wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Examen de verificare la TRATAMENTE TERMICE

Total questions: 63

Worksheet time: 32mins

Name
Class
Date
1.

Simbolizarea numerică a oțelurilor

a)

a)Se folosește doar pentru oțelurile cu compoziție controlată

b)

b) Se folosește pentru toate oțelurile

c)

c) Se folosește doar pentru oțelurile bogat aliate

2.

Recoacerea pentru detensionare se aplică pentru

a)

a) Stabilitate dimensională și evitarea fisurilorc

b)

b) Creșterea eficienței tratamentului de călire

c)

c) Îmbunătățirea așchiabilității

3.

Parametri optimi ai recoacerii pentru detensionare presupun:

a)

a) Răcirea lentă după recoacere

b)

b) Răcirea rapidă după recoacere

c)

c) Răcirea rapidă după recoacere la piesele de dimensiuni mari

4.

Recoacerea de recristalizare are ca principal efect

a)

Omogenizarea materialului

b)

b) Refacerea plasticității după deformarea la rece

c)

c) Refacerea plasticității după deformarea la cald

5.

Recoacerea de creștere a așchiabilității are principal efect :

a)

cresterea rezistentei mecanice

b)

cresterea calibilitatii

c)

reducerea duritatii

6.

Caracteristic recoacerii de normalizare este că, după încălzire, răcirea se face:

a)

cu viteze mari, in apa sau ulei

b)

cu viteze intermediare, in aer

c)

cu viteze reduse, in cuptor

7.

Creșterea conținutului în carbon la oțeluri are ca efect:

a)

Creșterea sudabilității

b)

Creșterea rezistenței mecanice în stare călită

c)

Scăderea durității

d)

Creșterea temperaturii de tranziție ductil-solid

e)

Creșterea rezistenței mecanice în stare recoaptă

8.

Elementele de aliere au în general ca efecte asupra oțelurilor:

a)

Creșterea durității după călire

b)

Creșterea călibilității

c)

Reducerea rezistenței la coroziune

d)

Creșterea rezistenței la uzare

e)

Reducerea granulației

9.

Principalele efecte ale tratamentelor de recoacere sunt:

a)

Creșterea ductilității

b)

Creșterea rezistenței mecanice

c)

Scăderea durității

d)

Scăderea tenacității

e)

Îmbunătățirea omogenității structurale

10.

Principalele efecte structurale ale recoacerii pentru creșterea așchiabilității sunt:

a)

descompunerea feritei

b)

globulizarea cementinei perlitice

c)

descompunerea cementinei ledburtice

d)

coalescenta fazelor secundare

11.

Avantajele călirii prin inducție față de celelalte procedee de călire superficială sunt:

a)

calitate buna a stratului calit

b)

control al grosimii de strat

c)

buna reproductibilitate

d)

ecologica

12.

Avantajele carburării sunt următoarele:

a)

suprafata rezistenta la uzare

b)

miez moale rezistent la socuri

c)

cresterea rezistentei la oboseala

d)

rezistenta la presiune de contact

13.

În cadrul itinerariului tehnologic, carburarea se aplică:

a)

La piesa finalizată

b)

Înainte sau după rectificare în funcție de tipul piesei

c)

Înainte de rectificare

14.

La călirea prin inducție se pot obține straturi mai subțiri:

a)

Prin frecvențe mai mici

b)

Prin frecvențe mai mari

c)

Prin puteri mai mici

15.

Cea mai bună calitate a stratului nitrurat se obține la:

a)

Nitrurarea în gaz

b)

Nitrurarea în plasmă

c)

Nitrurarea în săruri topite

16.

Carbonitrurarea reprezintă:

a)

Îmbogățirea succesivă cu C și apoi N

b)

Îmbogățirea succesivă cu N și apoi C

c)

Îmbogățirea simultană în C și N

17.

Îmbătrânirea aliajelor neferoase:

a)

Scade duritatea

b)

Crește duritatea

c)

Creștere plasticitatea

18.

Cel mai folosit mediu de carburare este:

a)

Cel solid

b)

Cel gazos

c)

Cel lichid

19.

În urma călirii de punere în soluție:

a)

Se obține o soluție suprasaturată cu plasticitate maximă

b)

Se obține o soluție suprasaturată cu duritate maximă

c)

Se obține martensită cu duritate maximă

20.

Un oțel simbolizat în Euronorme prin S355 este caracterizat în primul rând prin:

a)

a) Conținut în carbon 0,355%;

b)

b) Conținut în sulf de max. 3,55%;

c)

c) Limită de elasticitate de min. 355 N/mm2.

21.

În cadrul itinerariului tehnologic, nitrurarea se aplică:

a)

Înainte de rectificare

b)

După rectificare

c)

Înainte sau după rectificare în funcție de dimensiunile piesei

22.

În comparație cu carburarea, la nitrurare se obțin de obicei:

a)

Straturi mai dure și mai subțiri

b)

Straturi mai groase și mai moi

c)

Straturi mai groase și mai dure

23.

Stratul realizat prin carbonitrurare joasă se deosebește față de cel produs prin carbonitrurare înaltă prin:

a)

Conținut mai ridicat în C

b)

Conținut mai ridicat în N

c)

Conținut mai ridicat în C sau N, în funcție de mediul de tratament

24.

Constituentul structural tipic format prin călirea volumică a oțelului este:

a)

a) Perlita

b)

b) Austenita

c)

c) Martensita

25.

Călirea întreruptă se caracterizează prin faptul că:

a)

Răcirea se întrerupe sub Ms

b)

Se folosesc 2 medii de răcire, primul mai sever, al doilea moderat

c)

Se folosesc 2 medii de răcire, primul moderat, al doilea mai sever

26.

Rezultatele previzibile ale tratamentului termic sunt date în primul rând de:

a)

a) O microstructură uniformă

b)

b) Compoziție chimică bine definită

c)

c) Tratamente preliminare bine realizate

27.

Microstructura optimă a semifabricatelor pentru arborii cotiți se realizează:

a)

Prin turnare

b)

Prin forjare

c)

Prin turnare sau forjare, în funcție de dimensiuni

28.

La oțelurile de îmbunătățire se aplică în mod tipic:

a)

Călirea și revenirea joasă

b)

Călirea și revenirea înaltă

c)

Călirea fără revenire

29.

incalzirea pt calire de face la temperaturi caracteristice:

a)

Domeniului austenitic

b)

Domeniului feritic

c)

Domeniului austenitic sau austenitic + cementită secundară

30.

Realizarea călirii superficiale are ca principal obiectiv:

a)

Structură diferențiată, dură la suprafața, moale în miez

b)

Economia de energie

c)

Duritate mai mare decât la călirea volumică

31.

Încălzirea superficială prin inducție poate fi realizată doar la materiale

a)

Conductoare electrice

b)

Feromagnetice

c)

Nemetalice

32.

Un oțel simbolizat în Euronorme prin C70 este caracterizat în primul rând prin:

a)

a) Conținut în carbon 0,7%;

b)

b) Limită de curgere 70 MPa

c)

c) Comportament la șoc caracterizat prin reziliență de 70 J

33.

Tratamentele termice aplicate pieselor nitrurate sunt:

a)

Facultative, înainte de nitrurare

b)

Obligatorii, după nitrurare

c)

Obligatorii, înainte de nitrurare

34.

Tratamentele termice secundare ale arborilor cotiți supuși carburării constau de obicei în:

a)

Călire și revenire înaltă

b)

Călire și revenire joasă

c)

Normalizare

35.

Călirea simplă se caracterizează prin:

a)

a) Se obținere doar martensită

b)

b) Un singur mediu de racire

36.

Temperaturile necesare nitrurării sunt:

a)

Relativ scăzute, sub A C1

b)

Ridicate, în domeniul austenitic

c)

În zona bifazică, austenită și ferită

37.

Roțile dințate mediu solicitate sunt supuse tratamentului termic de:

a)

Îmbunătățire

b)

Îmbunătățire și eventual călire superficială

c)

Normalizare

38.

Călirea în trepte se distinge prin:

a)

Folosirea unui mediu de răcire cald

b)

Folosirea a 2 medii de răcire, primul moderat, al doilea sever

c)

Este folosit pentru piese care au secțiuni în trepte

39.

În cazul arborilor drepți, călirea superficială se aplică:

a)

Întotdeauna în zona lagărelor

b)

Doar în zona lagărelor de alunecare sau a zonelor supuse uzării

c)

Pe întreaga zonă superficială a arborilor cu solicitări mari

40.

Carburarea este urmată de:

a)

Călire și revenire înaltă

b)

Călire și revenire joasă

c)

Nu se aplică tratamente termice ulterioare

41.

Carbonitrurarea înaltă se realizează la temperaturi:

a)

Superioare punctului A c3

b)

Subcritic, la temperaturi inferioare punctului A c1

c)

În zonă bifazică, între A c1 și A c3

42.

Aliajele deformabile de Al sunt cele care:

a)

a) Au ductilitate ridicată

b)

b) Se deformează la sarcini mici

c)

c) Sunt produse sub forme de profile sau table prin deformare la cald

43.

Tratamentele termice secundare sunt cele care:

a)

a) Fac pregătirea structurii pentru tratamentele finale;

b)

b) Elimină defectele microstructurale apărute la producerea semifabricatelor

c)

c) Conferă proprietățile ridicate necesare funcționării componentelor

44.

Un material simbolizat prin EN-AW-3013 este:

a)

a) Un oțel inoxidabil

b)

b) Un aliaj deformabil de aluminiu

c)

c) Un aliaj de aluminiu destinat turnării

45.

Dintre tratamentele primare cele mai reprezentative fac parte:

a)

a) Călirile

b)

b) Recoacerile

c)

c) Îmbătrânirile

46.

Pentru realizarea carburării oțelul se încălzește până la o microstructură:

a)

Austenitică

b)

Ferito-perlitică

c)

Bifazică –austenită și ferită

47.

Călirea simplă se caracterizează prin:

a)

Se obținere doar martensită

b)

Un singur mediu de răcire

c)

Nu se face ulterior revenire

48.

Se numesc subcritice tratamentele termice care:

a)

a) Se desfășoară la temperaturi mai mici decât AC1

b)

b) Produc scăderea tensiunilor interne sub o valoare critică

c)

c) Elimină fragilitatea unui oțel

49.

Un oțel simbolizat în Euronorme prin X5CrNi18-10 este caracterizat în primul rând prin:

a)

a) Grad înalt de aliere

b)

b) Conținut în Cr de 5%

c)

c) Conținut în C de 5%

50.

Fenomenul de ecruisare al aliajelor de aluminiu înseamnă:

a)

a) Durificare prin acumulare de dislocații în urma deformării la rece

b)

b) Durificare ca urmare a precipitării de faze secundare

c)

c) Creșterea durității prin tratament termic

51.

În cazul arborilor drepți, călirea superficială se aplică:

a)

Întotdeauna în zona lagărelor

b)

Doar în zona lagărelor de alunecare sau a zonelor supuse uzării

c)

pe intreaga zona sujperficiala a arborilor cu solicitari mari

52.

Tratamentele termochimice spre deosebire de cele termice presupun:

a)

Modificarea compoziției superficiale prin difuzie de atomi

b)

Modificarea compoziției materialului în întreaga piesă

c)

Realizarea unor acoperiri cu o compoziție diferită

53.

Principalul efect al creșterii conținutului de carbon este:

a)

a) Creșterea durității

b)

b) Creșterea ductilității

c)

c) Creșterea călibilității

54.

Încălzirea pentru călire se face la temperaturi caracteristice:

a)

a) Domeniului austenitic

b)

b) Domeniului feritic

c)

c) Domeniului austenitic sau austenitic + cementită secundară

55.

Tratamentul de revenire.

a)

Este obligatoriu la toate oțelurile călite

b)

Se aplică doar oțelurilor de îmbunătățire

c)

Se aplică doar oțelurilor de scule

56.

Un oțel simbolizat în Euronorme prin 100Cr6 este caracterizat în primul rând prin:

a)

a) Conținut în Cr de 10%

b)

b) Conținut în C de 1%

c)

c) Conținut în C de 10%

57.

Tratamentele termice primare sunt destinate în special:

a)

a) Pregătirii microstructurii pentru prelucrări ulterioare

b)

b) Realizării unor proprietăți mecanice ridicate

c)

c) Realizării unei comportări superioare în exploatare a componentelor.

58.

La simbolizarea numerică aliajelor de Al prima cifră:

a)

a) Nu are o semnificație specială

b)

b) Indică clasa prin principalul element de aliere

c)

c) Dacă aliajul este deformabil sau turnabil

59.

Tratamentele superficiale se aplică arborilor cotiți:

a)

Întotdeauna

b)

Doar în cazul unor solicitări mari

c)

Doar arborilor de dimensiuni mari

60.

La oțeluri și fonte, aplicarea călirii volumice se face pentru:

a)

a) Creșterea durității și rezistenței mecanice

b)

b) Creșterea ductilității și tenacității

c)

c) Creșterea simultană a durității și deformabilității

61.

Cele mai bune rezultate la nitrurare se obțin pentru:

a)

Oțeluri aliate de îmbunătățire

b)

Oțeluri carbon de îmbunătățire

c)

Oțeluri de cementare

62.

Roțile dințate greu solicitate se execută de obicei din:

a)

Oțeluri de cementare

b)

Oțeluri de îmbunătățire

c)

Oțeluri de scule

63.

În urma tratamentului de revenire:

a)

Duritatea oțelului crește

b)

Duritatea oțelului scade

c)

Duritatea variază în funcție de tipul oțelului