Font size
WorksheetsAntreprenoriala sesiune
Total questions: 37
Worksheet time: 28mins
Cautarea si selectia partenerilor care initiaza fenomenul de antreprenoriat si formarea echipei antreprenoriale are la baza principii (Ruef, 2001):
Alegerea pe baza de criterii etnice
Alegerea pe baza de atractie
Alegerea pe baza proximitatii
Alegerea constransa de context/oportunitati
Stevenson (1983) sugereaza ca firmele antreprenoriale isi bazeaza strategiile exclusiv pe …….. Care exista in mediul inconjurator, folosind …….. Ca punct de plecare pentru elaborarea strategiilor, Cuvantul lipsa este:
Resursele
Oportunitatile
Echipele
Ideile
Teoriile recente ale antreprenoriatului (Shane Venkataraman, 2000) afirma ca “ antreprenoriatul implica legatura dintre doua fenomene: prezenta ……… lucrative si prezenta ……..intreprinzatori” Perechea de cuvinte lipsa este:
Oprotunitatilor, ideilor
Oportunitatilor, indivizilor
Indivizilor, oamenilor
Oamenilor, ideilor
Amit si Eitan(1995) au delimitat factorii care motiveaza la impingerea(push) si atragerea(pull) spre fenomenul de antreprenoriat, aratand ca multi dintre proprietarii de afaceri se afla in zona antreprenoriatului, intrucat nu au gasit alte oportunitati de venit, In opinia dvs. Lipsa educatiei este un factor de
impingere(push) spre fenomenul de antreprenoriat
Mixt spre fenomenul de antreprenoriat
atragere(pull) spre fenomenul de antreprenoriat
Neutru spre fenomenul de antreprenoriat
Intelegerea factorilor de tip de atractie spre fenomenul de antreprenoriat determina de fapt esenta antreprenoriatului de:
Oportunitate
Necesitate
Moda veche
Moda noua
Tyszka(2001) a aratat ca, doar antreprenorii orientati spre oportunitati, si nu cei deveniti antreprenori de necesitate se caracterizeaza prin niveluri ridicate ale:
Valorilor personale
Increderii in sine
Capitalul detinut
Religiei practicate
Simon(2000) au evidentiai ca prejudecatile cognitive ale antreprenorilor determina o perceptie a riscului mai scazuta decat la restul persoanelor (Antonites si Wordsworth, 2009). Cea mai intalnita distorsiune cognitiva antreprenoriala ar fi:
Increderea in forta divina
Supraincrederea (ignorarea propriilor limite
Controlul exagerat al activitatilor
Filosofia destinului
Intrucat antreprenoriatul are loc intr-un mediu incert, este nevoie de….. Pentru a depasi obstacolele si a corecta greselile in dezvoltarea unui produs, serviciu sau organizatie (Markman, 2005). Cuvantul lipsa este:
Noroc
Perseverenta
Bani
Prieteni
Antreprenorii se angajeaza in procesul antreprenorial pentru ca mintea/gandirea lor este setata sa evalueze oportunitatile in termeni pozititvi, acest lucru determinandu-i sa:
Caute resurse interne pentru a le valorifica
Actinoneze rapid pentru a le valorifica
Astepte legislatia favorabila pentru a deveni bogati
Frecventeze cursuri universitare pentru a experimenta activitati noi
Desi dorinta de a initia/detine o afacere este ridicata in randul populatiei, nu toate persoanele reusesc sa devina antreprenori (Wright & Stigliani, 2013). Intrebarea care apare este - Prin ce este diferit modul de gandire al antreprenorilor fata de modul de gandire al celorlalti indivizi? Raspunsul este dat de:
Nivelul de educatie
Structurile cognitive
Inteligenta emotionala
Inteligenta sociala
Teoria detectarii semnalului (Baron, 2004) afirma ca pentru situatia identificare corecta:
Stimulul chiar exista si afirmam /concluzionam ca el este prezent
Stimului chiar exista, dar noi afirmam/concluzionam ca el este absent
Stimulul nu exista, dar afirmam/concluzionam eronat ca el este prezent
Stimulul nu exista si afirmam/concluzionam corect ca el este absent
Teoria detectarii semnalului (Baron, 2004) afirma ca pentru situatia alarma falsa:
Stimulul chiar exista si afirmam /concluzionam ca el este prezent
Stimului chiar exista, dar noi afirmam/concluzionam ca el este absent
Stimulul nu exista, dar afirmam/concluzionam eronat ca el este prezent
Stimulul nu exista si afirmam/concluzionam corect ca el este absent
Aplicarea teoriei detectarii semnalului asupra perceperii si valorificarii acestora indica ca este posibil ca antreprenorii sa prefere o alarma falsa in loc de o ratare. Ratarea unei oportunitati de antreprenor (perceputa ca non-oportunitate) fata de una care se dovedeste ca nu era o oportunitate) determina (Baron, 2004; Pintea, 2007):
Efecte sub forma de perderi mai reduse in termeni socialiali
Efecte sub forma de pierderi mai reduse in termeni economici
Efecte sub forma de pierdero mai reduse in termeni publici
Efecte sub forma de pierderi mai reduse in termeni socio-economici
Teoria focusului reglator (Baron, 2004) firma ca oamenii in reglarea comportamentului in vederea atingerii unui obiectiv dorit, pot adopta una din urmatoarele doua perspective:
Focus concentrat
Focus grup
Focus singular
Focus preventiv
Teoria focusului reglator (Baron, 2004) sugereaza o influenta indirecta a focusului asupra perceperii oportunitatilor, prin intermediul acelor patru situatii rezultate din teoria detectarii semnalului, persoanle ce adopta un focus promotor sunt concentrate cu precadere asupra:
Identificarilor corecte si evitarii alarmelor false
Asupra respingerilor corecte si a evitarii alarmelor false
Teoria prospectiva (Kaneman, Tversly, 1979) se bazeaza pe conceptul de valoare subiectiva de pierdere sau castig, in raport cu un punct de referinta. Ea sustine ca in general oamenii au tendinta de a se comporta conservator atunci cand o situatie este prezenta in termeni de:
Pierderi (incadrare negativa)
Castig (incadrare pozitiva)
Ideea ca exista posibilitatea de a pierde ceva are o influenta puternica asupra deciziei, poerderea detinand o valoare subiectiva mai mare decat castigul. De aceea, atunci cand problema este formulata in termenii pierderii indivizii decid sa aleaga intre o pierere sigura de 500$ si alta situatie cu 50% sanse de a piede 1000$:
Pierderea sigura de 500$
Pierderea de 1000$ cu 50% sanse de profitabilitate
Ambele variante de mai sus
Teoria asteptarilor a lui Victor Vroom (1964) afirma ca indivizii vor actiona intr-un anumit mod deoarece se asteapta ca activitatile intreprinse sa le aduca o recompensa care in momentul prezent/actionarii, are o valoare importanta. Altfel spus, efortul depus pentru activitatile prezente/intreprinse este:
Direct proportional cu valoarea recompensei asteptate in viitor
Indirect proportional cu valoarea recompense asteptate in viitor
Direct proportional cu valoarea recompensei asteptate in prezent
Indirect proportional cu valoarea recompense asteptate in prezent
Teoria Actiunii rationale (TAR) a fost elaborata in baza studiilor anterioare din domeniul psihologiei sociale si a influentat teoriile legate de comportamentul social privind relatiile existente intre atutudinile si comportamentul unei persoane. Teoria a fost conceputa de:
Fishbein
Ajzen
Fishbein si Ajzen
Teoria comportamenului planificat (TCP) elaborat de Ajzen (1991) extinde teoria actiunii rationale si propune introducerea unui nou concept “controlul comportamental perceput”, prin care se evidentiaza faptul ca nu toate (...) In concordanta cu TCP comportamentul este determinat de:
Intentie
Atitudinea fata de comportamentul specific
Norma subiectiva
Violenta
Conform teoriei comportamentului planificat, adoptarea comportamentului vizitat trebuie specificat in termeni de actiune context si timp. Obiectivul “sa consumati cel putin o portie de cereale integrale, in timpul micului dejun, in fiecare zi, in lunile urmatoare” respecta conditiile de aplicare a comportamentului dorit:
Adevarat
Fals
Nu ma pot pronunta inca
Nu stiu
Termenul de creativitate a fost introdus in psihologie de............... pentru a desemna o formatiune a personalitatii. In opinia lui, creativitatea nu poate fi limitata doar la unele din categoriile de manifestare a personalitatii, respectiv la aptitudini - inteligenta, atitudini sau trasaturi temperamentale Autorul conceptului este
Mihaela Roco
Stefan Zisulescu
Nicolai Berdiaev
G.W. Allport
Desi dorinta de a initia/detine o afacere este ridicata in randul populatiei, nu toate persoanele reusesc sa devina antreprenori (Wright & Stigliani, 2013). Intrebarea care apare este - Prin ce este diferit modul de gandire al antreprenorilor fata de modul de gandire al celorlalti indivizi? Raspunsul este dat de
Nivelul de educatie
Experienta acumulata
Struturile cognitive
Coeficientul de inteligenta
Inteligenta sociala
Autorul I. Adizes considera ca o intreprindere ar trebui sa realizeze patru functii - a produce, a administra, a intreprinde si a integra. Pentru ca o organizatie sa fie condusa intr-un mod eficient, trebuie sa se tina cont de aceste patru functii, dar in aceeasi masura si de etapele ciclului de viata al unei firme. Modelul propus de autor are in vedere urmatoarele caracteristici:
Controlul si flexibilitatea firmei
Marimea organizatiei si a capitalului
Vechimea firmei
Marimea capitalului
Dotarea organizatiei cu resurse umane implica urmatoarele procese comune indiferent de domeniul de activitate
Evaluarea performantei
Recompensarea
Retentia (stabilitatea)
Formarea si dezvoltarea
recrutarea si selectia
Pentru a fi creativi trebuie sa intelegem sursa energiei creatoare care creeaza energia necesara pentru a-ti pune in practica ideea geniala (Douglas M., 2010). Cele mai uzuale surse de energie creatoare ar fi date de
Angajament
Emotie
Efort
Empatie
Cunoastere
Etapa de Descentralizarea din modelul lui L. Greiner presupune trecerea la urmatorul nivel de dezvoltare al organizatiei prin criza de
Colaborare
Autonomie
Personal
Coordonare
management
Probabil, cea mai mare bariera psihologica in generarea ideilor geniale este cea autoimpusa. Multi dintre noi credem ca nu suntem creativi. Cele mai des intalnite bariere psihologice personale in calea creativitatii sunt:
Institutionalizarea
Teama permanenta
Depasirea conceptiilor personale
Statutul de administrat
Probleme cu altii ++++impotmolirea
Un proces de inovare poate avea succes numai daca noile cunostinte sunt asimilate in conditiile concrete intr-o companie data, creand valoare prin unul din urmatoarele moduri:
oferirea de noi produse sau noi servicii, generatoare de noi valori
redefinirea procesului de fabricatie sau a modelului afacerii
Atragerea de noi grupuri de clienti sau intrarea pe o noua piata extinsa
generarea de flexibilitate si eficienta profesionala
imbunatatirea modului de satisfacere a cerintelor clientilor
Interesul crescut al guvemelor pentru educatia antreprenoriala se datoreaza acumularii de dovezi privind importanta antreprenoriatului in economie. Existenta legaturii directe intre educatia antreprenoriala si cresterea economica incurajeaza predarea disciplinei de educatie antreprenoriala pentru ca:
Pot face fata problemelor de migratie/imigratie din tarile sarace
Economiile lumii pot experimenta dezvoltarea la un cost scazut
Evita incalzirea globala a planetei
economiile lumii pot experimenta sustenabilitatea/durabilitatea la un cost scazut
Pentru ca organizatia sa poata functiona in vederea furnizarii de produse si servial clientilor, este nevoie sa ulaze urmatoarele tipuri de resurse
Know-how
Financiare
Informationale
Materiale
Umane ++++ tehnologice
Un proces de inovare poate avea succes numai daca noile cunostinte sunt asimilate in conditiile concrete intr-o companie data, creand valoare prin unul din urmatoarele moduri:
Oferirea de noi produse sau noi servicii
Atragerea de noi grupuri
Imbunatatirea modului
Redefinirea procesului
Generarea de flexibilitate
Teoria detectarii semnalului (Baron, 2004) afirma ca pentru situatia ratare
stimulul chiar exista, dar noi afirmam/concluzionam ca el este absent
stimulul nu exista, dar afirmam/concluzionam eronat ca el este prezent
stimulul chiar exista si afirmam/concluzionam ca el este prezent
stimulul nu exista si afirmam/concluzionam corect ca el este absent
Legea nr. 346/2004 si Recomandarea nr. 2003/361/CE a Uniunii Europene privind clasificarea intreprinderilor mici si mijlocii au in vedere urmatoarele criterii cumulative:
a au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250
au o vechime mai mica de un an de la infiintare
este detinuta de un singur actionar/proprietar
realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro, echivalent in lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane euro, conform ultimei situatii financiare aprobate
Recrutarea personalului pentru firmele mici si mijlocii din surse externe poate utiliza urmatoarele forme
prietenii si cunostintele intreprinzatorului
ziare si reviste
fostii salariati,
recomandarile salariatilor ++++furnizori si clienti
oficiul fortelor de munca
Inovatia nu presupune in mod necesar o schimbare de tehnica, o inventie, ci un act de aplicare a noutatilor in activitatile economice, cum ar fi:
introducerea in fabricatie a unui nou procedeu tehnologic
cucerirea de noi surse de materii prime
cucerirea de noi piete de desfacere
introducerea in fabricatie a unui nou produs
noi forme de organizare a intreprinderilor
Legea nr. 346/2004 si Recomandarea nr. 2003/361/CE a Uniune Europenie privind clasificarea intreprinderilor mici si mijloci stabileste numarul de angajati, cifra de afacen sau activele totale pentru microintreprindere ca avand
Au intre 250-999 angajati
Peste 1000 angajati
intre 10 st 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro echivalent in lei
intre 50-249 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro, echivalent in lei sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane de euro
