NEW
Font size
WorksheetsÎntrebări despre migrarea celulară
Total questions: 49
Worksheet time: 25mins
Lamelipodele se extind în direcția mișcării datorită:
depolimerizării actinei
polimerizării actinei la marginea anterioară
formării de conexoni
fragmentării microtubulilor
În timpul retracției lamelipodelor, procesul predominant este:
transformarea gel → sol prin depolimerizarea actinei
creșterea concentrației de colagen
fixarea permanentă a adeziunilor focale
rigidizarea microtubulilor
Gelsolina determină:
polimerizarea actinei
depolimerizarea actinei în prezența Ca²⁺
formarea de joncțiuni gap
stabilizarea pseudopodelor
Lamelipodele, filopodele și microspike-urile sunt prelungiri implicate în:
apoptoză
adeziunea și migrarea celulară
diviziune nucleară
secreția de proteine
Dacă o celulă aflată în migrație atinge o altă celulă, reacția tipică este:
fuziune citoplasmatică
inversarea polarității și schimbarea direcției de deplasare
diviziune imediată
formare de joncțiuni strânse permanente
Fenomenul de „contact de inhibiție” are loc:
când densitatea celulară scade
când celulele ating densitatea de confluență
în timpul mitozei
exclusiv la celulele tumorale
Rolul adeziunilor focale este de:
ancorare mecanică și transducție de semnal
sinteză proteică
replicare ADN
formare de desmozomi
Lamelipodele sunt observate predominant la:
fibroblaste și celule conjunctive
eritrocite
condrocite
osteoblaste mature
Filopodele pot fi întâlnite în special la:
conurile de creștere axonale ale neuronilor
celulele epiteliale moarte
mitocondrii
eritrocite
Microspike-urile contribuie la:
transmiterea forțelor actinice către adeziunile focale
sinteza proteinelor citoplasmatice
formarea tubului endoplasmatic
fragmentarea ADN
Migrația amiboidă este caracterizată de:
formarea bleb-urilor
formarea invadopodiilor
creșterea desmozomilor
formarea ciliaților
Bleb-urile apar frecvent la:
celule tumorale invazive și celule stem
eritrocite
celule epiteliale diferențiate
condrocite
Principalul mecanism de formare a bleb-urilor este:
creșterea presiunii interne și contracția cortexului actinic
depolimerizarea microtubulilor
activarea kinazelor dependente de cicline
disocierea conexonilor
Invadopodiile sunt structuri bogate în:
actină și enzime proteolitice
microtubuli și catenine
cadherine și colagen
vimentină și desmină
Rolul invadopodiilor în celulele tumorale este de:
degradare a ECM și invazie tisulară
transmitere sinaptică
formare de conexoni
stabilizare a nucleului
În angiogeneză, invadopodiile apar la:
celulele endoteliale migratoare
eritrocite
condrocite
adipocite
Care dintre următoarele structuri este implicată în perceperea rigidității substratului?
Adeziunile focale
Desmozomii
Claudinele
Filamentele intermediare
Care tip de joncțiune permite trecerea AMPc între celule?
Joncțiuni gap
Joncțiuni strânse
Desmozomi
Adeziuni focale
Integrinele se conectează la citoschelet prin intermediul:
cateninei și vinculinei
occludinei
cadherinei
colagenului
Proteinele adaptor intracelulare leagă CAMs de:
filamentele citoscheletale
ADN-ul nuclear
ARN-ul ribozomal
glicozaminoglicani
În culturile celulare, utilizarea EDTA are rolul de:
chelatare a Ca²⁺ și facilitarea dezagregării celulare
stimulare a adeziunii
sinteză de colagen
activare a cadherinelor
Care dintre următoarele structuri se leagă la filamentele intermediare de keratină?
Desmozomii
Adeziunile focale
Joncțiunile gap
Claudinele
Domeniul extracelular al cadherinelor:
este dependent de Ca²⁺ pentru legare
este dependent de ATP
leagă proteine citosolice
se asociază cu microtubulii
Rolul fibronectinei în cultură este:
facilitarea atașării și proliferării celulelor
distrugerea matricei extracelulare
degradarea joncțiunilor strânse
inhibarea adeziunii
În culturile celulare, celulele endoteliale sunt dificil de disociat deoarece:
formează joncțiuni strânse la confluență
nu au citoschelet
nu exprimă integrine
secretă colagen tip II
Care dintre următoarele afirmații este corectă despre desmozomi?
Se formează între celulele epiteliale și matricea extracelulară
Conțin desmogleină și desmocolină, ambele din familia cadherinelor
Conțin doar molecule integrinice
Nu se leagă la citoschelet
Proteinele desmoplakina, plakoglobina și plakofilina:
leagă desmozomii de filamentele intermediare
leagă desmozomii de actină
sunt componente ale microtubulilor
mediază adeziunea focală
În cultură, celulele epiteliale formează numeroși desmozomi; pentru dezagregare eficientă se folosește:
tripsină + EDTA
colagenază + Ca²⁺
hialuronidază
lipază
Complexele joncționale contribuie la:
stabilitatea mecanică și coeziunea celulelor adiacente
disocierea celulară rapidă
sinteza ADN
formarea conexonilor
Ocludinele și claudinele participă direct la:
joncțiunile strânse
adeziunile focale
desmozomi
filopode
Joncțiunile gap permit trecerea între celule a:
ionilor, nutrienților și mesagerilor secundari
proteinelor mari
mitocondriilor
fragmentelor de ADN
Fiecare conexon este alcătuit din:
6 conexine transmembranare
4 molecule de actină
12 molecule de cadherină
2 molecule de colagen
Joncțiunile gap sunt mai frecvente în:
țesuturile excitabile (nervos, muscular)
osul compact
cartilaj
epidermă moartă
Joncțiunile gap sunt mai frecvente în:
țesuturile excitabile (nervos, muscular)
osul compact
cartilaj
epidermă moartă
ECM (matricea extracelulară) este produsă de:
celulele proprii ale țesutului (ex. fibroblaste, condroblaste)
sânge
lizozomi
proteine serice circulante
Un rol important al ECM este:
suport mecanic și difuzie a moleculelor solubile
activarea ADN polimerazei
blocarea comunicării intercelulare
inhibarea polarității celulare
Colagenul de tip I este sintetizat predominant de:
fibroblaste
chondroblaste
hepatocite
neuroni
Laminina este secretată în principal de:
celulele epiteliale
fibroblaste
condrocite
eritrocite
Echilibrul dinamic celulă–ECM constă în:
control reciproc între compoziția ECM și fenotipul celular
control unidirecțional dinspre ECM spre celulă
control metabolic al ADN-ului
activarea apoptozei
Matricea extracelulară influențează fenotipul celular prin:
interacțiuni cu receptorii membranari integrinici
sinteza de ADN
microtubuli
depolimerizarea actinei
În culturile primare, supraviețuirea și diferențierea celulelor specializate poate necesita:
componenți exogeni de matrice extracelulară
temperaturi scăzute
absența totală a proteinelor
inhibitori de adeziune
Integrinele interacționează cu:
fibronectina, laminina, colagenul, entactina
desmogleina
occludinele
claudinele
Într-o cultură celulară, polaritatea și orientarea depind de:
citoschelet și adeziuni celulare
ARN ribozomal
peretele celular
genom mitocondrial
Ce rol au proteinele adaptor precum talina și vinculina?
transmit forțele mecanice între integrine și actină
participă la replicarea ADN
formează joncțiuni strânse
inactivează Ca²⁺
Filamentele de actină contribuie direct la:
mișcarea celulară și menținerea formei
transportul nuclear
sinteza de proteine
degradarea ECM
Citoscheletul se reorganizează continuu pentru a:
adapta forma celulei și a realiza mișcări celulare
menține presiunea osmotică
transporta proteine extracelulare
degrada ATP
Principalele tipuri de filamente din citoschelet sunt:
actină, microtubuli, filamente intermediare
ADN, ARN, ribozomi
histone, colagen, elastină
glicozaminoglicani, proteoglicani, integrine
Joncțiunile de ancorare celulă–matrice implică:
interacțiunea integrinelor cu moleculele ECM
interacțiunea cadherinelor cu desmocolina
contact direct între nucleu și colagen
conexoni între celule
Filamentele intermediare de vimentină se găsesc în:
celulele mezenchimale și fibroblaste
neuroni
celulele epiteliale
condrocite mature
