wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Întrebări de examen MFCA

Total questions: 121

Worksheet time: 1hrs 16mins

Name
Class
Date
1.

Prin discontinuitate a unui produs se înțelege orice abatere de la:

a)

configurația (forma, dimensiunile, masă, aspectul, compactitatea) unui produs, prescrisă de standard, norme de produs sau de documentația de execuție

b)

proprietățile fizice, chimice sau mecanice (structura, compoziția chimică, caracteristicile fizice sau mecanice) ale unui produs prescrise de standard, norme de produs sau de documentația de execuție

c)

răspunsurile de la a și b

2.

O discontinuitate, conform standardelor de examinări nedistructive:

a)

constituie întotdeauna un defect

b)

constituie un defect atunci când ea nu corespunde cerințelor exprimate printr-un document corespunzător, specific unui anumit produs (specificație tehnică)

c)

standardele nu prevăd nicio legătură între un defect și o discontinuitate

3.

Prin examinarea nedistructivă (END) a unui produs se înțelege examinarea și/sau încercarea care permite obținerea de informații cifrice sau de altă natură ale produsului inspectat prin mijloace care nu alterează aptitudinea de utilizare a acestuia cu privire la:

a)

discontinuități

b)

anomalii

c)

deformații geometrice

d)

starea fizică

e)

toate cele de mai sus

4.

Defectoscopia își propune:

a)

clasificarea discontinuităților

b)

identificarea discontinuităților

c)

localizarea discontinuităților

d)

detectarea discontinuităților

e)

toate cele de mai sus

5.

Clasa A a incluziunilor cuprinde ca subclase (tipuri):

a)

incluziuni composite

b)

incluziuni metalice

c)

incluziuni nemetalice

d)

toate cele de mai sus

e)

b și c

6.

Modul în care acționează una sau mai multe discontinuități existente într-un anumit produs care este supus la solicitări cunoscute depinde în particular de următoarele elemente:

a)

solicitarea la care este supus produsul și modul de utilizare a acestuia

b)

toate cele de mai sus

c)

calitatea metalurgică locală a materialului

d)

localizarea și orientarea discontinuităților în produs

e)

natura și densitatea discontinuităților raportată la dimensiunea produsului

7.

Fisurile sunt discontinuități care pot să apară într-un produs:

a)

în faza de elaborare a unui semifabricat

b)

în cursul operațiilor de prelucrare

c)

în cursul exploatării produsului

d)

răspunsurile a, b și c

8.

O suflură în cordonul de sudură aparține:

a)

clasei incluziunilor, tipul nemetalice

b)

clasei soluțiilor de continuitate, tipul nemetalice

c)

clasei soluțiilor de continuitate, tipul fisură

d)

clasei soluțiilor de continuitate, tipul cavitate sau vermiculară

9.

Clasa B a soluțiilor de continuitate cuprinde ca subclase (tipuri):

a)

soluții de continuitate de tip cavitate

b)

a, b și d

c)

soluții de continuitate de tip vermicular

d)

soluții de continuitate de tip fisură

e)

soluții de continuitate de tip porozitate

10.

În cursul exploatării aeronavelor pot să apară:

a)

coroziuni datorate condițiilor mediului de exploatare

b)

incluziuni în învelișul aeronavelor

c)

fisuri de oboseală

d)

răspunsurile de la a și c

11.

Evoluția fisurii datorate coroziunii la oboseală cuprinde ca etape principale:

a)

inițierea microfisurii pornind de la discontinuități preexistente

b)

dezvoltarea microfisurii spre o macrofisură (orientarea acesteia este pe o direcție perpendiculară pe direcția solicitării principale)

c)

ruperea atunci când dimensiunea materialului rămas nu mai poate suporta solicitarea, iar fracturarea apare

12.

Coroziunea învelișului din aliaj de aluminiu al unei aeronave reprezintă o discontinuitate care se poate datora, cel mai probabil:

a)

deformării plastice a învelișului în cursul asamblării

b)

asamblării prin nituire

c)

exploatării aeronavei în condiții climatice nefavorabile

13.

Operația de deformare plastică la rece (îndoire, ambutisare) poate provoca:

a)

fisuri

b)

retasuri

c)

incluziuni nemetalice

14.

O abatere de la configurația, compactitatea, proprietățile fizice sau chimice ale unui produs față de definiția sa reprezintă:

(a)  

15.

Alegerea unei metode de examinare în vederea detectării discontinuităților depinde, în general, de:

a)

natura materialului examinat

b)

răspunsurile de la a la e

c)

forma, orientarea și localizarea discontinuităților probabile

d)

aparatura de care se dispune

e)

tipul procesului de: elaborare, fabricație (prelucrare) sau exploatare

16.

Criteriile de apreciere a acceptabilității unei discontinuități prezente într-un produs examinat se bazează pe următoarele considerente:

a)

sunt adevărate toate criteriile de mai sus

b)

natura discontinuității

c)

dimensiunea discontinuității

d)

localizarea discontinuității

e)

orientarea discontinuității

17.

Încadrarea/aprecierea unei discontinuități ca defect se face prin comparație cu cerințele exprimate:

a)

de fabricantul produsului

b)

într-un standard adecvat

c)

direct de către client

d)

o specificație tehnică referitoare la produs

e)

răspunsurile de la b sau d

18.

Acronimul END în limba română se referă la:

a)

examinări nedistructive

b)

evaluări ale non-defectelor

c)

evaluări nedistructive

d)

evidențierea noninvazivă a defectelor

e)

a și c

19.

Metodele END intervin în ciclul de viață al unui produs în care din fazele menționate mai jos:

a)

fabricația produsului

b)

exploatarea produsului

c)

proiectarea produsului

d)

costul produsului

e)

toate fazele de mai sus

20.

O curbă POD pentru o metodă de examinare nedistructivă se referă la:

a)

posibilitatea de detecție a metodei respective

b)

probabilitatea de detecție a metodei END respective în funcție de mărimea discontinuității (lungime/adâncime)

c)

raportul dintre probabilitatea de a furniza o indicație adevărată și cea de a furniza o indicație falsă

21.

Metoda de examinare nedistructivă vizuală permite:

a)

detectarea discontinuităților interne și de suprafață ale produselor

b)

evidențierea discontinuităților deschise la suprafață situate, în funcție de configurația produsului, atât pe suprafața exterioară cât și pe cea interioară a acestuia

c)

evidențierea discontinuităților deschise la suprafață situate numai pe suprafața interioară a produsului

22.

Metoda de examinare nedistructivă vizuală se poate aplica pentru detectarea discontinuităților existente în:

a)

materiale metalice feroase

b)

materiale metalice neferoase

c)

materiale nemetalice

d)

toate cele de mai sus

23.

Printre factorii care influențează fiabilitatea examinării vizuale fac parte:

a)

nivelul de iluminare a suprafețelor

b)

unghiul de iluminare (direcția fasciculului de lumină necesar examinării)

c)

starea suprafeței

d)

limitele de rezoluție ale echip

24.

xaminării vizuale fac parte:

a)

limitele de rezoluție ale echipamentelor utilizate

b)

toate cele de mai sus

c)

nivelul de iluminare a suprafețelor

d)

unghiul de iluminare (direcția fasciculului de lumină necesar examinării)

e)

starea suprafeței

25.

Din punctul de vedere al examinării nedistructive, prezintă importanță următoarele caracteristici ale lupei:

a)

puterea și grosismentul

b)

grosismentul și rezoluția

c)

puterea, grosismentul și rezoluția

d)

puterea, grosismentul, rezoluția și dimensiunea câmpului de lucru

26.

Unitatea de măsură a puterii unui instrument optic este:

a)

dioptria

b)

m⁻¹

c)

m

d)

a sau b

27.

Din categoria instrumentelor optice pentru examinarea vizuală la distanță (RVI) fac parte:

a)

boroscopul

b)

fibroscopul

c)

videoscopul

d)

toate cele de mai sus

28.

Fibrele optice permit transmiterea luminii prin fenomenul de:

a)

refracție

b)

reflexie

c)

reflexie totală

d)

polarizare

29.

Fac parte din categoria instrumentelor de examinare nedistructivă vizuală:

a)

generatorul de radiații X, lupa și oglinda

b)

endoscopul, ochiul, lupa, oglinda, microscopul

c)

sonda cu cristal piezoelectric, boroscopul, fibroscopul

d)

niciun răspuns nu este corect

30.

Avantajele utilizării endoscoapelor la examinarea vizuală sunt:

a)

elimină necesitatea demontării unor componente complexe

b)

permite examinări ale interioarelor cu acces prin orificii mici

c)

sunt silențioase și au gabarite mici

d)

toate cele de mai sus

31.

În cazul fibroscoapelor, imaginea obiectului se transmite prin:

a)

unde electromagnetice

b)

sistem de lentile

c)

fibre optice

32.

Care sunt componentele principale ale unui endoscop?

a)

sursa de lumină

b)

ocularul

c)

obiectivul

d)

fibra optică

e)

toate cele de mai sus

33.

Examinarea vizuală a produselor (inclusiv a celor aeronautice) se face folosind ca instrumente optice:

a)

ochiul uman, endoscoapele, oglinzile, lupele, microscoapele

b)

lupele și microscoapele

c)

ochiul uman, lupele și microscoapele

34.

O examinare vizuală sumară a unui produs precede aplicarea altor metode de examinare nedistructivă:

a)

întotdeauna

b)

dacă este cerută

c)

doar în cazul examinării în cursul mentenanței

35.

Calitatea unei examinări vizuale endoscopice se obține prin:

a)

o instruire și o experiență corespunzătoare personalului de examinare

b)

toate cele de mai sus

c)

utilizarea unui echipament de examinare adecvat aplicației

d)

utilizarea unui endoscop cu o sursă de lumină cu intensitate suficientă

e)

asigurarea unor condiții optime de acces în zona de examinare

36.

Rezoluția imaginii obținute prin examinarea endoscopică cu ajutorul unui fibroscop depinde de:

a)

distanța dintre zona examinată și ochiul observatorului

b)

numărul de fibre optice prin care se transmite lumina spre zona examinată

c)

numărul de fibre optice prin care se transmite imaginea zonei examinate la ochiul observatorului

37.

Coroziunea învelișului metalic al unei aeronave este favorizată de:

a)

natura materialului din care este fabricat învelișul metalic

b)

mediul în care evoluează aeronava

c)

capacitatea profesională a echipajului aeronavei

d)

inspecția efectuată la linie

e)

a și b

38.

Rezoluția unui instrument optic se referă la:

a)

cea mai mică dimensiune a unei indicații care poate fi observată cu instrumentul

b)

capacitatea de a distinge separat discontinuități apropiate

c)

evidențierea discontinuităților de mici dimensiuni

39.

Care dintre următorii factori pot influența viteza și gradul de pătrundere a lichidului penetrant în fisuri, crăpături sau în orice altă deschidere mică?

a)

rigiditatea produsului de examinat

b)

starea suprafeței produsului de examinat

c)

culoarea penetrantului

d)

conductivitatea produsului de examinat

40.

Care dintre denumirile de mai jos este adecvată examinării cu lichide penetrante?

a)

penetrant cu post-emulsionare

b)

penetrant neferos

c)

penetrant pentru atac chimic

d)

penetrant neapos

41.

Pentru care dintre următoarele produse nu este indicată examinarea cu lichide penetrante?

a)

produse turnate din oțel

b)

produse forjate din aluminiu

c)

produsele din materiale poroase

d)

produsele din materiale neporoase

42.

Care dintre următoarele discontinuități pot fi detectate la examinarea cu lichide penetrante?

a)

fisuri deschise la suprafață

b)

fisuri aflate sub suprafața examinată

c)

incluziuni interne

d)

niciuna din tipurile de discontinuități menționate mai sus

43.

Care dintre următoarele tehnici este utilizată de obicei pentru curățarea produselor înainte de a se aplica lichidul penetrant?

a)

sablarea

b)

curățarea cu perie metalică

c)

polizarea

d)

degresarea cu vapori

44.

Care dintre următoarele tehnici nu este indicată pentru curățarea pieselor înainte de a se aplica lichidul penetrant?

a)

degresarea cu vapori de solvent

b)

curățarea cu solvent lichid

c)

curățarea cu perie metalică

d)

curățarea cu detergent alcalin

45.

Când se utilizează un penetrant solubil în apă, developantul trebuie să fie aplicat:

a)

imediat după aplicarea penetrantului

b)

înainte de aplicarea penetrantului

c)

după îndepărtarea excesului de penetrant

d)

după îndepărtarea emulgatorului

46.

Care caracteristică din cele enumerate mai jos nu se aplică examinării cu lichide penetrante?

a)

această metodă de examinare nedistructivă poate măsura cu precizie profunzimea fisurilor sau discontinuităților

b)

această metodă poate fi utilizată pentru examinarea produselor de dimensiuni mari

c)

această metodă permite detectarea discontinuităților deschise la suprafață

d)

această metodă poate fi mai mult sau mai puțin sensibilă în funcție de tipul de penetrant folosit

47.

Radiația ultravioletă este necesară la examinarea cu:

a)

penetranți fluorescenți

b)

penetranți de tipul contrast de culoare

c)

penetranți nefluorescenți

d)

toți penetranții mai sus menționați

48.

Examinarea cu lichide penetrante nu permite detectarea:

a)

porozităților deschise la suprafață

b)

fisurilor deschise la suprafață

c)

cavităților interne

d)

suprapunerilor superficiale de forjare

49.

În mod obișnuit, penetrantul este aplicat pe suprafața de examinare:

a)

prin imersie

b)

prin pensulare sau sitare

c)

prin pulverizare

d)

toate răspunsurile sunt corecte

50.

Observarea indicațiilor provenite de la discontinuitățile produsului examinat trebuie să se facă:

a)

imediat după aplicarea developantului

b)

la un interval relativ mic după aplicarea developantului

c)

după timpul de dezvoltare recomandat de fabricantul developantului

d)

imediat după operația de curățare

51.

Ce rol are radiația ultravioletă la examinarea cu lichide penetrante fluorescente?

a)

de a obține un contrast pronunțat față de fondul nefluorescent datorită fenomenului de fluorescență

b)

de a amplifica acțiunea capilară a penetrantului

c)

de a neutraliza excesul de penetrant de pe suprafața de examinat

d)

de a reduce tensiunea superficială a lichidelor aflate pe suprafața de examinat

52.

Examinarea cu penetranți fluorescenți trebuie efectuată:

a)

într-o cameră foarte luminoasă

b)

numai dacă produsul examinat este încălzit la o temperatură cuprinsă între 50 și 80 grade C

c)

imediat după aplicarea developantului

d)

într-o cameră sau zonă întunecoasă utilizând o sursă de radiație ultravioletă

53.

La examinarea cu lichide penetrante a unui produs vopsit, prima etapă care trebuie parcursă este:

a)

aplicarea penetrantului pe întreaga suprafață

b)

îndepărtarea completă a stratului de vopsea

c)

spălarea atentă a suprafeței cu un detergent adecvat

d)

perierea cu o perie de sârmă a suprafeței vopsite

54.

La examinarea cu lichide penetrante, produsul trebuie să aibă o temperatură apropiată celei a mediului. Dacă produsul are o temperatură scăzută:

a)

penetrantul devine mai vâscos

b)

penetrantul se evaporă rapid

c)

intensitatea culorii penetrantului scade

d)

penetrantul va avea tendința să adere la suprafața produsului

55.

Care dintre afirmațiile de mai jos nu este general valabilă la examinarea cu lichide penetrante?

a)

pentru a genera o indicație de discontinuitate, penetrantul trebuie să pătrundă în aceasta

b)

indicația devine strălucitoare atunci când produsul este iluminat cu radiație ultravioletă

c)

pentru evidențierea discontinuităților fine, este necesar un timp de penetrare mai mare

d)

în cazul în care penetrantul este eliminat în procesul de îndepărtare a excesului de penetrant, discontinuitatea nu poate fi pusă în evidență

56.

Radiația ultravioletă furnizată de o lampă cu filtru fără defecte utilizată pentru examinarea cu lichide penetrante fluorescente poate afecta permanent:

a)

țesutul uman

b)

ochii examinatorului

c)

celulele sanguine

d)

nu afectează sănătatea examinatorului

57.

Regiunea din spațiu în care se exercită forțe magnetice este cunoscută sub denumirea de:

a)

electromagnet

b)

câmp magnetic

c)

pol magnetic

d)

magnet natural

e)

câmp coercitiv

58.

Inducția magnetică diferită de zero în momentul în care intensitatea câmpului magnetic este zero se numește:

a)

câmp coercitiv

b)

forță coercitivă

c)

inducția remanentă

d)

ciclu de histerezis

59.

Intensitatea câmpului magnetic diferă de zero în momentul în care inducția magnetică este zero se numește:

a)

câmp coercitiv

b)

forță coercitivă

c)

inducția remanentă

d)

ciclu de histerezis

e)

a sau b

60.

Raportul dintre inducția magnetică, B și intensitatea câmpului, H se numește:

a)

inducția remanentă

b)

forță coercitivă

c)

susceptibilitate

61.

Raportul dintre inducția magnetică, B și intensitatea câmpului, H se numește:

a)

inducția remanentă

b)

forță coercitivă

c)

susceptibilitate magnetică

d)

permeabilitatea magnetică

62.

Un curent care circulă în jurul unei piese generează un câmp magnetic în interiorul său dacă:

a)

piesa este fisurată

b)

intensitatea curentului este foarte mare

c)

piesa este circulară

d)

piesa este dintr-un material feromagnetic

63.

Un curent electric care circulă printr-un conductor liniar:

a)

produce o aglomerare a pulberii magnetice

b)

generează un câmp magnetic liniar (în lungul conductorului)

c)

generează un câmp magnetic circular (în jurul conductorului)

d)

creează o polaritate

64.

Intensitatea câmpului magnetic este determinată de:

a)

tensiunea curentului de magnetizare

b)

intensitatea curentului de magnetizare

c)

durata de acționare a curentului electric (de excitație)

65.

Proprietatea unui material de a păstra o stare de magnetizare după îndepărtarea sursei de magnetizare se numește:

a)

punct de saturație

b)

remanență

c)

diamagnetism

d)

magnetism bipolar

66.

Curba care reprezintă relația dintre inducția magnetică B și intensitatea câmpului magnetic H se numește:

a)

linii de forță

b)

curba de magnetizare

c)

sinusoidă

d)

durata de acționare a curentului (de excitație)

67.

Curentul alternativ este mult mai eficace decât curentul continuu în detectarea discontinuităților aflate la o anumită profunzime față de suprafața de examinare a unei piese:

a)

corect

b)

fals

68.

Ce fel de magnetizare se creează într-o piesă în cazul în care un curent electric trece printr-un conductor central?

a)

circulară (transversală)

b)

liniară (liniară sau polară)

69.

Specificați procedeul (procedeele) care permite (permit) obținerea unei magnetizări circulare:

a)

un curent care trece prin piesa examinată

b)

plasarea piesei examinate în interiorul unui solenoid prin care circulă un curent electric

c)

un curent care trece printr-un conductor central

70.

Magnetizarea circulară obținută prin trecerea directă a curentului electric prin piesa parcursă de un curent electric permite detectarea discontinuităților cu orientare... față de axa longitudinală a piesei:

(a)  

71.

Magnetizarea circulară permite detectarea:

a)

crăpăturilor circulare

b)

crăpăturilor longitudinale

c)

crăpăturilor în piese cu forme circulare

d)

retasurilor

72.

Liniile de forță (liniile de câmp) se orientează întotdeauna... direcția curentului de magnetizare:

a)

paralel cu

b)

perpendicular pe

c)

la 45 grade în raport cu

73.

Care din cei doi curenți asigură cea mai bună detectare a discontinuităților de suprafață?

a)

curentul alternativ

b)

curentul continuu

74.

Pentru detectarea discontinuităților longitudinale de pe, sau din imediata apropiere a suprafeței interioare a pieselor cilindrice găurite, trebuie să o magnetizăm:

a)

trecând curentul prin piesă

b)

cu ajutorul unui solenoid

c)

cu ajutorul unui conductor central

d)

cu ajutorul jugului plasat pe suprafața exterioară

75.

O piesă trebuie examinată în cel puțin... direcții ale câmpului magnetic:

a)

o direcție

b)

două direcții

c)

trei direcții

d)

patru direcții

76.

De ce se folosește lumina ultravioletă la examinarea cu particule magnetice fluorescente?

a)

pentru a proteja ochii operatorului

b)

pentru mărirea sensibilității examinării

c)

pentru a pune în evidență culoarea pulberii

d)

pentru a amplifica magnetizarea

77.

Pentru ca discontinuitățile să fie detectate, piesele trebuie să fie astfel magnetizate încât axa longitudinală a discontinuităților să fie pe cât posibil:

(a)  

78.

Pentru ca discontinuitățile să fie detectate, piesele trebuie să fie astfel magnetizate încât axa longitudinală a discontinuităților să fie pe cât posibil:

a)

perpendiculară pe liniile de forță

b)

paralelă cu liniile de câmp

79.

Care dintre discontinuitățile de mai jos sunt dificile de detectat la examinarea cu particule magnetice?

a)

crăpături de suprafață

b)

crăpături aflate în imediata apropiere a suprafeței

c)

incluziuni aflate în interiorul produsului

d)

incluziuni aflate în imediata apropiere a suprafeței

80.

Magnetizarea longitudinală obținută prin plasarea piesei în interiorul unei bobine parcursă de un curent electric permite detectarea discontinuităților cu orientare... față de axa longitudinală a piesei:

(a)  

81.

Examinarea nedistructivă prin atac chimic permite detectarea unor modificări superficiale locale produse de rectificarea abuzivă, cum ar fi:

a)

fisuri

b)

arsuri de rectificare

c)

incluziuni superficiale

d)

răspunsurile de la a și b

82.

Examinarea nedistructivă prin atac chimic permite detectarea unor modificări superficiale locale produse de rectificarea abuzivă, în cazul produselor din:

a)

oțel cu valori ale rezistenței la tracțiune < 1500 MPa

b)

oțel cu valori ale rezistenței la tracțiune < 1350 MPa

c)

oțel cu valori ale rezistenței la tracțiune > 1750 MPa

83.

Examinarea nedistructivă prin atac chimic permite detectarea:

a)

arsurilor de revenire

b)

arsurilor de recalire

c)

fisurilor de rectificare

d)

toate discontinuitățile menționate mai sus

84.

Examinarea nedistructivă prin atac chimic poate fi folosită pentru detectarea discontinuităților produse în procesul de:

a)

lipire cu adeziv

b)

restrângere (ogivare) a tuburilor din aliaj de aluminiu

c)

rectificare

d)

extrudare

85.

Operația de examinare nedistructivă prin atac chimic de tip NITAL produce o reducere dimensională a produselor realizate din:

a)

oțel

b)

aluminiu

c)

magneziu

d)

titan

86.

În cazul unei piese cu rezistență ridicată, prelucrată prin rectificare, a cărei duritate variază ca în figura de mai jos, zonele 1 și 2 corespund domeniilor arsurilor de:

a)

recalire, respectiv de revenire

b)

revenire, respectiv de recalire

c)

austenitizare, respectiv de revenire

87.

Examinarea prin atac chimic, deși este considerată o examinare nedistructivă, executată în mod necontrolat poate produce:

a)

o diminuare dimensională și micșorarea rugozității

b)

o diminuare dimensională și creșterea rugozității

c)

nu afectează produsul examinat

88.

Examinarea prin atac chimic a produselor din oțel nitrurate permite evidențierea:

a)

lipsa stratului nitrurat

b)

subțierea stratului nitrurat

c)

fisurarea stratului nitrurat

d)

toate discontinuitățile menționate mai sus

89.

Examinarea nedistructivă prin atac chimic permite punerea în evidență a:

a)

arsurilor de rectificare

b)

fisurilor de rectificare

c)

deficiențelor parametrilor procesului de rectificare

d)

eterogenităților apărute în tratamentele termice de cementare

e)

toate cele de mai sus

90.

Raportul dintre amplitudinea semnalului de interes și amplitudinea semnalelor care nu conțin informații utile se numește:

a)

raportul Poisson

b)

raportul semnal-zgomot

c)

raportul conductivitate-permeabilitate

d)

raportul reactanță-rezistență

91.

IACS este abrevierea de la:

a)

induced alternating current system

b)

inductively activated comparison system

c)

internal applied current system

d)

international annealed copper standard

92.

Impedanța bobinei unui instrument cu CT va crește dacă:

a)

frecvența de testare crește

b)

reactanța inductivă a bobinei scade

c)

inductanța bobinei scade

d)

rezistența bobinei scade

93.

Dacă o piesă din material magnetic este plasată într-o bobină, care din proprietățile piesei va duce la modificarea impedanței bobinei?

a)

conductivitatea

b)

dimensiunile

c)

permeabilitatea

d)

toate cele de mai sus

94.

Un curent turbionar este un curent electric indus într-un material conductiv prin:

a)

raze gamma

b)

un câmp magnetic alternant

c)

o forță piezoelectrică

d)

oricare din cele de mai sus

95.

Conductivitatea unui material poate fi modificată prin:

a)

alierea materialului

b)

tratamentul termic

c)

temperatura materialului

d)

toate cele de mai sus

96.

Lift-off-ul se utilizează la:

a)

măsurarea modificărilor permeabilității

b)

măsurarea modificărilor conductivității

c)

măsurarea grosimii acoperirilor neconductive

d)

determinarea frecvenței corecte de testare

97.

Care dintre frecvențele următoare va realiza cea mai mare pătrundere a CT în aluminiu?

a)

1 kHz

b)

10 kHz

c)

3 kHz

d)

300 Hz

98.

Care dintre cele de mai jos va afecta impedanța unei bobine de trecere circulară?

a)

conductivitatea piesei din bobină

b)

permeabilitatea piesei din bobină

c)

factorul de umplere

d)

toate cele de mai sus

99.

Un traductor format din două bobine, iar una dintre ele este numită bobină primară. Cealaltă bobină se numește:

a)

bobină absolută

b)

bobină secundară

100.

Pentru a genera curenți turbionari măsurabili într-o piesă, aceasta trebuie să fie:

a)

un conductor

b)

un izolator

c)

fie un conductor, fie un izolator

d)

un material feromagnetic

101.

Un curent electric alternativ care trece printr-un conductor va produce:

a)

un curent alternativ în jurul conductorului

b)

o variație periodică a tensiunii tangente conductorului

c)

un câmp magnetic alternant în jurul conductorului

d)

nici o variantă

102.

Care dintre următoarele discontinuități se poate detecta cel mai ușor cu CT (sonde de suprafață)?

a)

o fisură paralelă cu direcția curenților turbionari

b)

o discontinuitate din centrul unui arbore gros de 50 mm

c)

o fisură radială care este deschisă la suprafață

d)

o fisură situată la 12 mm sub suprafața unui arbore gros de 50 mm

103.

Tehnicile de examinare cu CT se pot folosi la:

a)

măsurarea grosimii acoperirilor neconductoare pe materialele conductoare de electricitate

b)

măsurarea grosimii plăcilor neconductoare pe materialele conductoare de electricitate

c)

măsurarea grosimii foilor de tablă

d)

toate cele de mai sus

104.

Fenomenul care descrie una sau mai multe spire ale unui conductor, înfășurate astfel încât să producă un câmp magnetic axial la trecerea curentului prin conductor, este:

a)

bobină

b)

rezistor

c)

capacitate

d)

oscilator

105.

Care din variantele următoare este o aplicație curentă a testelor cu CT?

a)

măsurarea conductivității sau a combinației între conductivitate și permeabilitate

b)

măsurarea grosimii pieselor subțiri, a plăcilor și acoperirilor

c)

detecția discontinuităților de suprafață și subsuprafață

d)

toate cele de mai sus

106.

Unitatea de măsură pentru conductivitate electrică este:

a)

MS/m

b)

1/Ωm²

c)

%IACS

d)

toate cele de mai sus

107.

Planul impedanței folosit la examinarea cu CT afișează:

4 lines
108.

Modificările structurale ale trenului de aterizare construit din aliaj de Al, datorate temperaturilor dezvoltate la aterizare, pot fi detectate prin măsurători ale:

4 lines
109.

Ce metodă de examinare nedistructivă este adecvată detectării discontinuităților unui înveliș nituit (din aliaj de Al) produse în procesul de exploatare?

4 lines
110.

O discontinuitate prezentă într-o piesă examinată cu ajutorul curenților turbionari provoacă:

4 lines
111.

Detectarea fisurilor apărute în învelișul metalic al palelor de elicopter și care se datorează exploatării pot fi detectate cu ajutorul:

4 lines
112.

Metoda de examinare nedistructivă cu ultrasunete poate fi folosită pentru:

a)

detectarea discontinuităților

b)

măsurarea grosimii produselor

c)

aprecierea calității coeziunii stratului adeziv polimerizat, în cazul lipirilor metal pe metal

d)

toate răspunsurile de mai sus sunt valabile

113.

În procesul de fabricație a aeronavelor, se execută examinarea lipirilor cu adeziv prin utilizarea tehnicii cu ultrasunete la rezonanță, la:

a)

îmbinările metal pe metal

b)

îmbinările metal pe laminat compozit

c)

sunt valabile ambele răspunsuri de mai sus

114.

La interfața dintre două materiale cu impedanțe acustice diferite, la incidența normală a fasciculului cu ultrasunete are loc:

a)

reflexia totală a fasciculului US

b)

absorbția ultrasunetelor

c)

separarea fasciculului incident în fasciculul transmis și fasciculul reflectat

115.

END US (tehnica rezonanței) a îmbinărilor realizate prin lipire cu adeziv de tipul metal pe metal permite aprecierea:

a)

calității adeziunii dintre metal și stratul adeziv

b)

calității coeziunii stratului adeziv polimerizat

c)

capacității de rezistență la umezeală a îmbinării lipite

116.

Prin metoda END US pot fi detectate discontinuitățile produselor realizate din:

a)

metale feroase

b)

metale neferoase

c)

materiale compozite

d)

toate tipurile de materiale de mai sus

117.

Energia acustică a US se propagă în moduri diferite. Care dintre următoarele tipuri de propagare reprezintă un mod?

a)

prin unde transversale

b)

prin unde longitudinale

c)

prin unde de suprafață

d)

toate tipurile de unde menționate mai sus reprezintă moduri de propagare a ultrasunetelor

118.

Tehnica de examinare prin imersarea produselor într-un lichid adecvat este o tehnică specifică examinării nedistructive cu:

a)

particule magnetice, metoda umedă

b)

ultrasunete fără ulei de cuplare

c)

lichide penetrante

d)

toate metodele menționate mai sus

119.

Care dintre următoarele tehnici de examinare cu ultrasunete permite examinarea la distanță a unui produs?

a)

cu ultrasunete generate cu ajutorul laserului

b)

prin emisie-recepție cu traductoare piezoelectrice

c)

cu ultrasunete prin transmisie

d)

cu unde de suprafață

120.

Există o relație între grosimea cristalului piezoelectric și frecventa ultrasunetelor generate de traductor. Astfel, cu cât cristalul este mai subțire:

a)

cu atât frecvența este mai mică

b)

cu atât frecvența este mai mare

c)

frecvența depinde de tipul undelor generate

d)

niciun răspuns nu este valabil

121.

În ce zonă a fasciculului US are loc divergența fasciculului?

4 lines

Similar Resources on Wayground

QUÍMICA 1

125 questions

QUÍMICA 1

quiz

Worksheet

•

9th - 12th Grade

Chem Review Final Sem 1

122 questions

Chem Review Final Sem 1

quiz

Worksheet

•

9th - 12th Grade

Honors Biology Midterm Review

120 questions

Honors Biology Midterm Review

quiz

Worksheet

•

10th Grade

TEMA 2: La Preparación Física y sus Beneficios

117 questions

TEMA 2: La Preparación Física y sus Beneficios

quiz

Worksheet

•

10th Grade

Aspectos industriales de la energía. Fuentes de energía

124 questions

Aspectos industriales de la energía. Fuentes de energía

quiz

Worksheet

•

9th - 12th Grade