WorksheetsDREPT PROCESUAL CIVIL-DEFINITIV
Total questions: 14
Worksheet time: 33mins
Reclamantul AA îl cheamă în judecată pe pârâtul BB, solicitând obligarea acestuia să-i restituie
suma de 425.000 de lei, remisă acestuia cu titlu de împrumut și obligarea pârâtului la plata
cheltuielilor de judecată. În cursul desfășurării procesului în fața primei instanțe, reclamantul AA
încheie cu CC un contract de cesiune a dreptului de creanţă litigios. În aceste condiții:
judecata va continua cu părțile inițiale;
cesionarul CC este obligat să intervină în cauză sau poate să fie introdus la cerere sau din oficiu, instanța
urmând să decidă, după împrejurări și ținând seama de poziția celorlalte părți din proces, dacă cedentul
AA va rămâne sau va fi scos din proces;
dacă instanța va decide introducerea în cauză a cesionarului CC și scoaterea din cauză a cedentului
reclamant AA, atunci CC va putea obține readministrarea tuturor probelor deja administrate până la
introducerea sa în cauză.
Reclamanta AA îl cheamă în judecată pe pârâtul BB, pe calea ordonanței președințiale, solicitându-i
să-i permită de urgență accesul în imobilul proprietate comună, din care pârâtul, pe fondul stării de
ebrietate, a izgonit-o împreună cu cei doi copii minori, fără a le permite să ia din imobil niciun fel de
lucruri necesare (haine, rechizite ale copiilor etc.). Între părți se poartă un proces de divorț, în care sa
solicitat și partajul bunurilor comune. În aceste condiții:
ordonanța va putea fi dată, în condiţiile legii, și fără citarea părților;
la cererea reclamantei, instanța poate dispune ca executarea ordonanței să se facă fără somație sau fără
trecerea vreunui termen;
în cazul admiterii cererii, pârâtul va putea ataca hotărârea cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare,
ținând seama că judecata s-a făcut fără citarea părților.
Prin cererea de chemare în judecată, AA solicită obligarea lui BB la repararea prejudiciului de
imagine pe care BB i l-a produs prin publicarea de afirmații jignitoare și defăimătoare cu privire la
AA, pe platformele de socializare. Pârâtul BB depune întâmpinare prin care solicită respingerea
cererii ca neîntemeiată. În cauză, sunt administrate mijloacele de probă solicitate de părți și
încuviințate de instanță. Ulterior constatării de către instanță a încheierii cercetării judecătorești,
reclamantul AA formulează o cerere de renunţare la drept depusă la dosarul cauzei, arătând că
renunță la dreptul pretins, respectiv la cel de a solicita daune-interese pentru acoperirea
prejudiciului afirmat. Pârâtul arată că se opune acestei cereri întrucât aceasta a fost formulată
ulterior primului termen de judecată și, concomitent, solicită instanței ca, în cazul în care va
soluționa cauza în baza actului de voință al reclamantului, să-l oblige pe acesta din urmă la
achitarea tuturor cheltuielilor de judecată pe care pârâtul a fost nevoit să le efectueze datorită
procesului inițiat de reclamant. Cu privire la cererea de renunțare la drept, instanța:
va respinge cererea de renunțare la drept, întrucât este depusă ulterior primului termen de judecată, iar
pârâtul și-a exprimat dezacordul față de acest act de dispoziție al reclamantului;
va lua act de cererea de renunțare la drept și va pronunța o hotărâre în baza acesteia, întrucât poate fi
formulată în tot cursul procesului, urmând a se pronunța și asupra cheltuielilor de judecată solicitate de
către pârât;
va lua act de cererea de renunțare la drept și va pronunța o hotărâre în baza acesteia, chiar dacă pârâtul șia
exprimat dezacordul față de aceasta.
Hotărârea de partaj pronunţată în procedura partajului judiciar:
are efect declarativ de drepturi;
are efect constitutiv de drepturi;
este supusă numai recursului.
În cazul procedurii evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept:
cererea de evacuare se judecă fără citarea părților, în toate cazurile, datorită celerității pe care o presupune
această procedură;
hotărârea de evacuare este executorie și poate fi atacată numai cu apel;
cererea de evacuare se judecă de urgență, în ședință publică.
Reclamantul AA a introdus, la Judecătoria X, o cerere prin care a solicitat obligarea pârâtului BB la
plata cheltuielilor de judecată, reprezentate de onorariul avocațial, făcute de AA în legătură cu un alt
dosar soluționat de Tribunalul X (hotărâre rămasă definitivă prin neapelare).
În acest caz:
având în vedere că cererea care a făcut obiect al dosarului soluționat prin hotărârea Tribunalului X era
scutită de la plata taxei judiciare de timbru (era un litigiu de muncă), este scutită de la plata taxei de timbru și
cererea depusă la Judecătoria X;
competența se determină după valoarea pretențiilor reprezentate de cheltuielile de judecată solicitate de
AA, cererea nefiind, în mod necesar, de competența Tribunalului X;
instanța competentă va putea admite în parte cererea lui AA dacă apreciază că onorariul avocațial este
vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ce a făcut obiect al dosarului soluționat
de Tribunalul X ori cu activitatea desfășurată de avocat în cauza respectivă, ținând cont de circumstanțele
acesteia.
Creditoarea A S.R.L., cu sediul în Municipul X, depune la Biroul Executorului Judecătoresc CC, o
cerere de executare silită, în baza unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească
prin care debitorul BB a fost obligat să îi plătească o sumă de bani, reprezentând contravaloarea
serviciilor prestate de creditoare în temeiul unui contract. Executorul judecătoresc solicită
încuviințarea executării silite cu privire la suma indicată în hotărârea judecătorească, precum și
pentru dobânda legală (care nu era indicată în titlul executoriu), calculată la suma datorată începând
cu data scadenței obligației de plată, conform contractului încheiat între părți. În acest caz:
cererea de încuviințare a executării silite se va soluționa cu citarea părților;
instanța va admite în parte cererea de încuviințare a executării silite, numai pentru sumele indicate în
hotărârea judecătorească ce reprezintă titlul executoriu;
creditorul va putea obține obligarea debitorului la plata dobânzii legale printr-o cerere separată adresată
instanței de executare, care va fi soluționată cu citarea părților.
Creditoarea A S.R.L. (profesionist) introduce, la Judecătoria X, o cerere de ordonanță de plată
împotriva debitorului BB (consumator), prin care solicită obligarea acestuia din urmă la plata unei
sume de bani reprezentând contravaloarea serviciilor de telefonie mobilă și penalități de întârziere.
La primul termen de judecată, se prezintă BB, reprezentat prin avocat, care depune la dosarul
cauzei întâmpinare și împuternicire avocațială. Prin întâmpinare este invocată excepția
necompetenței teritoriale a Judecătoriei X, arătându-se că, anterior formulării cererii de chemare în
judecată, BB și-a stabilit domiciliul în localitatea Y (aflată în circumscripția Judecătoriei Y), aspect
ce rezultă din cartea de identitate a acestuia. În acest caz:
instanța va constata că excepția necompetenței teritoriale nu a fost invocată tardiv și, prin urmare, o va
pune în discuția contradictorie a părților;
excepţia necompetenței teritoriale este invocată tardiv de către pârâtul BB;
după punerea excepției în dezbaterea contradictorie a părților, Judecătoria X își va declina competența
către Judecătoria Y, prin hotărâre nesupusă niciunei căi de atac.
Reclamantul AA introduce, în contradictoriu cu pârâtul BB, o cerere de ieșire din indiviziune (partaj
succesoral) având ca obiect un imobil situat în localitatea X, a cărui valoare impozabilă este, potrivit
certificatului de atestare fiscală depus la dosarul cauzei, de 250.000 lei. În acest caz:
competența teritorială aparține, în toate cazurile, instanței în a cărei circumscripție se află imobilul, respectiv
Judecătoriei X;
;
competența materială revine, în primă instanță, judecătoriei, neavând relevanță valoarea impozabilă a
imobilului, stabilită potrivit legislației fiscale
în cazul în care calitatea de comoștenitor revine și lui CC, care nu este parte în proces, iar instanța pune în
discuția părților necesitatea introducerii în cauză a acestuia, însă nici AA, nici BB nu înțeleg să solicite
introducerea în cauză a lui CC, instanța va respinge cererea de partaj fără a se pronunța pe fond.
AA introduce o contestație în anulare împotriva unei decizii a Tribunalului X, prin care a fost respins
apelul pe care l-a formulat într-un litigiu în materia protecţiei consumatorilor având ca obiect
constatarea caracterului abuziv al clauzelor cuprinse în contractul încheiat de AA (consumator) cu
Societatea B S.R.L (profesionist). În motivarea contestației, contestatorul AA arată că dezlegarea
dată apelului este rezultatul unei erori materiale.
În acest caz:
Contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă, decizia Tribunalului X putând fi atacată, potrivit legii, cu
recurs;
contestația în anulare este de competența Tribunalului X, care o va soluționa printr-o decizie care nu este
susceptibilă nici de apel, nici de recurs;
Societatea B S.R.L. are obligația de a depune întâmpinare cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de
judecată stabilit pentru soluționarea contestației în anulare.
În cazul reprezentării convenționale a unei persoane fizice în procesul civil:
dreptul de reprezentare poate fi dat prin declarație verbală, făcută în instanță și consemnată în încheierea
de ședință, cu arătarea limitelor și a duratei reprezentării;
mandatul încetează prin moartea celui care l-a dat;
mandatarul neavocat poate pune concluzii în fața oricărei instanțe dacă este soț sau rudă până la gradul al
doilea inclusiv cu partea pe care o reprezintă, fără nici o altă condiţionalitate.
Cererea de chemare în judecată:
trebuie să aibă atașat interogatoriul, sub sancțiunea decăderii din dreptul de mai fi administrată această
probă, în cazul în care reclamantul solicită administrarea probei cu interogatoriul pârâtului, dacă acesta este
o persoană juridică de drept public sau de drept privat;
trebuie să conțină, sub sancțiunea nulității, arătarea numelui și prenumelui sau, după caz, a denumirii
oricăreia dintre părți, obiectului cererii, motivelor de drept ale acesteia și semnăturii părții sau a
reprezentantului acesteia;
se poate modifica de către reclamant, printr-o cerere adițională, sub sancţiunea decăderii, la primul termen
de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii în fața primei instanțe.
Cererea de chemare în judecată:
trebuie să aibă atașat interogatoriul, sub sancțiunea decăderii din dreptul de mai fi administrată această
probă, în cazul în care reclamantul solicită administrarea probei cu interogatoriul pârâtului, dacă acesta este
o persoană juridică de drept public sau de drept privat;
trebuie să conțină, sub sancțiunea nulității, arătarea numelui și prenumelui sau, după caz, a denumirii
oricăreia dintre părți, obiectului cererii, motivelor de drept ale acesteia și semnăturii părții sau a
reprezentantului acesteia;
se poate modifica de către reclamant, printr-o cerere adițională, sub sancţiunea decăderii, la primul termen
de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii în fața primei instanțe.
Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului BB solicitând
obligarea acestuia la plata sumei de 25.000 lei în temeiul răspunderii civile delictuale. Pârâtul BB nu
formulează întâmpinare în cauză, însă solicită audierea a doi martori la primul termen de judecată.
Instanța constată că BB este decăzut din dreptul de a propune probe și audiază doar cei doi martori
propuși de AA. Instanța admite cererea de chemare în judecată. Pârâtul BB formulează apel și
solicită, prin chiar motivele de apel, audierea celor doi martori propuși și neaudiaţi în fața primei
instanțe, argumentând că depoziția acestora poate schimba starea de fapt reținută în hotărârea
atacată. Intimatul AA invocă inadmisibilitatea propunerii în apel a unor probe față de care a
intervenit decăderea în fața primei instanțe. În acest context, instanța de apel:
a respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității probelor, excepție invocată de intimatul AA;
va putea încuviința martorii propuși prin cererea de apel, în funcție de starea de fapt concretă dedusă
judecăţii, dacă aceste probe sunt apte să ducă la soluţionarea procesului;
va admite excepția inadmisibilității probelor invocate în cererea de apel, deoarece a intervenit, pentru
acestea, decăderea în fața primei instanțe.
