WorksheetsQuiz despre metabolismul anaerob
Total questions: 50
Worksheet time: 28mins
Principala sursă de H⁺ în metabolismul anaerob al carbohidraților este:
Piruvatul
Lactatul
Alanina
Ureea
pKa reprezintă:
Logaritmul basei de disociere
Logaritmul negativ al constantei de disociere Ka
Concentrația ionilor de hidrogen
Raportul HCO₃⁻/CO₂
Un acid este mai puternic atunci când:
pKa este mare
Ka este mică
pKa este mică
Are mai puțini protoni disponibili
pKa al sistemului bicarbonat este:
7,4
5,3
6,1
4,8
Capacitatea de tamponare a sângelui este asigurată în proporție de peste 60% de:
Fosfați
Proteine plasmatice
Bicarbonat
Hemoglobină
Presiunea normală a CO₂ în plasmă este:
20 mmHg
50 mmHg
40 mmHg
10 mmHg
Creșterea PCO₂ determină:
Scăderea ratei respiratorii
Creșterea ratei respiratorii
Creșterea PO₂
Scăderea H⁺
Principala structură care răspunde la creșterea CO₂ este:
Ficatul
Rinichiul
Centrul respirator medular
Mușchiul cardiac
Eritrocitele generează HCO₃⁻ din CO₂ prin:
Transaminare
Oxidare hepatică
Reacția catalizată de carbonat dehidratază
Difuzie simplă
Deplasarea clorurilor se referă la:
Intrarea HCO₃⁻ în eritrocit
Ieşirea CO₂ din eritrocit
Intrarea Cl⁻ în eritrocit când HCO₃⁻ iese
Ieșirea Na⁺ din eritrocit
Tamponul intracelular major este:
Lactatul
Glucoza
Hemoglobina
Fosfatul
Sistemul bicarbonat are pH optim extracelular la:
6,1
7,0
7,4
8,0
Rinichii pot elimina excesul de H⁺ în special prin:
CO₂ expirat
Filtrarea glomerulară
Tamponi urinari (fosfat, amoniac)
Hiperoxigenare
Recuperarea (reabsorbția) HCO₃⁻ duce la:
Pierdere netă de H⁺
Generare de acid
Fără pierdere netă de H⁺
Scădere a CO₂ plasmatic
Generarea renală de bicarbonat este importantă pentru:
Alcaloză respiratorie
Corectarea acidozei
Hiperoxigenare
Eliminarea K⁺
Principalii tamponi urinari sunt:
Proteinele plasmatice
Fosfații și amoniacul
Lactatul și acetoacetatul
HCO₃⁻ plasmatic
În intestin, formarea HCO₃⁻ necesită:
Eliminarea H⁺ în lumen
Eliminarea Na⁺
Scăderea CO₂
Creșterea lactatului
Acidoza metabolică
În intestin, formarea HCO₃⁻ necesită:
Eliminarea H⁺ în lumen
Eliminarea Na⁺
Scăderea CO₂
Creșterea lactatului
Acidoza metabolică este caracterizată prin:
pH crescut, HCO₃⁻ crescut
pH crescut, HCO₃⁻ scăzut
pH scăzut, HCO₃⁻ scăzut
pH scăzut, CO₂ scăzut
Alcaloza metabolică este caracterizată prin:
HCO₃⁻ scăzut
HCO₃⁻ crescut
CO₂ crescut
Lactat crescut
Acidoza metabolică cu gap anionic crescut include:
Vărsături
Alcaloză posthipercapnică
Acidoza lactică
Hipoventilație
Acidoza lactică este definită prin:
pH > 7,4
pH < 7,2 și lactat > 5 mmol/L
CO₂ crescut
HCO₃⁻ crescut
Alcaloza metabolică sensibilă la cloruri este cauzată de:
Hiperaldosteronism
Pierdere de clor gastric sau urinar
Insuficiență renală
Aport excesiv de proteine
Acidoza respiratorie apare când:
Hiperventilație
Eliminare excesivă CO₂
Hipoventilație
Aport excesiv de O₂
O cauză clasică de acidoză respiratorie este:
Hiperventilația voluntară
BPOC
Stres acut
Febra mare
Alcaloza respiratorie este cauzată de:
Hipoventilație
Inhibiție a centrului respirator
Hiperventilație
Creșterea CO₂
În ventilație controlată, o ușoară alcaloză respiratorie poate preveni:
Edemul pulmonar
Edemul cerebral
Acidoza metabolică
Deshidratarea
Gap-ul anionic normal este:
5–10 mEq/L
10–15 mEq/L
15–20 mEq/L
20–30 mEq/L
Gap-ul anionic depinde de:
Na⁺, K⁺, Ca²⁺
Na⁺, K⁺, Cl⁻, HCO₃⁻
Mg²⁺, Ca²⁺, lactat
Proteine plasmatice exclusiv
Majoritatea cationilor plasmatici sunt:
Ca²⁺ și Mg²⁺
Na⁺ și K⁺
H⁺ și NH₄⁺
Fe²⁺ și Zn²⁺
Majoritatea anionilor plasmatici sunt:
Fosfați
Proteine
Cl⁻ și HCO₃⁻
Sulfați
Cel mai important tampon extracelular este:
Fosfatul
Hemoglobina
Bicarbonatul
Calciul
pH-ul depinde direct de raportul:
O₂/H⁺
CO₂/O₂
HCO₃⁻/CO₂
Na⁺/K⁺
Rinichii compensează acidoza cronică prin:
Scăderea reabsorbției HCO₃⁻
Eliminarea H⁺ și generarea de HCO₃⁻
Creșterea pCO₂
Hipoventilație
Rinichii compensează acidoza cronică prin:
Scăderea reabsorbției HCO₃⁻
Eliminarea H⁺ și generarea de HCO₃⁻
Creșterea pCO₂
Hipoventilație
Reacția CO₂ + H₂O → H₂CO₃ → H⁺ + HCO₃⁻ depinde de:
Piruvat kinază
Carbonat dehidratază
LDH
Amilază
Hemoglobina tamponă:
Doar CO₂
Doar H⁺
H⁺ proveniți din disocierea H₂CO₃
HCO₃⁻ din oase
Sistemul bicarbonat funcționează optim deși pKa este:
Mai mare decât pH-ul
Mai mic decât pH-ul
Egal cu pH-ul
Identic cu Ka
În acidoză metabolică, CO₂ arterial:
Crește
Scade prin hiperventilație
Rămâne fix
Devine zero
În acidoză respiratorie, HCO₃⁻:
Scade
Crește prin compensare renală
Se transformă în lactat
Nu se modifică
Fosfatul are capacitate tampon redusă în plasmă deoarece:
Nu este filtrat glomerular
Are concentrație plasmatică mică
Este complet reabsorbit
Nu poate lega H⁺
Amoniacul tamponă H⁺ formând:
Uree
NH₄⁺
NO₂⁻
Creatinină
Reacțiile tamponării în eritrocit sunt posibile deoarece:
CO₂ nu poate difuza
H⁺ iese din eritrocit
H⁺ este tamponat de Hb
HCO₃⁻ este distrus
Neutralitatea electrochimică în eritrocit se menține prin:
Schimb Na⁺/K⁺
Intrarea Ca²⁺
Intrarea Cl⁻ când HCO₃⁻ iese
Eliminarea proteinelor
În acidoză metabolică severă, organismul compensează prin:
Hipoventilație
Hiperventilație (Kussmaul)
Scăderea excreției de H⁺
Creșterea PO₂
În alcaloză respiratorie, pCO₂:
Crește
Scade
Nu se modifică
Devine zero
Tipul de alcaloză metabolică rezistentă la cloruri poate fi cauzat de:
Vărsături
Administrare excesivă antiacizi
Diaree
Hipoventilație
Tamponarea extracelulară non-bicarbonat include:
Creatinină
Fosfați și proteine
Trigliceride
Glicogen
Diferența anionică crescută indică:
Alcaloză metabolică
Acidoză metabolică cu acumulare de anioni nemăsurați
Insuficiență respiratorie
Hipercloremie
