza de demonstrat este cel puțin o propoziție adevărată
d)
d. teza de demonstrat este cel puțin o propoziție probabilă
10.
Orice demonstrație se compune din:
a)
a. teza de demonstrat, concluzia demonstrației, argumentele demonstrației
b)
b. teza de demonstrat, relația de demonstrare, procesul de demonstrare
c)
c. teza de demonstrat, fundamentul demonstrației, procesul de demonstrare
d)
d. teza de demonstrat, argumentele demonstrației, premisele demonstrației
11.
Teza de demonstrat este sigur adevărată doar atunci când:
a)
a. demonstrația este logic corectă, iar fundamentul este integral adevărat
b)
b. fundamentul este parțial infirmat, iar demonstrația este în mare parte validă
c)
c. demonstrația este adevărată, iar fundamentul este logic corect
d)
d. fundamentul este probabil, iar demonstrația este inductiv tare
12.
Teza de demonstrat:
a)
a. poate să se modifice pe parcursul demonstrației
b)
b. poate fi cel puțin o propoziție probabilă
c)
c. poate fi o propoziție neclar formulată
d)
d. poate să țină loc de fundament al propriei demonstrări
13.
Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la teza de demonstrat, este:
a)
a. teza de demonstrat trebuie să fie clar și precis formulată
b)
b. teza de demonstrat trebuie să fie o propoziție care a fost infirmată
c)
c. teza de demonstrat trebuie să fie înlocuită cu o altă teză, pe parcursul demonstrației
d)
d. teza de demonstrat trebuie să fie înlocuită cu o altă teză, printr-o reformulare aparent identică
14.
Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la teza de demonstrat, este:
a)
a. teza de demonstrat trebuie să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
b)
b. teza de demonstrat trebuie să conțină termeni vagi
c)
c. teza de demonstrat trebuie să conțină termeni cu semnificație dublă
d)
d. teza de demonstrat trebuie înlocuită pe parcursul demonstrației
15.
Una din regulile de corectitudine a demonstrației, referitoare la teza de demonstrat, precizează că aceasta trebuie:
a)
a. să fie înlocuită pe parcursul demonstrației
b)
b. să conțină termeni cu semnificație dublă
c)
c. să conțină termeni vagi
d)
d. să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
16.
Una dintre regulile corectitudinii demonstrației precizează că:
a)
a. teza de demonstrat este o propoziție neclar formulată
b)
b. argumentele demonstrației trebuie să fie propoziții false
c)
c. teza de demonstrat este cel puțin o propoziție probabilă
d)
d. teza de demonstrat trebuie să fie o propoziție adevărată
17.
Argumentul relativ la ignoranță/apelul la ignoranță este o eroare din categoria sofismelor:
a)
a. de limbaj
b)
b. de relevanță
c)
c. circularității
d)
d. dovezilor insuficiente
18.
Diferența dintre sofism și paralogism este dată de:
a)
a. intenția emițătorului
b)
b. intenția spectatorului
c)
c. atenția spectatorului
d)
d. intenția receptorului
19.
Eroarea de argumentare făcută cu intenție se numește:
a)
a. paralogism
b)
b. silogism
c)
c. sofism
d)
d. orfism
20.
Eroarea generalizării pripite se produce în:
a)
a. demonstrații
b)
b. inducții
c)
c. silogisme
d)
d. raționamente deductive imediate
21.
În enunțul Cei de la Liceul X spun cei de la Liceul Y sunt mai pregătiți pentru examen decât noi, se produce eroarea numită:
a)
a. echivocație
b)
b. diviziune
c)
c. amfibolie
d)
d. compoziție
22.
Într-un silogism în care termenul mediu are înțeles diferit în cele două premise, se produce eroarea logică numită:
a)
a. amfibolie
b)
b. diviziune
c)
c. echivocație
d)
d. compoziție
23.
Propoziția „Oamenii sunt ființe raționale“ este:
a)
a. particulară afirmativă
b)
b. particulară negativă
c)
c. universală afirmativă
d)
d. universală negativă
24.
Propoziția „Toți oamenii sunt ființe libere“ este:
a)
a. particulară afirmativă
b)
b. particulară negativă
c)
c. universală afirmativă
d)
d. universală negativă
25.
Propoziția categorică Toți urșii sunt mamifere omnivore este:
a)
a. particulară negativă
b)
b. particulară afirmativă
c)
c. universală negativă
d)
d. universală afirmativă
26.
Propoziția Niciun silogism nu este raționament nedeductiv este
a)
a. particulară negativă
b)
b. universală negativă
c)
c. particulară afirmativă
d)
d. universală afirmativă
27.
Propoziția Orice om urmărește fericirea este:
a)
a. particulară afirmativă
b)
b. particulară negativă
c)
c. universală afirmativă
d)
d. universală negativă
28.
Propoziția Toate firmele de exercițiu sunt ateliere de gândire creativă este:
a)
a. universală afirmativă
b)
b. universală negativă
c)
c. particulară afirmativă
d)
d. particulară negativă
29.
Propoziția Toți oamenii corecți sunt apreciați de societate este:
a)
a. particulară negativă
b)
b. particulară afirmativă
c)
c. universală negativă
d)
d. universală afirmativă
30.
Propoziția Unele probleme de matematică sunt interesante este:
a)
a. universală afirmativă
b)
b. universală negativă
c)
c. particulară afirmativă
d)
d. particulară negativă
31.
Propoziția Unele silogisme sunt inferențe deductive valide este:
a)
a. universală afirmativă
b)
b. universală negativă
c)
c. particulară afirmativă
d)
d. particulară negativă
32.
Propoziției categorice Toate pisicile sunt mamifere îi corespunde formula:
a)
a. SiP
b)
b. SeP
c)
c. SoP
d)
d. SaP
33.
Sofismul este un argument eronat făcut:
a)
a. din neatenție
b)
b. cu intenție
c)
c. din greșeală
d)
d. cu complicitatea interlocutorului
34.
O inferență deductivă este raționamentul în care:
a)
a. premisele sunt mai puțin generale decât concluzia
b)
b. concluzia este mai generală decât premisele
c)
c. concluzia este la fel de generală sau mai puțin generală decât premisele
d)
d. concluzia este mai generală decât premisele sau la fel de generală ca acestea
35.
Raționamentul „Dacă toate mamiferele sunt vertebrate, iar unele animale acvatice nu sunt vertebrate, atunci unele animale acvatice nu sunt mamifere“ este:
a)
a. o inducție incompletă
b)
b. un silogism
c)
c. o obversiune
d)
d. o conversiune simplă
36.
Raționamentul Dacă toți oamenii sunt ființe inteligente, atunci unele ființe inteligente sunt oameni este un exemplu concret de raționament:
a)
a. inductiv mediat
b)
b. inductiv imediat
c)
c. deductiv mediat
d)
d. deductiv imediat
37.
Raționamentul Dacă unele produse de uz casnic sunt poluante, atunci unele produse poluante sunt de uz casnic este un exemplu de argument:
a)
a. inductiv complet
b)
b. silogistic
c)
c. deductiv imediat
d)
d. deductiv mediat
38.
Raționamentul Dacă unii oameni nu sunt informați, putem spune că unii oameni sunt neinformați este un exemplu de:
a)
a. inducție completă
b)
b. inducție incompletă
c)
c. deducție mediată
d)
d. deducție imediată
39.
Raționamentul Deoarece toate mamiferele sunt vertebrate, rezultă că niciun mamifer nu este nevertebrat este:
a)
a. un silogism
b)
b. o conversiune simplă
c)
c. o obversiune
d)
d. o inducție incompletă
40.
Raționamentul Mamiferele sunt vertebrate, iar unele animale acvatice sunt mamifere, deci unele animale acvatice sunt vertebrate este un exemplu de raționament:
a)
a. inductiv incomplet
b)
b. inductiv complet
c)
c. deductiv imediat
d)
d. deductiv mediat
41.
Raționamentul Niciun arțar nu este pom fructifer, deci niciun pom fructifer nu este arțar este:
a)
a. inductiv, mediat
b)
b. deductiv, imediat
c)
c. inductiv, imediat
d)
d. deductiv, mediat
42.
Raționamentul Niciun om nu este perfect, deci nicio ființă perfectă nu este om este:
a)
a. deductiv imediat
b)
b. deductiv mediat
c)
c. inductiv complet
d)
d. inductiv incomplet
43.
Raționamentul Toți cei sănătoși sunt fericiți; prin urmare, unele persoane fericite sunt sănătoase este:
a)
a. deductiv imediat, de tip conversiune simplă
b)
b. deductiv mediat, de tip silogism eliptic
c)
c. inductiv incomplet, de tip inducție prin simplă enumerare
d)
d. deductiv imediat, de tip conversiune prin accident
44.
Raționamentul Toți oamenii sunt muritori, iar Aristotel este om; prin urmare, Aristotel este muritor este:
a)
a. inductiv complet
b)
b. inductiv incomplet
c)
c. deductiv imediat
d)
d. deductiv mediat
45.
Raționamentul Unele argumente deductive sunt silogisme, deoarece toate silogismele sunt argumente deductive este:
a)
a. un silogism
b)
b. o conversiune simplă
c)
c. o conversiune prin accident
d)
d. o inducție incompletă
46.
Raționamentul Unele decizii sunt morale, deci unele decizii nu sunt imorale este un exemplu de:
a)
a. silogism
b)
b. inducție
c)
c. conversiune
d)
d. obversiune
47.
Raționamentul Unele persoane politicoase sunt timide, deoarece toate persoanele politicoase sunt rezervate, iar toate persoanele rezervate sunt timide este un exemplu de raționament:
a)
a. inductiv mediat
b)
b. deductiv imediat
c)
c. deductiv mediat
d)
d. inductiv imediat
48.
Raționamentul Unele situații de viață sunt neplăcute, întrucât unele situații de viață nu sunt plăcute este:
a)
a. deductiv imediat, de tip obversiune
b)
b. inductiv incomplet, de tip inducție științifică
c)
c. deductiv mediat, de tip silogism
d)
d. inductiv complet, dar slab
49.
Un argument inductiv este tare dacă concluzia lui:
a)
a. are o mare probabilitate să fie probabilă
b)
b. are o mare probabilitate să fie adevărată
c)
c. are o mare probabilitate să fie falsă
d)
d. este mai puțin generală decât premisele
50.
Între termenii avion și vapor, ca specii ale genului mijloc de transport, există un raport de: a. ordonare
a)
a. identitate
b)
b. contrarietate
c)
c. încrucișare
d)
d. contradicție
51.
Între termenii pisică și felină există un raport de:
a)
a. ordonare
b)
b. contrarietate
c)
c. intersectare
d)
d. identitate
52.
Între termenii vară și anotimp există un raport logic de:
a)
a. încrucișare
b)
b. ordonare
c)
c. contrarietate
d)
d. identitate
53.
Raportul de contrarietate se stabilește între termenii:
a)
a. roman – roman istoric
b)
b. fizician – german
c)
c. număr par – număr divizibil cu 2
d)
d. cireș – vișin
54.
Se află în raport de încrucișare următorii termeni:
a)
a. carte – carte de colorat
b)
b. carte de matematică – carte de bucate
c)
c. carte de filosofie – carte scrisă în limba germană
d)
d. carte – non-carte
55.
Se stabilește un raport logic de ordonare între termenii:
a)
a. mamifer și animal acvatic
b)
b. pește și delfin
c)
c. pește și mamifer
d)
d. delfin și mamifer
56.
Se stabilește un raport logic de ordonare între termenii:
a)
a. mamifer și pasăre
b)
b. liliac și mamifer
c)
c. pasăre și liliac
d)
d. liliac și rândunică
57.
Termenii „pisică“ și „leopard“, ca specii ale genului felină, se află în raport de:
a)
a. încrucișare
b)
b. identitate
c)
c. contrarietate
d)
d. ordonare
58.
Termenii carte și carte de povești se află în raport de:
a)
a. ordonare
b)
b. contrarietate
c)
c. încrucișare
d)
d. identitate
59.
Termenii deal și munte se află în raport de:
a)
a. ordonare
b)
b. încrucișare
c)
c. opoziție
d)
d. concordanță
60.
Termenii elevi de liceu teoretic și elevi de clasa a IX-a se află în raport de:
a)
a. încrucișare
b)
b. contrarietate
c)
c. contradicție
d)
d. ordonare
61.
Termenii gândire și memorie, ca specii ale genului proces cognitiv superior, se află în raport de:
a)
a. ordonare
b)
b. încrucișare
c)
c. contrarietate
d)
d. identitate
62.
Termenii leu și tigru, ca specii ale genului felină, se află în raport de:
a)
a. contradicție
b)
b. contrarietate
c)
c. încrucișare
d)
d. ordonare
63.
Termenii suliță și sabie, ca specii ale termenului armă, se află în raport de:
a)
a. identitate
b)
b. contrarietate
c)
c. ordonare
d)
d. contradicție
64.
Un raport logic de identitate se stabilește între termenii:
a)
a. fotbalist - sportiv
b)
b. inginer - bărbat
c)
c. soldat - ostaș
d)
d. vertebrat - tigru
65.
Un raport logic de ordonare se stabilește între termenii:
a)
a. savarină - amandină
b)
b. zăpadă - omăt
c)
c. floare - floare de colț
d)
d. drept - nedrept
66.
Cuantorul propoziției Nicio persoană pasionată de logică nu este incoerentă în gândire este:
a)
a. nicio persoană
b)
b. nicio
c)
c. nicio persoană pasionată
d)
d. nicio persoană pasionată de logică
67.
Cuantorul propoziției Unii absolvenți de liceu sunt pregătiți pentru examenul de bacalaureat este:
a)
a. unii absolvenți de liceu
b)
b. unii absolvenți
c)
c. unii
d)
d. absolvenți de liceu
68.
Cuantorul propoziției Unii turiști nu sunt pretențioși este:
a)
a. unii turiști
b)
b. nu sunt
c)
c. nu sunt pretențioși
d)
d. unii
69.
Cuantorul unei propoziții categorice poate fi:
a)
a. afirmativ sau negativ
b)
b. universal sau particular
c)
c. mediat sau imediat
d)
d. inductiv sau deductiv
70.
În propoziția Păsările sunt vertebrate este subînțeles un cuantor:
a)
a. particular
b)
b. universal
c)
c. existențial
d)
d. individual
71.
Predicatul logic al propoziției „Toate infracțiunile sunt fapte condamnabile“ este:
a)
a. fapte condamnabile
b)
b. sunt
c)
c. sunt fapte
d)
d. sunt fapte condamnabile
72.
Predicatul logic al propoziției Drepturile negative ale omului sunt drepturi naturale este:
a)
a. drepturile negative ale omului
b)
b. drepturi naturale
c)
c. sunt drepturi
d)
d. sunt drepturi naturale
73.
Predicatul logic al propoziției Toate actele de curaj sunt fapte demne de laudă este:
a)
a. sunt fapte
b)
b. sunt fapte demne
c)
c. sunt fapte demne de laudă
d)
d. fapte demne de laudă
74.
Predicatul logic al propoziției Unii elevi de liceu sunt buni la logică este:
a)
a. sunt buni
b)
b. elevi de liceu
c)
c. sunt buni la logică
d)
d. buni la logică
75.
Predicatul logic al propoziției Unii spectatori sunt greu de impresionat este:
a)
a. greu de impresionat
b)
b. sunt greu de impresionat
c)
c. sunt greu
d)
d. sunt
76.
Subiectul logic al propoziției Nicio persoană mincinoasă nu este curajoasă este:
a)
a. nicio persoană
b)
b. nicio persoană mincinoasă
c)
c. curajoasă
d)
d. persoană mincinoasă
77.
Subiectul logic al propoziției Niciun război de cucerire nu este un act drept este:
a)
a. nu este un act drept
b)
b. război de cucerire
c)
c. niciun război
d)
d. niciun război de cucerire
78.
Subiectul logic al propoziției Satelitul natural al Terrei este Luna este:
a)
a. Luna
b)
b. satelitul
c)
c. satelitul natural
d)
d. satelitul natural al Terrei
79.
Subiectul logic al propoziției Toate mamiferele terestre sunt vertebrate:
a)
a. toate mamiferele
b)
b. toate mamiferele terestre
c)
c. mamiferele terestre
d)
d. mamiferele
80.
Subiectul logic al propoziției Unele animale de companie nu sunt prietenoase cu străinii este:
a)
a. unele animale de companie
b)
b. unele animale
c)
c. animale de companie
d)
d. animale
81.
Subiectul logic al propoziției Unele strategii de rezolvare a problemelor sunt procedee euristice este:
a)
a. unele strategii
b)
b. strategii de rezolvare
c)
c. rezolvare a problemelor
d)
d. strategii de rezolvare a problemelor
82.
Clasificarea animalelor, în funcție de prezența/absența coloanei vertebrale, în vertebrate și nevertebrate:
a)
a. este incompletă
b)
b. este corectă
c)
c. este prea abundentă
d)
d. încalcă regula raportului de opoziție între clase
83.
Clasificarea care încalcă regula completitudinii poate fi:
a)
a. prea abundentă
b)
b. prea largă
c)
c. prea îngustă
d)
d. prea largă și prea îngustă simultan
84.
Clasificarea este operația logică, cu termeni, prin care:
a)
a. recompunem genul din speciile sale
b)
b. descompunem genul în speciile sale
c)
c. descompunem speciile în genurile lor
d)
d. recompunem speciile din genurile lor
85.
În cazul operației de clasificare, cu privire la termenii vagi, regula raportului de opoziție între clase se aplică:
a)
a. doar marginii acestora
b)
b. numai nucleului acestora
c)
c. atât nucleului, cât și marginii acestora
d)
d. tuturor extremităților acestora
86.
În structura clasificării regăsim:
a)
a. elementele clasificării, clasele, relația de clasificare
b)
b. elementele clasificării, clasele, criteriul clasificării
c)
c. clasificat, clasificator, relația de clasificare
d)
d. elementele clasificării, clasificator, relația de definire
87.
Într-o clasificare incorectă se încalcă:
a)
a. legea distribuirii termenilor
b)
b. regula criteriului unic
c)
c. regula prevenirii viciului circularității
d)
d. regula concordanței dintre clase
88.
Nu se află printre componentele unei operații de clasificare:
a)
a. criteriul sau fundamentul clasificării
b)
b. teza
c)
c. clasele
d)
d. elementele clasificării
89.
O operație de clasificare este corectă dacă între clasele obținute există numai raporturi logice de:
a)
a. opoziție
b)
b. încrucișare
c)
c. ordonare
d)
d. identitate
90.
Pe aceeași treaptă, clasificarea animalelor în vertebrate, nevertebrate și animale acvatice, este:
a)
a. corectă, are criteriu unic
b)
b. incorectă, cu mai multe trepte
c)
c. incorectă, nu are criteriu unic
d)
d. corectă, cu mai multe criterii
91.
Printre regulile de corectitudine ale operației de clasificare se regăsesc:
a)
a. regula completitudinii, regula omogenității, regula criteriului unic
b)
b. regula opoziției între clase, regula consistenței, regula omogenității
c)
c. regula evitării circularității, regula clarității și a preciziei, regula criteriului unic
d)
d. regula concordanței între clase, regula evitării circularității, regula omogenității
92.
Repartizarea în aceeași clasă atât a peștilor, cât și a delfinilor, pe baza faptului că sunt animale acvatice, ar fi o clasificare:
a)
a. corectă
b)
b. incorectă, prea abundentă
c)
c. incorectă, cu criteriu multiplu
d)
d. incorectă, neomogenă
93.
Rezultatul operației logice de clasificare îl reprezintă:
a)
a. elementele clasificării
b)
b. criteriul
c)
c. clasele
d)
d. fundamentul clasificării
94.
Una din regulile de corectitudine ale operației de clasificare este aceea conform căreia, pe aceeași treaptă a clasificării, între clasele obținute trebuie să existe numai raporturi logice de:
a)
a. identitate
b)
b. opoziție
c)
c. ordonare
d)
d. încrucișare
95.
Una din regulile de corectitudine ale operației de clasificare precizează că, pe aceeași treaptă, între clasele obținute trebuie să existe numai raporturi de:
a)
a. ordonare
b)
b. identitate
c)
c. concordanță
d)
d. opoziție
96.
Una din regulile de corectitudine ale operației logice de clasificare este:
a)
a. regula celor trei criterii
b)
b. regula criteriului dual
c)
c. regula criteriului unic
d)
d. regula absenței oricărui criteriu
97.
Din punct de vedere extensional, termenul argument deductiv este:
a)
a. nevid, singular
b)
b. colectiv, vag
c)
c. distributiv, nevid
d)
d. general, vid
98.
Din punct de vedere extensional, termenul orchestră simfonică este:
a)
a. absolut, general, distributiv, precis
b)
b. abstract, singular, compus, vag
c)
c. nevid, general, colectiv, precis
d)
d. compus, general, colectiv, vag
99.
Din punct de vedere extensional, termenul prăjitură delicioasă este:
a)
a. absolut, concret, pozitiv, compus
b)
b. compus, pozitiv, precis, nevid
c)
c. nevid, general, distributiv, vag
d)
d. nevid, singular, colectiv, precis
100.
Din punct de vedere extensional, termenul stol de rândunele este:
a)
a. vid, general
b)
b. nevid, singular
c)
c. distributiv, general
d)
d. nevid, colectiv
101.
Din punct de vedere intensional, termenul pasăre migratoare este:
a)
a. abstract, absolut, pozitiv, compus
b)
b. relativ, concret, pozitiv, compus
c)
c. absolut, concret, pozitiv, compus
d)
d. concret, relativ, negativ, simplu
102.
Din punct de vedere intensional, termenul sportiv de performanță, este un termen:
a)
a. precis
b)
b. simplu
c)
c. concret
d)
d. abstract
103.
Din punct de vedere intensional, termenul tort de ciocolată este:
a)
a. absolut, concret, compus, pozitiv
b)
b. relativ, abstract, compus, pozitiv
c)
c. abstract, simplu, absolut, negativ
d)
d. concret, pozitiv, relativ, negativ
104.
Din punct de vedere intensional, termenul urs polar este:
a)
a. absolut, concret
b)
b. nevid, precis
c)
c. abstract, simplu
d)
d. distributiv, compus
105.
Este distributiv termenul:
a)
a. clasă de elevi
b)
b. pădure
c)
c. copac
d)
d. echipă de fotbal
106.
Este logic vid termenul:
a)
a. definiție circulară corectă
b)
b. suspect nevinovat
c)
c. mașină de teren
d)
d. infractor vinovat
107.
Termenul „clasă de elevi“ este din punct de vedere extensional:
a)
a. nevid, general, colectiv, precis
b)
b. nevid, general, distributiv, imprecis
c)
c. vid, singular, distributiv, imprecis
d)
d. vid, singular, colectiv, precis
108.
Termenul bibliotecă centrală universitară este simultan:
a)
a. colectiv și compus
b)
b. simplu și distributiv
c)
c. singular și relativ
d)
d. abstract și vag
109.
Termenul cerc pătrat este:
a)
a. logic vid
b)
b. factual vid
c)
c. nevid
d)
d. empiric vid
110.
Termenul echipă de fotbal este, din punct de vedere extensional:
a)
a. nevid, general, distributiv, imprecis
b)
b. nevid, general, colectiv, precis
c)
c. vid, singular, colectiv, precis
d)
d. vid, singular, distributiv, imprecis
111.
Termenul echipă de handbal este, din punct de vedere extensional:
a)
a. vid, singular, distributiv, vag
b)
b. nevid, general, distributiv, vag
c)
c. nevid, general, colectiv, precis
d)
d. vid, singular, colectiv, precis
112.
Termenul inel cu diamant este:
a)
a. abstract, nevid, colectiv, vag
b)
b. concret, vid, singular, distributiv
c)
c. absolut, pozitiv, general, precis
d)
d. relativ, negativ, distributiv, compus
113.
Alegeți caracteristica/însușirea ce nu corespunde inducției incomplete:
a)
a. acest tip de inducție mai este numită și amplificatoare
b)
b. se trece de la general în premise, la particular în concluzie
c)
c. concluzia este întotdeauna probabilă
d)
d. premisele sunt mai puțin generale decât concluzia
114.
Concluzia raționamentului Dacă unele păsări zboară, atunci toate păsările zboară este:
a)
a. adevărată
b)
b. corectă
c)
c. certă
d)
d. probabilă
115.
Concluzia raționamentului Dacă unii elevi de liceu sunt pasionați de logică, atunci toți elevii de liceu sunt pasionați de logică este:
a)
a. adevărată
b)
b. falsă
c)
c. probabilă
d)
d. certă
116.
Concluzia unei inducții incomplete:
a)
a. are un grad de generalitate egal cu cel al premiselor
b)
b. are un grad de generalitate mai mic decât cel al premiselor
c)
c. are un grad de generalitate mai mare decât cel al premiselor
d)
d. are un grad de generalitate egal, mai mic sau mai mare decât cel al premiselor
117.
Este un exemplu corect de inducție incompletă:
a)
a. Dacă niciun tigru nu este animal erbivor, atunci unele animale erbivore nu sunt tigri.
b)
b. Dacă unii oameni sunt cumpătați, atunci unii oameni nu sunt cumpătați.
c)
c. Dacă unii acizi înroșesc hârtia de turnesol, atunci toți acizii înroșesc hârtia de turnesol.
d)
d. Dacă unii elevi premianți nu sunt olimpici, atunci niciun elev olimpic nu este premiant.
118.
Inducţia completă:
a)
a. permite examinarea fiecărui element al unei clase
b)
b. are o concluzie probabilă, dacă premisele sunt adevărate
c)
c. se mai numeşte şi inducţie amplificatoare
d)
d. are o concluzie cu un grad redus de generalitate în raport cu premisele
119.
Inducția incompletă este o argumentare care presupune:
a)
a. examinarea tuturor elementelor unei clase cu un număr finit de elemente
b)
b. o concluzie cu caracter probabil, chiar dacă premisele sunt adevărate
c)
c. o concluzie cu caracter cert
d)
d. examinarea tuturor elementelor unei clase cu un număr infinit de elemente
120.
Inducţia incompletă este:
a)
a. o particularizare, pornind de la toate obiectele unei clase
b)
b. o particularizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
c)
c. o generalizare, pornind de la toate obiectele unei clase
d)
d. o generalizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
121.
În cazul inducției incomplete, concluzia:
a)
a. este mai puțin generală decât premisele din care a fost obținută
b)
b. are același grad de generalitate ca premisele
c)
c. este întotdeauna certă/sigură
d)
d. este mai generală decât premisele din care a fost obținută
122.
În cazul inducției incomplete, premisele:
a)
a. sunt mai puțin generale decât concluzia
b)
b. au același grad de generalitate ca și concluzia
c)
c. sunt mai generale decât concluzia
d)
d. reprezintă un temei suficient pentru concluzie
123.
Pentru a crește gradul de probabilitate al concluziei unei inducții incomplete, este necesar ca:
a)
a. numărul de cazuri studiate să fie maxim trei, iar aceste cazuri să poată fi alese aleatoriu
b)
b. fiecare element al clasei să poată fi examinat individual, iar această clasă să fie finită și cu un număr mic de elemente
c)
c. numărul de cazuri studiate să fie cât mai mare, iar aceste cazuri să fie semnificative pentru fenomenul studiat
d)
d. premisele să devină, prin amplificare, mai generale decât concluzia
124.
Raționamentul Dacă unele boli sunt contagioase, rezultă că toate bolile sunt contagioase este un exemplu de:
a)
a. inducție completă
b)
b. inducție incompletă
c)
c. deducție imediată
d)
d. deducție mediată
125.
Raționamentul Unii pești sunt animale acvatice, deci toți peștii sunt animale acvatice este un exemplu de:
a)
a. deducție incompletă
b)
b. deducție completă
c)
c. inducție completă
d)
d. inducție incompletă
126.
Un exemplu de inducție incompletă este următorul raționament:
a)
a. Dacă unele inferențe deductive sunt valide, atunci unele inferențe deductive nu sunt valide
b)
b. Dacă toate inferențele deductive sunt valide, atunci unele inferențe valide sunt deductive
c)
c. Dacă toate inferențele deductive sunt valide, atunci unele inferențe deductive sunt valide
d)
d. Dacă unele inferențe deductive sunt valide, atunci toate inferențele deductive sunt valide
127.
Un profesor raționează astfel: Din totalul de 25 de lucrări, 7 corectate până acum au avut note cuprinse între 8 și 10; prin urmare, probabil toate lucrările vor avea note cuprinse între 8 și Raționamentul profesorului este:
a)
a. o inducție incompletă
b)
b. o inducție completă
c)
c. o conversiune
d)
d. o obversiune
128.
Un raționament inductiv incomplet nu se caracterizează prin:
a)
a. caracterul amplificator al concluziei
b)
b. concluzie probabilă
c)
c. concluzie certă
d)
d. concluzie mai generală decât premisele
129.
Alegeți caracteristica ce nu corespunde inducției complete:
a)
a. clasa de obiecte trebuie să fie finită
b)
b. fiecare element al clasei poate fi examinat individual
c)
c. concluzia are un caracter amplificator
d)
d. concluzia are un caracter sigur/cert
130.
Clasa de obiecte la care face referire o inducție completă este:
a)
a. cunoscută parțial, unele elemente nu pot fi cercetate
b)
b. infinită, elementele nu pot fi cercetate integral
c)
c. necunoscută
d)
d. finită, fiecare element poate fi cercetat
131.
Clasa de obiecte la care se referă o inducție completă este:
a)
a. vagă
b)
b. finită
c)
c. infinită
d)
d. nedefinită
132.
Concluzia raționamentului Dacă fiecare număr par este divizibil cu 2, atunci toate numerele pare sunt divizibile cu 2 este:
a)
a. certă
b)
b. probabilă
c)
c. amplificatoare
d)
d. falsă
133.
Concluzia unei inducții complete este:
a)
a. probabilă
b)
b. certă/sigură
c)
c. validă
d)
d. amplificatoare
134.
Inducția completă este o argumentare care presupune:
a)
a. simpla repetare a unor constatări și absența unui contra-exemplu
b)
b. o concluzie cu caracter cert
c)
c. o clasă cu un număr infinit de obiecte
d)
d. o concluzie probabilă
135.
Inducția completă este o argumentare care presupune:
a)
a. o clasă cu un număr infinit de elemente
b)
b. o concluzie cu caracter amplificator în raport cu premisele
c)
c. o concluzie cu caracter probabil
d)
d. o concluzie cu caracter cert
136.
Inducția completă este un tip de argumentare caracterizată prin existența unei clase:
a)
a. mici și finite de cazuri și cercetarea tuturor cazurilor reprezentative
b)
b. mari și finite de cazuri și cercetarea tuturor excepțiilor
c)
c. infinite de cazuri și cercetarea tuturor cazurilor reprezentative
d)
d. mici și finite de cazuri și cercetarea tuturor cazurilor existente
137.
Inducția completă presupune existența unei clase de obiecte:
a)
a. infinită
b)
b. vastă
c)
c. finită
d)
d. amplificatoare
138.
Inducția completă:
a)
a. se bazează pe metode de cercetare inductivă, numite și metode cauzale
b)
b. mai este numită și ,,inducție populară”
c)
c. produce din premise adevărate numai concluzii adevărate
d)
d. mai este numită și inducție amplificatoare
139.
Inducția completă:
a)
a. are la bază observația și experimentul științific
b)
b. poate produce concluzii false din premise adevărate
c)
c. are valoare de cunoaștere ridicată
d)
d. se poate aplica unei clase cu un număr relativ mic de elemente
140.
Inducția completă:
a)
a. se bazează pe metode de cercetare inductivă, numite și metode cauzale
b)
b. mai este numită și ,,inducție populară”
c)
c. produce din premise adevărate numai concluzii adevărate
d)
d. mai este numită și inducție amplificatoare
141.
Inducţia incompletă se caracterizează prin:
a)
a. valoare de cunoaştere redusă
b)
b. concluzie probabilă
c)
c. concluzie certă
d)
d. aplicarea asupra unei clase cu un număr mic de elemente
142.
În cazul unei inducții complete, concluzionăm că:
a)
a. o mare parte din clasa de obiecte are o anumită proprietate
b)
b. o mică parte din clasa de obiecte are o anumită proprietate
c)
c. întreaga clasă de obiecte are o anumită proprietate
d)
d. aproximativ întreaga clasă de obiecte are o anumită proprietate
143.
Raționamentul Fiecare elev din clasa a XII-a A este major, deci toți elevii din clasa a XII-a A sunt majori este un exemplu de:
a)
a. deducție completă
b)
b. inducție completă
c)
c. deducție incompletă
d)
d. inducție incompletă
144.
Un exemplu de inducție completă este următorul raționament:
a)
a. Dacă unii elevi din clasa a XII-a A învață, atunci toți elevii din clasa a XII-a A învață
b)
b. Dacă unii elevi din clasa a XII-a A învață, atunci unii elevi din clasa a XII-a A nu învață
c)
c. Dacă fiecare elev din clasa a XII-a A învață, atunci toți elevii din clasa a XII-a A învață
d)
d. Dacă toți elevii din clasa a XII-a A învață, atunci unii elevi care învață sunt din clasa a XII-a A
145.
Un raționament inductiv complet presupune:
a)
a. obținerea unei concluzii cu un caracter probabil
b)
b. o clasă cu un număr infinit de elemente
c)
c. o generalizare în cadrul unei clase cu un număr finit de elemente
d)
d. o particularizare
146.
Alegeți șirul de termeni corect ordonați, din punct de vedere intensional:
a)
a. proces psihic, proces cognitiv, proces cognitiv senzorial, percepție
b)
b. percepție, proces cognitiv senzorial, proces cognitiv, proces psihic
c)
c. proces psihic, percepție, proces cognitiv senzorial, proces cognitiv
d)
d. percepție, proces psihic, proces cognitiv senzorial, proces cognitiv
147.
Dacă termenului „telefon“ i se adaugă proprietatea „mobil“, atunci:
a)
a. intensiunea crește, extensiunea scade
b)
b. intensiunea scade, extensiunea crește
c)
c. intensiunea scade, extensiunea scade
d)
d. intensiunea crește, extensiunea crește
148.
Dacă termenului „tigru“ i se adaugă proprietatea „siberian“, atunci:
a)
a. intensiunea crește, extensiunea scade
b)
b. intensiunea scade, extensiunea crește
c)
c. intensiunea scade, extensiunea scade
d)
d. intensiunea crește, extensiunea crește
149.
Dacă termenului familie tradițională i se elimină proprietatea tradițională atunci:
a)
a. extensiunea scade, iar intensiunea crește
b)
b. intensiunea nu se modifică
c)
c. extensiunea rămâne constantă
d)
d. extensiunea crește, iar intensiunea scade
150.
Dacă termenului manual i se adaugă proprietatea de logică, atunci:
a)
a. intensiunea crește, extensiunea scade
b)
b. intensiunea scade, extensiunea crește
c)
c. intensiunea crește, extensiunea crește
d)
d. intensiunea scade, extensiunea scade
151.
Dacă termenului păcat originar i se elimină proprietatea originar, atunci:
a)
a. intensiunea scade, extensiunea scade
b)
b. intensiunea crește, extensiunea scade
c)
c. intensiunea scade, extensiunea crește
d)
d. extensiunea crește, intensiunea crește
152.
Dintre termenii elev, vertebrat, mamifer, om, cea mai mare intensiune o are termenul:
a)
a. vertebrat
b)
b. elev
c)
c. om
d)
d. mamifer
153.
Dintre termenii floare, trandafir, trandafir alb, plantă, cea mai mică extensiune o are termenul:
a)
a. plantă
b)
b. floare
c)
c. trandafir
d)
d. trandafir alb
154.
Extensiunea termenului elev conștiincios este formată din:
a)
a. însușirea unor elevi de a învăța sistematic
b)
b. totalitatea elevilor conștiincioși
c)
c. carnete de elevi cu note mari
d)
d. participări și premii la olimpiade
155.
Extensiunea termenului magazin este dată de:
a)
a. totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte
b)
b. totalitatea produselor alimentare și nealimentare
c)
c. totalitatea magazinelor
d)
d. locul în care se expun și se vând diverse mărfuri
156.
Extensiunea termenului roman polițist este formată din:
a)
a. totalitatea romanelor polițiste
b)
b. romane cu Sherlock Holmes, romane de Agatha Christie
c)
c. pagini, coperți
d)
d. totalitatea cititorilor de romane polițiste
157.
Intensiunea este un element din structura unui termen care:
a)
a. se referă la totalitatea obiectelor pe care le reprezintă termenul
b)
b. se referă la însușirile esențiale care definesc obiectele pe care le reprezintă termenul
c)
c. reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte prin care este numit termenul
d)
d. reprezintă componenta ontologică a termenului
158.
Intensiunea termenului sofism se referă la:
a)
a. totalitatea sofismelor
b)
b. proprietățile definitorii ale elementelor ce aparțin sferei termenului sofism
c)
c. erorile formale și erorile materiale
d)
d. însușirile comune ale elementelor din sfera termenului eroare de argumentare
159.
Seria corectă de termeni ordonați descrescător din punct de vedere extensional este:
a)
a. profesor de logică timișorean, om, profesor de logică, profesor
b)
b. om, profesor, profesor de logică, profesor de logică timișorean
c)
c. profesor de logică timișorean, profesor de logică, profesor, om
d)
d. om, profesor, profesor de logică timișorean, profesor de logică
160.
Seria de termeni corect ordonați crescător din punct de vedere intensional este:
a)
a. floare, plantă, trandafir, trandafir roz
b)
b. trandafir roz, trandafir, floare, plantă
c)
c. trandafir, trandafir roz, floare, plantă
d)
d. plantă, floare, trandafir, trandafir roz
161.
Seria de termeni corect ordonați descrescător din punct de vedere extensional este:
a)
a. fructe, cireșe, cireșe amare
b)
b. cireșe amare, cireșe, fructe
c)
c. fructe, cireșe amare, cireșe
d)
d. cireșe amare, fructe, cireșe
162.
Știind că F - ființă vie, C - copil, E - copil energic și O - om, alegeți șirul corect ordonat descrescător, din punct de vedere intensional:
a)
a. F, O, C, E
b)
b. C, E, O, F
c)
c. F, O, E, C
d)
d. E, C, O, F
100 %
