Font size
WorksheetsEtica
Total questions: 52
Worksheet time: 35mins
Prin prisma filosofiei etica poate fi considerată
știința binelui/răului
știința fericirii
știința plăcerii
știința idealului social
Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analiticosintetică, explicativă) este:
funcția cognitivă
funcția normativă
funcția persuasivă
funcția educativă
Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de legalitate), ca scop principal al afacerilor, este susținută
de pozitivismul economic
de umanismul economic
atât de pozitivismul economic, cât și de umanismul economic
Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al firmei,
subordonându-l altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate avea ca efect scăderea rentabilității firmei, ceea ce implică
scăderea veniturilor patronilor
scădereasalariilor
scumpirea produselor
Din categoria stakeholderilor interni fac parte
clienții
angajații
proprietarii
Aliații
strategici, concurenții și grupurile de presiune fac parte din categoria:
stakeholderilor interni
stakeholderilor din mediul specific
Stakeholderilor din mediul general
Din categoria stakeholderilor din mediul specific fac parte
furnizorii
distribuitorii
comitetele de conducere
mass-media
Din categoria stakeholderilor din mediul general fac parte
administrația publică locală
ONG-urile
instituțiile bancare
instituțiileeducaționale
Etica este
știința comportamentului
știința moravurilor
știința moralei
Etica vizează sfera concretă a vieții morale, urmărind, printre altele, actul convingerii, îndeplinind astfel
funcția cognitivă
funcția normativă
funcția persuasivă
funcția educativă
Pozitivismul economic (Milton Friedman) insistă asupra:
maximizării profiturilor
condițiilor de viață mai bune pentru toți
folosirii corecte a resurselor
intereselor tuturor stakeholderilor
Umanismul economic (Amartya Sen) insistă asupra
condițiilor de viață mai bune pentru toți
folosirii corecte a resurselor
teoriei alegerii raționale, care descrie managerii ideali, și nu pe cei reali
intereselor prioritare ale proprietarilor/acționarilor
În categoria stakeholderilor care au un interes și/sau sunt afectați de acțiunile/
performanțele firmei pot fi incluse
persoanele fizice
grupurile
organizațiile
societateaumană
Din categoria stakeholderilor în sens restrâns fac parte:
clienții
furnizorii
opinia publică
colaboratoriidirecți
Din categoria stakeholderilor în sens larg fac parte:
mass-media
instituțiilestatului
angajații
cumpărătorii
Etica vizează, printre altele, crearea de norme morale, îndeplinind astfel:
funcția cognitivă
funcția normativă
funcția educativă
funcția persuasivă
În literatura de specialitate morala este definită ca fiind
dominația rațiunii asupra afectelor
tendința spre binele suprem
autonomia voinței
Caracteristicile moralei heteronome sunt:
respect unilateral (pentru adult)
respect reciproc (între egali)
cooperare
constrângere
Caracteristicile moralei autonome sunt
conformism social
creativitate
progresism
conservatorismpolitic
Funcțiile sociale ale moralei sunt
funcția de integrare a individului în comunitatea morală
funcția de cooperare în vederea realizării scopurilor
funcția de reproducție morală (sau de conservare a tradiției morale)
funcția de promovare a inovației morale (sau de creație valorică)
Analizând diferențele dintre etică, morală și moralitate, respectiv reciprocitățile semantice și funcționale, în literatura de specialitate se arată că
etica are caracter accentuat cognitiv și explicativ
morala are caracter proiectiv – programator
moralitatea are caracter real – practic
morala are caracter accentuat cognitiv și explicativ
Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se
caracterizează prin
au durabilitate mare în timp
posedă o anumită variație în timp
sunt prezente în toate tipurile de comunități umane
influențează toate activitățile umane
Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizează prin
reglează relații și activități umane particulare
sunt ocazionale
sunt prezente în toate tipurile de comunități umane
se manifestă în cadrul unor grupuri restrânse
Morala reflectă în principii, norme, reguli determinate istoric și social:
atitudini
deprinderi
sentimente
convingeri
Realismul moral, conformismul social și conservatorismul politic sunt caracteristici ale:
stadiului de heteronomie morală
stadiului de autonomie morală
stadiilor de heteronomie și autonomie morală
Conservarea tradiției morale evidențiază faptul că morala îndeplinește:
funcția de cooperare
funcția de integrare
funcția de reglementare normativă
funcția de reproducție morală
funcția de promovare a inovației morale
Răul moral săvârșit cu intenție este:
imoral
amoral
atât imoral, cât și amoral
Relativismul moral, creativitatea și progresismul sunt caracteristici ale:
stadiului de heteronomie morală
stadiului de autonomie morală
stadiilor de heteronomie și autonomie morală
Cauzele comportamentului imoral/amoral pot fi:
pasiunile
deprinderile
frica
ignoranța
Având în vedere legăturile dintre legea morală și legea juridică, se susține că
legea juridică se bazează pe norme și principii morale
legea morală se bazează pe norme și principii juridice
respectul față de legea juridică este o datorie morală
uneori legea juridică prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea
morală
Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală, formulat de Hans Jonas (1993), include următoarele
acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența
unei vieți autentic umane pe pământ
acționează astfel încât efectele actelor tale să nu fie distructive pentru o astfel de viață
nu compromite condițiile pentru supraviețuirea nelimitată a umanității pe pământ
include în alegerea ta actuală integritatea viitoare a omului
În cadrul relativismului etic Andrei Marga (1998) argumentează că:
valorilesuntincomparabile
valorile sunt incomensurabile
nu există o cale rațională de a compara și alege între valori diferite
nu se poate decide rațional între valori rivale, ci se poate opta doar între
indiferență și saltul de la o valoare la alta
Datoria profesională (și morală) este mijlocul de realizare a unor scopuri străine sistemului în care acționează, pentru
profesionistul de circumstanță
profesionistul de meserie
profesionistul de vocație
Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui model
profesional asimilat o dată pentru totdeauna, este specifică:
profesionistului de circumstanță
profesionistului de meserie
profesionistului de vocație
În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă riscuri și
are sentimentul sacrificiului de sine, profesionistul:
de circumstanță
de meserie
de vocație
Orice organism autorizat, în funcție de natura profesiei:
poate codifica îndatoririle membrilor săi
poate să impună promovarea unui examen de acces la profesie
poate să impună modalități de perfecționare și de verificare a aptitudinilor
poate să ceară efectuarea unui stagiu de pregătire
Obiectivele principale ale unui cod deontologic sunt:
consolidarea integrității și a competențelor profesionale
promovarea intereselor tuturor membrilor
susținerea și promovarea aplicării normelor naționale și internaționale
maximizarea încălcării regulilor deontologice
Beneficiile elaborării și implementării corecte a codurilor deontologice sunt
are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor de
conduită, a drepturilor și obligațiilor
menține sau chiar îmbunătățește prestigiul profesiunii
dă fiecărui membru un sentiment de securitate și forță
Principalele critici la adresa codurilor deontologice includ:
pot amenința excesiv libertatea
pot condamna multe și pot prescrie puține
sunt cunoscute și însușite întotdeauna de către toți cei vizați
pot include fraze lipsite de sens sau fără justificare
Cu toții avem datoria
de a respecta proprietatea altuia
de a ne respecta cuvântul dat
de a respecta demnitatea și onoarea celuilalt
de a fi cinstiți, sinceri, modești
Deontologia profesională poate fi definită ca fiind:
disciplina care include normele de conduită și obligațiile morale ale unei profesii
bine definite
un studiu al moralelor profesionale
un ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o
exercită, rapoartele dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public
Datoria profesională vizează
numai latura tehnică (strict a profesiei)
numai latura umană (a moralității)
atât latura tehnică, cât și cea umană
Profesionistul de circumstanță
abordează auto-realizarea profesională, inclusiv componenta morală a acesteia,
ca mijloc și nu ca scop
are semnificația datoriei față de sine și față de ceilalți
este simbolul auto-realizării depline în plan moral și profesional
Profesionistul de meserie:
va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și dezvoltarea foloaselor sale
se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
Ofertă întotdeauna cu ceea ce a învățat la nivelul instruirii inițiale
Profesionistul de vocație
se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
își asumă riscuri și are sentimentul sacrificiului de sine
se autoevaluează și luptă permanent pentru autoperfecționare
va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și dezvoltarea foloaselor sale
Deontologia profesională
este o particularizare a moralei generale la diversele profesiuni
este știința îndatoririlor profesionale, a comportamentului profesional
este o importantă diviziune a filosofiei moralei, știință a ceea ce este just și
rațional
Un manager competent ar trebui să fie capabil
să se implice efectiv în realizarea binelui și evitarea răului
să fie un adevărat model moral pentru cei din jur
să fie capabil să rezolve eficient dilemele etice și situațiile conflictuale prin
respectarea legii și a libertății
Subiectul eticii în afaceri (agentul moral) poate fi
unom
un grup de angajați
agentul economic cu personalitate juridică
societatea,îngeneral
În afaceri există 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între indivizi, în baza principiului corectitudinii schimbului, este
nivelul micro
nivelul macro
nivelul corporațiilor
Nivelul de abordare a problematicii eticii în afaceri îl poate constitui:
o afacere în general
o activitate specifică orientată către atingerea obiectivelor
un anumit contract
o relație de afaceri specifică
În afaceri sunt 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se referă la reguli instituționale/sociale ale economiei, ale afacerilor este:
nivelul micro
nivelul macro
nivelul corporațiilor
Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la
următoarele aspecte
este esențială pentru asigurarea progresului individual și social
ne încurajează în a alege și a realiza binele
ajută la consolidarea conștiinței morale
ne ajută să rezolvăm corespunzător conflictele zilnice
