NEW
Font size
WorksheetsTest de similitudine
Total questions: 60
Worksheet time: 30mins
Ce este un criteriu de similitudine?
rezultatul unor transformări de unități de măsură;
un raport fizic dimensional;
un raport adimensional între două mărimi de acelaşi fel;
un model fizic ce caracterizează condițiile de transport al materilelor în vrac.
Carcterul curgerii în cazul operației de amestecare este exprimat de:
criteriului Reynolds modificat;
puterea necesară acționării axului aparatului;
expresia timpului necesar pentru omogenizarea unui ameste lichid;
criteriul de homocronism.
Care sunt etapele principale ale similitudinii?
etapele unui unui proces tehnologic;
sunt faze ale transportului de produse alimentare;
etapa experimentală și transpunerea datelor experimentale de la scara modelului la scara prototipului industrial;
enunțarea unui algoritm de calcul matematic și transpunerea la scară industrială;
Numărul lui Reynolds exprimă:
cantitatea de material ce trece printr-o secțiune;
viteza fluidului la trecerea printr-o secțiune circulară;
un raport adimensional între două mărimi de acelaşi fel;
regimul de curgere în cazul materialelor alimentare fluide.
Graficul din figura alăturată exprimă:
rapoarte ale căror valori sunt egale;
direcții de deplasare a forțelor circulare;
modelul sistematizării criteriilor de similitudine;
regimurile de curgere pentru materialele alimentare.
Liniile drepte/diagonalele din figura anterioară exprimă:
rapoarte criteriale sau criterii de similitudine;
modele de transport de materiale;
evoluția vâscozității;
stări energetice ale tranzițiilor de fază.
Când se poate aplica un criteriu de similitudine?
când sunt îndeplinite condițiile de similitudine geometrică și dinamică;
când două conducte au diametre egale;
atunci când propiretățile materialelor sunt egale;
temperatura în ambele sisteme să nu depășească temperatura ambientală.
Criteriile de similitudine se eprimă în una din următoarele unități de măsură:
[kg/s];
[–] ;
[m2/s];
[P].
Ce avantaje se pot obține prin aplicarea criteriilor de similitudine:
reducerea numărului de experimente;
determinarea gradului de omogenizare a unui amestec polidispers;
determinarea gradului de mărunțire;
obșinerea de dimensiuni bazate pe experimente.
Analiza granulometrică constă în:
trecerea succesivă a materialului printr-o serie de site cu ochiurile sitei dispuse descrescător;
trasarea de curbe granulometrice;
clasificarea materialelor granulare în materiale clasate;
clasificarea materialelor granulare în materiale neclasate.
Caracterizarea granulometrică a unei particule are ca reper principal una din următoarele dimensiuni:
unghirile paralelipipedului în care poate fi înscrisă;
laturile paralelipipedului în care poate fi înscrisă;
cea mai mare dintre cele trei dimensiuni (lungime, lăţime, înălţime) ale paralelipipedului care poate înscrie particula;
curba granulometrică.
Ce reprezintă unghiul de taluz natural?
unghiul dintre baza orizontală şi panta formată de particulele de material;
separarea părţilor dorite şi nedorite funcţie de viteza de sedimentare centrifugă;
raportul dintre cea mai mare şi cea mai mică bucată;
deplasarea materialului faţă de o suprafață portantă.
Coeziunea particulelor de material este determinată de:
fluiditatea acestora;
viteza de sedimentare;
densitaea în vrac;
unghiul de taluz natural de alunecare.
Analiza granulometrică furnizează cunoștințe legate de:
dimensiunile minime şi maxime ale particulelor;
energia necesară mărunțirii;
alegerea tipului de material filtrant;
gradul de omogenizare.
Care este scopul operaţiei de mărunţire?
de a separa materialele funcţie de masa acestora;
de a reduce volumul particulelor de material;
de a putea clasifica materialele în vrac;
ne permite identificarea pe calităţi a diferitelor materiale solide.
Operația de mărunțire se definește funcție de:
starea inițială a materialului;
concentrația particulelor de material;
indicele de taluz natural;
aria specifică a granulelor.
Ce se înțelege prin grad de mărunțire?
traziția de stare a meterialului;
raportul dintre dimensiunea iniţială și finală a particulelor;
raportul dintre dimensiunea cea mai mare (lungimea) și celelalte două (lățime, înălțime);
energia necesară mărunțirii unui material.
Pentru care din următoarele materiele se aplică ecuția lui Rittinger la determinarea consumului de enrgie?
materialelor elastice;
materialelor care suportă deformaţii permanente;
materielelor casante neelastice;
aria specifică a granulelor.
Energia necesară mărunțirii unui material alimentar are ca unitate de măsură?
[Pa];
[N/m2];
[kg/m3];
[J/kg].
Ce se înțelege prin fracționarea unui amestec polidispers?
de a reduce volumul particulelor de material;
separarea pe fracţiuni sau clase granulometrice;
clasificarea materialelor în vrac;
identificarea pe calităţi a diferitelor materiale fluide.
Ce se obține la cernerea unui amestec granular polidispers?
sedimentarea particulelor de densități diferite;
calibrarea funcție clase granulometrice;
masa de particule cernute;
două fracţiuni.
Sitele au dimensiunile orificiilor:
egale cu 1 mm;
mai mici de 1 mm;
mai mari de 1 mm;
mai mici de 2,5 mm.
La metoda cernuturilor sitele sunt montate:
una peste alta;
combinat, una peste alta şi una în prelungirea celeilalte;
există o singură sită;
una în prelungirea celeilalte.
Ciururile au dimensiunilor orificiilor:
egale cu 1 mm;
mai mici de 2,5 mm;
mai mari de 1 mm;
mai mici de 1 mm.
Care este scopul operației de calibrare?
caracterizarea unui amestec din punct de vedere hidrodinamic;
obţinerea de diferite emulsii şi soluţii ca materiale auxiliare;
de adetermina parametriide transoirt pe verticală;
obţinerea unui produs omogen dimensional cantitativ după greutate culoare etc.
Ce reprezintă metoda refuzurilor?
combinarea metodelor de cernere cunoscute
raportul dintre masa refuzurilor şi cea a cernuturilor
determinarea diametrului minim şi maxim a particulelor rezultate la trecerea trecerea prin site cu dimensiunea ochiurilor descrescătoare
obţinerea mai multor refuzuri şi a unui singur cernut prin dispunerea sitelor în ordine descrescătoare a ochiurilor
obţinerea a două refuzuri şi a două cernuturi prin dispunerea sitelor crescător
Ce reprezintă metoda cernuturilor?
combinarea metodelor de cernere cunoscute
raportul dintre masa refuzurilor şi cea a cernuturilor
determinarea diametrului minim şi maxim a particulelor fracționate cu ajutoul sitelor
obţinerea mai multor cernuturi şi a unui singur refuz
Ce înțelegem prin operaţia de sortare?
operaţia hidrodinamică de sortare prin calibrare
fracționarea după natura constituenţilor, pe baza diferenţei dintre valorile constantelor fizice sau chimice
sortarea după gradul de omogenitate a particulelor de material
exprimarea procentuală a indicelui de granulozitate
La cernerea produselor intermediare rezultate din măcinarea grâului sunt utilizate site din materiel:
fire din mătase naturală
ceramic
fire metalice
fire metalice inoxidabile
Unul din scopurile operației de fracționare este:
divizarea pe componente materiale
separarea funcție de umiditate
identificarea formei, dimensiunii şi gradului de dispersie
separarea particulelor pe sorturi de materiale
Care din următorii parametrii sunt factori de influență ai operației de fracționare?
clasarea materialelor în vrac
dimensiunea particulelor între două limite
caracterul mişcării sitei
grosimea stratului de material format sub sită
Ce înțelegem prin operaţia de amestecare?
identificarea gradului de omogenizare
obţinerea de materii prime polidisperse
operaţia hidrodinamică prin care se realizează omogenizarea a doua componente
caracterizarea unui amestec din punct de vedere hidrodinamic
Care este mecanismul operaţia de amestecare?
caracterizarea unui amestec din punct de vedere hidrodinamic
obţinerea de diferite emulsii şi soluţii ca materiale auxiliare
o acţiune locală, generatoare de curenți turbionari și una generală
în obţinerea unor produse cu vâscozitate crescută
Care este scopul operaţiei de amestecare?
caracterizarea unui amestec din punct de vedere hidrodinamic
obţinerea de materii prime polidisperse
de identificare a gradului de omogenizare
intensificarea/accelerarea diferitelor reacţii, a transferului termic şi masă
În ce constă operaţia de amestecare ca operaţie auxiliară?
caracterizarea unui amestec din punct de vedere hidrodinamic
obţinerea de diferite emulsii şi soluţii ca materiale auxiliare
parametru de identificare a gradului de omogenizare
intensificarea/accelerarea diferitelor reacţii, a transferului termic şi masă
În cazul operației de amestecare parametrul operator Reynolds?
nu este caracteristic operației
caracteristic puterii motorului
prezent, caracteristic operației
caracterizează criteriul de homocronism modificat pentru amestecare
Termenul de paraboloid este caracteristic operației de:
amestecare
omogenizare
emulsionare
dispersie
Formarea vârtejului la amestecare este generat de:
rezistența mediului la acțiuni exterioare
acţiunea forţei gravitaţionale şi centrifuge
energia consumată în timpul amestecării
diferența dintre curgerea laminară şi turbulentă
Sedimentarea presupune:
acţiunea unor forţe din interiorul amestecului
acţiunea unor forţe exterioare asupra fazelor cu densităţi egale
acţiunea unor forţe exterioare asupra fazelor cu densităţi diferite
acţiunea unor dispozitive de aerare
Termenul de sediment exprimă:
faza solidă depusă la baza vasului de sedimentare
suspensia ce formează amestecul de separat
faza valoroasă rezultată la sedimentare
un fluid foarte vâscos greu de transportat
Viteza de sedimentare reprezintă:
un criteriu de clasificarea a diferitelor amestecuri supuse sedimentării
acţiunea unor forţe asupra fazelor de densităţi diferite
deplasarea cu viteză constantă a particulelor solide într-un fluid dispersant staţionar
deplasarea cu viteză constantă a particulelor solide supuse unor forţe de presiune variabile
Ce se înțelege prin fază dispersantă?
particule mărginite de faza dispersantă
mediul care înconjoară particulele fazei disperse
supernatantul
suspensia de particule care înconjoară particulele fazei disperse
În cazul sedimentării gravitaționale acționează următoarele forțe:
presiune și adeziune
tangente la suprafața particulelor
normală și de frecare
gravitaţională, arhimedică şi de frecare
Sedimentarea în câmp de forțe centrifug este condiționată de:
forța gravitaţională, arhimedică şi de frecare
doar de forța de frecare
de forța arhimedică
forța centrifugă
Un parametru ce caracterizează sedimentarea în câmp de forțe centrifug este:
factorul de eficacitate
suprafața de sedimentare
unghiul de frecare
fluidul staționar
Care din următoarele principii formează baza sedmentării centrifuge?
fracționare și filtrare
separarea centrifugă
sedimentare stratificată, filtrare
sedimentare stratificată gravitațional
Filtrarea sub influenţa forţei centrifuge are loc astfel:
tasarea sedimentului și eliminarea lichidului reţinut în porii sedimentului
formarea, tasarea sedimentului și eliminarea lichidului reţinut în porii sedimentului
eliminarea lichidului și formarea, tasarea sedimentului
tasarea și formarea lichidului reţinut în porii sedimentului
Ce se înțelege prin operația filtrarare?
separarea unui sistem eterogen gazos/lichid cu ajutorul unui mediu de filtrare
operaţie hidrodinamică de omogenizare a amestecurilor
sedimntare prin filtrare
separea
Ce este operația de filtrare?
separarea unui sistem eterogen gazos/lichid cu ajutorul unui mediu de filtrare
operaţie hidrodinamică de omogenizare a amestecurilor
sedimntare prin filtrare
separea dimensională funcție de diametrul orificiilor stratului filtrant
Care este scopul operaţiei de filtrare?
de a separa fazele unei suspensii în precipitat şi filtrat
spălarea şi îndepărtarea precipitatului de pe o suprafaţă filtrantă
de a obţine un produs nou
de a obţine particule de dimensiuni determinate
Creşterea temperaturii la filtrare determină:
depunerea materialui solid pe suprafaţa filtrantă
reducerea vîscozităţii sau modificarea granulometriei
apariţia stratului de precipitat ca strat filtrant
creşterea stratului de precipitat
Pentru o filtrare optimă este necasă una din următoarele condiții:
densități diferite de mateial
regenerare rapidă a materialului filtrant
generarea de temperaturi superioare în stratul filtrant
creşterea numărului de trepte de filtrare
Care este succesiunea corectă a etapelor de filtrare?
regenerarea stratului filtrant, reţinerea particulelor solide de către stratul filtrant, reţinerea particulelor solide de către stratul de precipitat umed, spălarea sedimentului cu îndepărtarea acestuia depus pe filtru, pălarea sedimentului cu îndepărtarea acestuia depus pe filtru
regenerarea stratului filtrant, reţinerea particulelor solide de către stratul de precipitat umed, spălarea sedimentului cu îndepărtarea acestuia depus pe filtru
reţinerea particulelor solide de către stratul filtrant, reţinerea particulelor solide de către stratul de precipitat umed, spălarea sedimentului cu îndepărtarea acestuia depus pe filtru, regenerarea stratului filtrant
reţinerea particulelor solide de către stratul filtrant și spălarea sedimentului cu îndepărtarea acestuia depus pe filtru
Care din următoarele sunt condiții de alegere a materialeor filtrante?
unghiul de taluz natural
forța de coeziune a particulelor din mediul filtrat
densitatea decantatului filtrant
presiunea de filtrare, temperatura
Care din următoarele materiale sun materiale filtrante?
ciururi, site
talere
materiale sinterizate, pământuri diatomice
ciclonul
Prin stratul filtrant trece:
faza solidă și particule de mari dimensiuni
apa de filtrare
stratul poros
faza lichidă
Precipitatul:
trece prin stratul filtrant
se depune pe stratul filtrant
constituie stratul filtrant
constituie faza filtrată
Stratul filtrant reţine:
faza lichidă
faza solidă
apa de filtrare
particulele de forme mari
Flotaţia este o metodă de:
spălare pe baza jetului de apă
spălare pe baza capacităţii de plutire
spălare pe baza diferenţei dintre vitezele de sedimentare
transport a materialelor
Stropirea este o metodă de:
spălare pe baza diferenţei dintre vitezele de sedimentare
spălare pe baza capacităţii de plutire
spălare pe baza jeturilor de apă
spălare prin stropire
