wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

TIPURILE DE JOC- CONSOLIDARE

Total questions: 9

Worksheet time: 7mins

Name
Class
Date
1.
  1. Jocurile de construcție:

a)
  1. a) presupun reproducerea unor situații din viața reală

b)
  1. b) se bazează în evoluția lor pe jocul simbolic

c)
  1. c) presupun manipularea unor materiale pentru realizarea unor construcții

2.

Jocurile de rol:

a)

a) antrenează abilități necesare cum ar fi cooperarea, rezolvarea de probleme și dezvoltarea limbajului.

b)

b)bazate pe mişcări ale întregului corp sau ale membrelor, stau la baza dezvoltării psihice şi fizice.

c)

c) ajută copilul, prin imitarea de roluri, să își pregătească propriul rol în societate.

3.

În jocul independent solitar (între 2 şi 3 ani):

a)

a) copiii discută despre joc, fac schimb de jucării, își împrumută jucării, își urmează reciproc ideile

b)

b) copilul nu face nici un demers de interacțiune cu ceilalți copii; uneori pare să nu conştientizeze că există alţi copii care se joacă în apropiere;

c)

c) copilul se joacă lângă alți copii, cu jucării asemănătoare, dar nu se joacă neapărat la fel; jucătorul paralel nu încearcă să influențeze jocul celorlalți, le vorbește ocazional, le adresează întrebări.

4.

Jocurile psihice intelectuale:

a)

a) ocazionează trăirea unor emoții diverse pozitive sau dezagreabile, recunoaşterea unor emoții, suportarea lor (frică), antrenarea voinței (jocuri de imitaţie).

b)

b) constă în manipularea unor jucării care produc sunete: fluier, trompetă, castaniete, muzicuță, tobă, xilofon şi alte jucării muzicale).

c)

c) se bazează pe comparare și recunoaștere a unor forme (loto, domino, încastre, construire de rime), mai târziu, jocuri bazate pe raționament (şah), inventivitate (ghicitori, rebusuri, crearea de povești).

5.

Jocurile psihice afective:

a)

a) se bazează, mai târziu, pe jocuri bazate pe raționament (şah), inventivitate (ghicitori, rebusuri, crearea de povești), jocuri pentru stimularea curiozității (lego);

b)

b) ocazionează trăirea unor emoții diverse pozitive sau dezagreabile, recunoaşterea unor emoții, suportarea lor (frică), antrenarea voinței (jocuri de imitaţie, de inhibiție

c)

c) constă în trăirea repetată a unor senzații vizuale, auditive, gustative, prin manipularea unor materiale precum: lego, jetoane, culori, acuarele pentru a mâzgăli, fluier, trompetă, muzicuță, tobă, xilofon şi alte jucării.

6.

Prin jocul simbolic, descris de Piaget și Inhelder (1968):

a)

a) este vizată dezvoltarea unor deprinderi (mers, alergare, târâre, sărituri, învârtire etc) și calități motrice (îndemânare, echilibru, viteză etc.

b)

b) copilul imită prin comportamentul său aspecte ale realității şi astfel se produce o acomodare la modele exterioare; se reconstituie adesea evenimente cu o încărcătură emoţională mare pentru copil,

c)

c) fiecare copil se poartă așa cum doreşte şi este interesat mai degrabă de a fi în compania altor copii decât de activitatea în sine. Acest joc antrenează abilități necesare cum ar fi cooperarea, rezolvarea de probleme și dezvoltarea limbajului.

7.

Jocul de manipulare (Florinda Golu (2015):

a)

a) îi pune pe cei mici în situații de căutare de soluții la probleme, gândire şi rezolvare a unor situații simple sau complexe. Acest tip de joc dezvoltă gândirea şi luarea deciziilor.

b)

b) vizează manipularea grosieră sau manipularea fină, jocul de manipularea antrenează aptitudini practice, coordonare oculo-motorie, atenție, dexteritate etc.

c)

c) presupune transformarea jucăriilor sau obiectelor în simboluri cu care să poată simula o activitate din lumea înconjurătoare. Simularea îi ajută pe cei mici în a-şi crea propriile reprezentări.

8.

Jocul-exerciţiu (naştere-2 ani):

a)

a) se bazează în evoluția lor pe jocul simbolic, dar ulterior evoluează către preocupări asemănătoare muncii (construcții mecanice etc.), învățării (rezolvări de probleme) și creației inteligente.

b)

b) înlesneşte astfel dezvoltarea intelectuală în perioada pre-operaţională. Prin jocul simbolic se reconstituie adesea evenimente cu o încărcătură emoţională mare pentru copil.

c)

c) poate să ia forma repetării unor simple acţiuni fără scop de tragere, târâre, împingere, închidere, deschidere a unor uşi, apăsare a unor butoane, dezmembrarea, distrugerea unor obiecte, umplerea şi golirea unor sertare, cutii etc.

9.

Jocurile senzoriale (Claparede, 1975):

a)

a) se bazează pe comparare și recunoaștere a unor forme (loto, domino, încastre, construire de rime), mai târziu, jocuri bazate pe raționament (şah), inventivitate (ghicitori, rebusuri, crearea de povești).

b)

b) este necesară manipularea unor jucării care produc sunete: fluier, trompetă, muzicuță, tobă, xilofon şi alte jucării muzicale) sau pe manipularea unor materiale precum: lego, jetoane, culori, acuarele pentru a mâzgăli.

c)

c) sunt foarte variate şi vizează dezvoltarea unor deprinderi (mers, alergare, târâre, sărituri, învârtire etc) și calități motrice (îndemânare, echilibru, viteză etc.