WorksheetsCriminalistica 1
Total questions: 18
Worksheet time: 9mins
După criteriul căutării și identificării, obiectele se împart în:
a. Obiecte căutate și obiecte verificate.
b. Obiecte căutate și obiecte găsite.
c. Obiecte căutate și obiecte abandonate.
Etapele identificării criminalistice:
a. Stabilirea scopului identificării și identificarea individuală.
b. Stabilirea obiectelor de urmărit și identificarea generală.
c. Stabilirea apartenenței generice sau de gen și identificarea individuală.
Concluziile se pot clasifica în:
a. Concluzia certă și concluzia de imposibilitate.
b. Concluzia certă, concluzia probabilă și concluzia de imposibilitate.
c. Concluzia certă și concluzia probabilă.
4. Sarcinile traseologiei judiciare sunt următoarele:
a. Identificarea obiectului care a creat urma și lămurirea împrejurărilor în care s-a format urma, mecanismul de formare.
b. Identificarea obiectului care a creat urma și a caracteristicilor generale ale urmei.
c. Identificarea obiectului care a creat urma și a caracteristicilor individuale ale urmei.
În raport cu procesul de mișcare în care s-au format, urmele se subdivid în:
a. Urme statice și urme dinamice.
b. Urme statice și urme de adâncime.
c. Urme statice și urme de suprafață.
După modul de acționare, urmele instrumentelor pot fi create prin:
a. Înțepare, lovire, apăsare, tăiere, frecare, ardere și topire.
b. Înțepare, lovire, apăsare, tăiere, frecare, ardere și imprimarea crestelor papilare.
c. Apăsare, tăiere, frecare, ardere și defecțiuni ale urmelor de pantof.
Elementele cărării de urme:
a. Direcția mersului, linia mersului, unghiul pasului, lățimea pasului, lungimea pasului.
b. Direcția mersului, linia mersului, unghiul pasului, lățimea glengului , lungimea pasului, zona metatarsofalangiană.
c. Direcția mersului, linia mersului, unghiul pasului, lățimea pingelei, lungimea pasului, zona metatarsiană.
Ampatamentul autovehiculelor reprezintă:
a. Distanța dintre punctele centrale ale urmelor anvelopelor din stânga și dreapta, de pe aceeași osie.
b. Distanța dintre punctele centrale ale urmelor amvelopelor din stânga și dreapta, de pe osii opuse.
c. Distanța dintre osia din față și osia din spate.
Cercetarea la fața locului este o activitate:
a. Facultativă și are un caracter organizat.
b. Obligatorie și are un caracter organizat.
c. Care, de regulă, are un caracter secundar.
Procesul-verbal de cercetare la fața locului trebuie să cuprindă:
a. Indicarea ordonanței sau a încheierii prin care s-a dispus măsura reținerii suspectului sau inculpatului, dacă este cazul.
b. Descrierea sumară a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate și a celor ridicate, a poziției și stării celorlalte mijloace materiale de probă, astfel încât acestea să fie redate cu precizie și pe cât posibil cu dimensiunile respective.
c.Descrierea amănunțită a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate și a celor ridicate, a poziției și stării celorlalte mijloace materiale de probă, astfel încât acestea să fie redate cu precizie și pe cât posibil cu dimensiunile respective.
11. Printre activitățile care se efectuează în faza statică a cercetării la fața locului se află:
a. Observarea locului faptei, orientarea generală și pătrunderea în locul faptei.
b. Stabilirea lui iter criminis, pătrunderea în locul faptei, orientarea criminalistică și fotografiile de examinare.
c. Stabilirea lui iter criminis, pătrunderea în locul faptei, orientarea criminalistică și fotografii de laborator.
12. În faza dinamică a cercetării la fața locului:
a. Sunt supuse unei examinări superficiale obiectele și mijloacele materiale de probă, precum și urmele aflate în anumite raporturi fără legătură cu infracțiunea săvârșită.
b. Sunt supuse unei examinări minuțioase toate obiectele și mijloacele materiale de probă, precum și urmele aflate în anumite raporturi fără legătură cu infracțiunea săvârșită.
c. Sunt supuse unei examinări minuțioase doar a unor obiecte și mijloace materiale de probă precum și urmele fără legătură cu infracțiunea săvârșită.
Urmele biologice de natură umană se clasifică în:
a. Produse de excreție, produse de secreție, țesuturi: moi de origine animală, țesuturi dure, preparate citologice fixate pe lamă de sticlă, celule epiteliate fixate pe diferite suporturi.
b. Produse de excreție, produse de secreție, țesuturi vegetale, țesuturi dure, preparate citologice fixate pe lamă de sticlă, celule epiteliale, fixate pe diferite suporturi.
c. Produse de excreție, secreții, țesuturi moi și dure, preparate citologice fixate pe lamă de sticlă, celule epiteliale fixate pe diferite suporturi.
Produse de secreție sunt:
a. Salivă, transpirație, colostru, lapte matern, secreție nazală, secreție vaginală.
b. Salivă, spermă, colostru, lapte matern, secreție vaginală și secreție nazală.
c. Salivă, meconiu, colostru, lapte matern, secreție vaginală și secreție nazală.
Printre factorii care influențează forma urmelor de sânge, se află:
a. Natura și forma suportului pe care au rămas, înălțimea de cădere, unghiul de incidență.
b. Natura și forma suportului pe care au rămas, înălțimea de cădere, unghiul de incidență și starea psihică a victimei.
c. Natura și forma suportului pe care au rămas, înălțimea de cădere, unghiul de incidență și starea psihică a făptuitorului.
Singurele celule din organism fără nucleu, deci fără ADN, sunt:
a. Celulele „globule albe” (leucocite)
b. Celulele „globule galbene” (bilirubină)
c. Celulele „globule roșii” (eritrocite)
Constatarea se dispune atunci când sunt îndeplinite una din următoarele condiții:
a. Există o stare de pericol de dispariție a mijloacelor de probă sau schimbarea unor situații de fapt, precum și atunci când este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei.
b. Există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau schimbarea unor situații de fapt, precum și atunci când nu este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei.
c. Nu există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau schimbarea unor situații de fapt precum și atunci când este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei.
Expertiza se dispune:
a. În condițiile art. 100, doar la cerere, de către organul de urmărire penală, prin ordonanță motivată, iar în cursul judecății se dispune de către instanță, prin încheiere motivată.
b. În condițiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanță motivată, iar în cursul judecății se dispune de către instanță, prin încheiere motivată.
c. În condițiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin încheiere motivată, iar în cursul judecății se dispune de către instanță, prin ordonanță motivată.
