WorksheetsFormule - bacalaureat matematică - tehnologic
Total questions: 60
Worksheet time: 31mins
(a−b)2=..........................
a2−b2
a2−2ab+b2
50=....
0
1
5
5−1=.......
−5
51
lne=......
1
e
0
ln1=...
0
1
e
Pentru a determina abscisele punctelor de intersecție ale graficului funcției f cu axa Ox, se rezolvă ecuația:
f(x)=0
f(0)=y
Pentru a determina coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f cu axa Oy, se rezolvă ecuația:
f(x)=0
f(0)=y
Pentru a determina abscisele punctelor de intersecție ale graficelor funcțiilor f și g, se rezolvă ecuația:
f(x)=g(x)
f(x)=y
Un punct A(1,2) aparține graficului funcției f dacă:
f(1)=2
f(1)=f(2)
Ecuația log2x =5 se rezolvă folosind relația:
x=25
x=52
Folosind proprietățile logaritmilor, alegeți răspunsul corect:
ln2+ln5=ln(2⋅5)=ln10
ln2+ln5=ln(2+5)=ln7
Formula probabilității este:
P=nr.cazuri posibilenr.cazuri favorabile
P=nr.cazuri favorabilenr.cazuri posibile
Suma progresiei aritmetice este:
Sn=2(a1+an)⋅n
Sn=2(a1+an)⋅r
Câte numere naturale de 2 cifre există?
90
89
După o ieftinire cu 10% un obiect costă 63 de lei. Relația matematică pe care o folosim este:
x−10010⋅x=63
63−10010⋅63=x
Un obiect costă 63 de lei și se ieftinește cu 10%. Relația matematică pe care o folosim pentru a determina prețul final este:
x−10010⋅x=63
63−10010⋅63=x
Câte submulțimi de 4 elemente are mulțimea A = {1;2;3;4;5} ?
A54=120
C54=5
Distanța de la A la B este dată de formula:
(xB−xA)2+(yB−yA)2
(xB+xA)2−(yB+yA)2
Panta unei drepte AB este dată de formula:
m=xB−xAyB−yA
m=yB−yAxB−xA
Două drepte paralele au :
pantele egale
produsul pantelor egal cu -1
Două drepte perpendiculare au :
pantele egale
produsul pantelor egal cu -1
Formula fundamentală a trigonometriei este:
sin2x+cos2x=1
sin2x+cos2x=−1
sin0=.....
0
1
cos0=.....
1
0
3π=.....°
30°
45°
60°
90°
Mijlocul M al unui segment [AB] are coordonatele:
M(2xA+xB,2yA+yB)
M(2xA−xB,2yA−yB)
Aria unui triunghi oarecare este:
A=2l1⋅l2⋅sin(l1,l2)
A=2c1⋅c2
Teorema sinusurilor este:
sinCAB=sinBAC=sinABC=2R
sinA=sinB=sinC
Ecuația x2−3x+2=0 are:
două soluții reale:
x1=1, x2=2
S={1,2}
soluția sub formă de interval:
S=[1,2]
Inecuația x2−3x+2≤0 are:
două soluții reale:
x1=1, x2=2
S={1,2}
soluția sub formă de interval:
S=[1,2]
Pentru rezolvarea ecuației de gradul al doilea folosim formula:
Δ=b2−4⋅a⋅c
Δ=−b−4⋅a⋅c
Ecuația dreptei care trece prin punctele A(xA, yA), B(xB, yB) este dată de formula:
xB−xAy−yA=yB−yAx−xA
yB−yAy−yA=xB−xAx−xA
Ecuația dreptei care trece prin punctul A(xA, yA) și are panta „m” este dată de formula:
y−yA=m(x−xA)
x−xA=m(y−yA)
Câte submulțimi ordonate, cu 4 elemente, are mulțimea A = {1;2;3;4;5} ?
A54=120
C54=5
Formulele pentru permutări, aranjamente, combinări sunt:
Pn=n!
Ank=(n−k)!n!
Cnk=k!⋅(n−k)!n!
Pn=n
Ank=k!⋅(n−k)!n!
Cnk=(n−k)!n!
Pentru a determina ELEMENTUL NEUTRU al unei legi de compoziție folosim relația:
∃e∈M astfel încât
x ∘ e =e ∘ x = e
∀x∈M
∃e∈M astfel încât
x ∘ e =e ∘ x = x
∀x∈M
Pentru a determina ELEMENTUL SIMETRIZABIL al unei legi de compoziție folosim relația:
∃ x′∈M astfel încât:
x ∘ x′ =x′ ∘ x = e
∃ x′∈M astfel încât:
x ∘ x′ =x′ ∘ x = x
Pentru a demonstra că o lege de compoziție este ASOCIATIVĂ folosim relația:
x ∘ (y ∘ z)=(x ∘ y) ∘ z
∀x,y,z∈M
x ∘ (y ∘ z)=(z ∘ y) ∘ x
∀x,y,z∈M
O matrice A se numește inversa matricei B dacă:
A⋅B=B⋅A=I2
A=B=I2
Fie polinomul f=ax3+bx2+cx+d , cu a,b,c,d ∈R, a=0 . Elementul α se numește rădăcină a lui f dacă :
f(α)=0
f este divizibil cu α .
Fie polinomul f=ax3+bx2+cx+d , cu a,b,c,d ∈R, a=0 și x1, x2, x3 rădăcinile lui f. Relațiile lui Viete sunt :
S1=x1+x2+x3=−ab
S2=x1x2+x1x3+x2x3=ac
S3=x1⋅x2⋅x3=−ad
x12+x22+x32 =S12−2S2
S1=x1+x2+x3=ab
S2=x1⋅x2+x1⋅x3+x2⋅x3=−ac
S3=x1⋅x2⋅x3=ad
x12+x22+x32 =S12+2S2
Alegeți răspunsul corect pentru următoarele funcții derivate:
5′=0
x′=1
(x2)′=2x
5′=1
x′=0
(x2)′=3x3
Funcția f:R→R, f(x)=(x−1)ex se derivează astfel:
f′(x)=(x−1)′⋅ex+(x−1)⋅(ex)′
f′(x)=(ex)2(x−1)′⋅ex−(x−1)⋅(ex)′
Funcția f:R→R, f(x)=exx−1 se derivează astfel:
f′(x)=(x−1)′⋅ex+(x−1)⋅(ex)′
f′(x)=(ex)2(x−1)′⋅ex−(x−1)⋅(ex)′
Alegeți răspunsul corect pentru următoarele funcții derivate:
(lnx)′=x1 , unde x>0
(ex)′=ex
(sinx)′=cosx
(lnx)′=−x1 , unde x>0
(ex)′=e⋅x
(sinx)′=−cosx
Rezultatul limitei x→∞lim 2x+11 este:
∞
0
Ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f este:
y=x→∞limf(x)
y=mx+n
m=x→∞limf(x)⋅x1
n=x→∞lim(f(x)−m⋅x)
Ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f este:
y=x→∞limf(x)
y=mx+n
m=x→∞limf(x)⋅x1
n=x→∞lim(f(x)−m⋅x)
Ecuația tangentei la graficul funcției f într-un punct de abscisă x0 situat pe graficul funcției f este:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)
y−f′(x0)=f(x0)(x−x0)
O funcție f este strict convexă dacă:
f''(x)>0
f''(x)<0
Alegeți răspunsul corect pentru următoarele funcții integrabile:
∫ x1dx=ln∣x∣+C , x=0
∫sinxdx=−cosx +C
∫axdx=lnaax +C , a>0
∫ x1dx=lnx +C , x=0
∫sinxdx=cosx+C
∫axdx=ax +C , a>0
Formula de integrare prin părți este:
∫f(x)⋅g′(x)dx=
=f(x)⋅g(x) −∫f′(x)⋅g(x)dx
∫f(x)⋅g′(x)dx=
=f(x)⋅g(x) +∫f′(x)⋅g(x)dx
Funcția F este primitiva funcției f dacă F este derivabilă și, în plus:
F′(x)=f(x)
F(x)=∫f(x)dx
F(x)=f′(x)
f(x)=∫F(x)dx
Fie f: [a,b]⟶R o funcție continuă.
Suprafața plană delimitată de axa Ox, graficul funcției f și dreptele de ecuații
x = a și x = b este egală cu:
A=∫ab∣f(x)∣dx
A=∫abf(x)dx
Volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox
a graficului funcției continue f: [a,b]⟶R este :
V=π∫abf(x)dx
V=π∫abf2(x)dx
V=∫abf(x)dx
9+16=
=3+4=7
=25=5
(x⋅ex)′=
x′⋅ex+x⋅(ex)′
x′⋅(ex)′
Se dă numărul complex z=1+3i .
Stabiliți care este partea reală și care este partea imaginară a lui z.
Re(z)=1
Im(z)=3
Re(z)=3
Im(z)=1
Se dă polinomul f=X3−3X2−X+3 .
Este „1” rădăcină a lui f?
Da, deoarece f(1)=0 .
Nu, deoarece f(1)=0 .
Știind că x>0 , stabiliți care din relațiile de mai jos este adevărată?
ln2x=2⋅lnx
lnx2=2⋅lnx
