Free Printable Domeniul IV Resurse financiare

Worksheets

Domeniul IV Resurse financiare

Total questions: 98

Worksheet time: 49mins

Name

Class

Date

Obligativitatea de a aviza în fiecare an bugetul instituției de învățământ este atribuită:

directorului

Consiliului profesoral

Consiliului de administrație

contabilului

Metodologia de finanțare în bază de cost standard per elev se aplică pentru:

toate instituțiile de învățământ

instituțiile publice și private de învățământ primar și secundar general

instituțiile publice de învățământ primar și secundar (ciclul I și II)

școli și grădinițe

Clasele de salarizare pentru cadrele de conducere - directori adjuncți se stabilesc:

cu două clase mai puțin decât a directorului

cu două clase mai mult decât a cadrelor didactice

cu patru clase mai puțin decât a directorului

similare cu clasele de salarizare a directorului

Analiza preliminară pentru următorul an școlar arată că instituția de învățământ va înregistra deficit bugetar, care conform prevederilor legale nu va putea fi acoperit/compensat din componenta unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. Măsurile prioritare planificate ce trebuie întreprinse pentru eficientizarea cheltuielilor, astfel diminuând sau chiar lichidând deficitul bugetar sunt:

solicitarea privind alocarea de surse suplimentare

analiza tuturor cheltuielilor instituției și întreprinderea măsurilor de reducere a acestora

apelul la suportul părinților

contractarea unui împrumut

Pentru a asigura o executare eficientă a bugetului instituției de învățământ pentru un an fiscal (ianuarie-decembrie) - 100%, este necesar de:

cheltuit operativ, în prima parte a anului, mijloacele disponibile

monitorizat permanent executarea bugetului

păstrat o anumită sumă de bani pentru anul viitor

depozitat o anumită sumă de ani în bancă cu dobândă avantajoasă

Sursele care formează bugetul instituției de învățământ sunt:

bugetul calculat in baza de formula, alocatiile din componenta apl 2, fondul educatie incluziva, pentru alimentatie, surse extrabugetare.

bugetele autorităților publice locale

venituri proprii din activități extrabugetare

donații și sponsorizări

proiecte și granturi externe

Factorul principal care determină mărimea sumei transferurilor de bani în școală este:

personalul didactic;

edificiul instituției de învățământ;

documentele normative;

numărul de elevi.

Factorul principal care determină consumul cel mai mare de buget este:

numărul de salariați;

edificiul instituției de învățământ;

numărul de clase și serviciile de întreținere a acestora;

utilajul și echipamentele necesare instituției de învățământ.

Veniturile financiare extrabugetare legale care le poate avea o școală sunt:

contribuția directă a părinților;

sponsorizări, proiecte;

alocații de la primărie;

împrumuturi.

10.

Pentru a verifica dacă bugetul instituției a fost calculat corect, se vor realiza următoarele:

se va aplica formula și se va verifica suma calculată;

se vor întreba colegii din alte instituții;

nu se va verifica, deoarece datele oferite de direcția finanțe sunt corecte;

se va discuta cu colectivul instituției.

11.

Instituția de învățământ a înregistrat la sfârșitul anului financiar un sold (bani neutilizați). Hotărârea de Guvern nr.868/2014 privind finanțarea în bază de cost standard per elev a instituțiilor de învățământ primar și secundar (ciclul I și II) din subordinea autorităților publice locale de nivelul al doilea, la acest compartiment, prevede:

Consiliul raional/municipal va decide privind modalitatea de utilizare a acestor solduri bănești;

Directorul instituției decide unilateral utilizarea soldurilor;

Soldurile se reportează automat fără vreo decizie;

Soldurile se restituie integral la bugetul de stat.

12.

Poate fi considerată „școală mică ce nu poate fi închisă”:

orice școală, la decizia autorităților;

școala cu mai puțin de 41 de „elevi ponderați”;

școala în apropierea căreia, pe o rază rezonabilă de 10-15 km, nu există o altă școală similară cu clase la același nivel, cu locuri disponibile, cu aceeași limbă de predare;

școala cu predarea în altă limbă decât cea de stat.

13.

Numărul de elevi ponderați luat în calcul la stabilirea bugetului instituției de învățămînt pentru anul curent este:

numărul de elevi ponderați la 01 septembrie, anul precedent;

numărul de elevi ponderați la 01 septembrie anul curent;

numărul de elevi ponderați la 01 octombrie anul precedent;

numărul total de elevi ponderați la 01 octombrie anul curent.

14.

Fiecare organizație/instituție, conform prevederilor Codului muncii, planifică surse pentru perfecționarea personalului în mărime de:

nu mai mult de 5%;

maximum 2%;

minimum 2%;

nu mai puțin de 1%.

15.

Componentele care formează bugetul unui complex educațional, școală primară/grădiniță, gimnaziu/grădiniță sunt:

bugetul conform formulei pentru instituția de învățămînt;

banii alocați de la bugetul de stat;

bugetul conform formulei pentru școală și alocațiile pentru grădiniță;

alocațiile de la unitatea administrativ teritorială de nivelul întîi.

16.

Părțile componente ale bugetului unui complex educațional sunt:

bugetul instituției completat cu subsidii;

bugetul școlii și bugetul grădiniței;

bugetul aprobat de Consiliul raional;

bugetul instituției completat cu donații.

17.

Bugetul complexului educațional (gimnaziu-grădiniță sau școală primară-grădiniță) este gestionat după cum urmează:

ca un buget unic (bugetul complexului educațional), comun;

ca două bugete separate (bugetul școlii și bugetul grădiniței);

ca un buget mixt;

ca un buget complex.

18.

Bugetul unei instituții poate fi modificat în timpul anului în următoarele condiții:

când se constată insuficiență de buget;

dacă instituția a obținut un proiect nou;

dacă s-au modificat plafoanele de cheltuieli (salariile, resursele energetice etc.);

dacă în instituția de învățământ au fost efectuate noi angajări în timpul anului de studii.

19.

În timpul anului școlar în/din instituția de învățământ au plecat/venit elevi. Bugetul instituției de învățământ se modifică dacă:

numărul copiilor/elevilor plecați/veniți este de 5% și mai mult din contingentul total de copii/elevi;

numărul copiilor/elevilor plecați/veniți din contingentul total de copii/elevi a determinat modificarea numărului de clase;

numărul copiilor/elevilor plecați/veniți este de 5% și mai mult din contingentul total de copii/elevi și dacă se schimbă numărul de clase;

bugetul nu se modifică în timpul anului.

20.

La nivel de unitate administrativ – teritorială se formează un fond numit componenta unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. Pentru formarea fondului pot fi reținute din bugetul fiecărei instituției:

maximum 1%;

maximum 2%;

maximum 4%;

maximum 6%;

21.

La nivel de unitate administrativ – teritorială se formează un fond numit fondul pentru educația incluzivă. Pentru formarea fondului pot fi reținute din bugetul fiecărei instituției:

maximum 1%;

maximum 2%;

maximum 3%;

unitatea administrativ – teritorială decide procentul care urmează a fi reținut.

22.

Fondul pentru educație incluzivă se formează în baza deciziei:

consiliului raional/municipal;

direcției/serviciului educație din unitatea administrativ-teritorială;

Ministerului Educației și Cercetării;

primarului unității administrativ-teritoriale;

23.

Directorul instituției de învățământ poate solicita bani din fondul pentru educația incluzivă pentru:

alimentarea elevilor cu cerințe educaționale speciale;

remunerarea cadrelor didactice de sprijin și întreținerea Centrului de resurse;

soluționarea problemelor din instituția de învățământ;

transportarea elevilor cu cerințe educaționale speciale.

24.

Procentul maxim care poate fi reținut din bugetul unei instituții și concentrat la nivel de raion/municipiu pentru formarea celor două fonduri: Componenta unității administrativ – teritoriale de nivelul al doilea și fondul pentru educația incluzivă este de:

25.

Unitatea administrativ – teritorială de nivelul al doilea utilizează banii centralizați din bugetul fiecărei instituții de învățământ pentru formare:

unui fond special al Consiliului raional;

unui fond de rezervă;

componentei unității administrativ – teritoriale de nivelul al doilea și a fondului pentru educația incluzivă;

unui fond investițional.

26.

Prioritatea de bază la alocarea mijloacelor financiare din componenta unității administrativ – teritoriale de nivelul al doilea este:

acoperirea deficitului bugetar pentru școli;

reparații capitale;

alimentația elevilor;

acoperirea cheltuielilor pentru transportarea elevilor la și de la școală.

27.

Coeficientul de ponderare a elevilor din treapta de învățământ I-IV este:

0,70

0,83

1,22

1,25

28.

Alocarea mijloacelor financiare pentru instituțiile de învățământ din componenta unității administrativ – teritoriale de nivelul al doilea și fondul pentru educația incluzivă este aprobată de către:

organul local de specialitate în domeniul învățământului;

Direcția finanțe;

Consiliul raional/municipal;

președintele raionului.

29.

Cheltuielile de transport care pot fi compensate din componenta unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sunt destinate pentru:

toate cheltuielile de transport ale instituției de învățământ;

pentru deplasări în interes de serviciu;

pentru transportarea elevilor la și de la școală și a cadrelor didactice din alte localități decât cea de reședință;

doar pentru transportarea elevilor la și de la școală.

30.

Cheltuielile pentru întreținerea elevilor care locuiesc în căminul instituției de învățământ general se finanțează din:

bugetul instituției de învățământ;

contul părinților;

bugetul autorității administrației publice locale;

componenta unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

31.

Gimnaziul se consideră școală mică dacă are un număr egal sau mai mic de:

100 de elevi;

100 de elevi ponderați;

91 de elevi;

91 de elevi ponderați.

32.

Școala primară se consideră școală mica dacă are un număr egal sau mai mic de:

50 de elevi;

50 de elevi ponderați;

41 de elevi ponderați;

41 de elevi.

33.

Coeficientul de ponderare a elevilor din treapta de învățământ V–IX este:

0,75;

1,22;

1,25.

34.

În calitate de sucursală a unei unități de învățământ cu personalitate juridică, subordonată aceluiași executor de buget, poate funcționa, în condițiile legii:

gimnaziul care are un număr egal sau mai mic de 91 de elevi ponderați;

gimnaziul care are un număr egal sau mai mic de 91 de elevi;

școala primară care are un număr egal sau mai mic de 41 de elevi ponderați;

școala primară care are un număr egal sau mai mic de 41 de elevi.

35.

Volumul alocațiilor (bugetul) instituțiilor publice de învățământ primar și secundar general subordonate administrației publice locale de nivelul doi se aprobă de către:

Ministerul Finanțelor;

Ministerul Educației și Cercetării;

Consiliul municipal/raional;

Direcția finanțe.

36.

Pot fi finanțate din mijloacele financiare din componenta unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea cheltuielile ce țin de:

transportarea elevilor la și de la școală;

întreținerea elevilor în cămin;

reparații capitale și procurarea fondurilor fixe;

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

37.

Coeficientul de ponderare a elevilor din treapta de învățământ X-XII este:

0,75;

1,22;

1,25.

38.

Instituțiile de învățământ general care activează în regim de autogestiune financiară (autonomie) au următoarele competențe și responsabilități:

elaborează și prezintă propuneri de buget, conform termenelor și cerințelor stabilite precum și repartizează limitele de alocații bugetare conform clasificăției bugetare;

își asumă angajamente bugetare și efectuează cheltuieli în limitele alocațiilor bugetare și în scopurile strict legate de activitatea instituțiilor de învățământ;

determină efectivul-limită al personalului non-didactic al instituției de învățământ, în limitele alocațiilor bugetare;

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

39.

Salariatul care a fost sancționat disciplinar, pe perioada sancțiunii:

poate beneficia de spor pentru performanță;

poate beneficia de spor pentru performanță doar parțial;

sporul pentru performanță se va acorda la decizia administrației;

nu poate beneficia de sporul pentru performanță.

40.

Crearea și întreținerea Centrului de Resurse pentru Educația Incluzivă în instituția de învățământ se realizează din:

bugetul instituției de învățământ, calculat în baza de cost standard per elev;

componenta unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea;

fondul pentru educația incluzivă;

resurse financiare colectate de la părinți.

41.

Remunerarea cadrului didactic de sprijin în instituția de învățământ se realizează din:

bugetul instituției de învățământ, calculat în baza de cost standard per elev;

componenta unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea;

fondul pentru educația incluzivă;

resurse financiare colectate de la părinți.

42.

Mijloacele financiare din fondul pentru educația incluzivă se repartizează în baza deciziei consiliului unității administrativ-teritoriale și sunt direcționate distinct pentru finanțarea cheltuielilor ce țin de:

asigurarea transportării elevilor;

asigurarea alimentației elevilor;

remunerarea suplimentară a cadrelor didactice din instituțiile de învățământ;

remunerarea cadrelor didactice de sprijin și crearea/întreținerea centrelor de resurse pentru educație incluzivă din instituția de învățământ.

43.

Cerințele minime de calificare pentru ocuparea funcțiilor didactice în educația timpurie sunt:

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul 4 ISCED – învățământ profesional tehnic postsecundar;

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul 5 ISCED – învățământ profesional tehnic postsecundar nonterțiar;

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul 6 ISCED – studii superioare de licență;

44.

Cerințele minime de calificare pentru ocuparea funcțiilor didactice în învățământul primar sunt. Selectați toate variantele corecte.

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $4$ ISCED – învățământ profesional tehnic postsecundar

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $5$ ISCED – învățământ profesional tehnic postsecundar nonterțiar

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $6$ ISCED – studii superioare de licență

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $7$ ISCED – studii superioare de master

45.

Cerințele minime de calificare pentru ocuparea funcțiilor didactice în învățământul gimnazial sunt. Selectați toate variantele corecte.

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $4$ ISCED – învățământ profesional tehnic postsecundar

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $5$ ISCED – învățământ profesional tehnic postsecundar nonterțiar

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $6$ ISCED – studii superioare de licență

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $7$ ISCED – studii superioare de master

46.

Cerințele minime de calificare pentru ocuparea funcțiilor didactice în învățământul liceal sunt. Selectați toate variantele corecte.

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $4$ ISCED – învățământ profesional tehnic postsecundar

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $5$ ISCED – învățământ profesional tehnic postsecundar nonterțiar

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $6$ ISCED – studii superioare de licență

deținerea unei calificări în domeniu de cel puțin nivelul $7$ ISCED – studii superioare de master

47.

Salariul de bază se calculează prin.

înmulțirea valorii de referință stabilite cu coeficientul de salarizare corespunzător clasei de salarizare pentru funcția respectivă

împărțirea valorii de referință la coeficientul de salarizare stabilit pentru funcția respectivă

adunarea valorii de referință cu sporurile și indemnizațiile pentru a obține salariul de bază

scăderea impozitului din valoarea de referință pentru a stabili salariul de bază

48.

Încadrarea personalului se face prin actul administrativ al directorului (ordin) și conține informația aferentă:

funcției, treapta de salarizare, clasa și coeficientul de salarizare

salariului de bază și suma anuală a sporurilor

funcției și elementele de identificare ale persoanei (codul numeric personal)

codul funcției și vechimea în muncă

49.

Salarizarea cumulărilor se efectuează în conformitate cu condițiile prevăzute pentru ceilalți salariați din unitatea respectivă, pentru:

munca realmente prestată sau timpul efectiv lucrat

gradul de complexitate, creativitate și diversitate

gradul de responsabilitate decizională

condiții de muncă specifice

50.

Persoanele care nu au absolvit nivelul necesar de studii pentru ocuparea funcției beneficiază de salariul de bază, prevăzut de prezenta lege pentru aceste funcții, redus cu:

0 clase de salarizare succesive

3 clase de salarizare succesive

5 clase de salarizare succesive

7 clase de salarizare succesive

51.

Pentru stabilirea treptei de salarizare corespunzător vechimii în muncă a cadrelor didactice se vor adăuga clase de salarizare succesive:

de la 0 la 8

de la 0 la 10

de la 2 la 6

de la 2 la 8

52.

Pentru stabilirea treptei de salarizare corespunzător vechimii în muncă a directorilor se vor adăuga clase de salarizare succesive:

de la 0 la 6

de la 0 la 8

2-6

53.

Personalul didactic căruia i s-a acordat grade didactice – superior, I sau II – beneficiază, pentru timpul efectiv lucrat în funcţiile sau specialităţile pentru care au fost conferite gradele în cauză, de spor lunar în mărime de:

1000 de lei pentru gradul didactic II; 2000 de lei pentru gradul didactic I sau 3000 de lei pentru gradul didactic superior;

1000 de lei pentru gradul didactic II; 2500 de lei pentru gradul didactic I sau 3500 de lei pentru gradul didactic superior;

1500 de lei pentru gradul didactic II; 2500 de lei pentru gradul didactic I sau 4000 de lei pentru gradul didactic superior;

1500 de lei pentru gradul didactic II; 2800 de lei pentru gradul didactic I sau 4000 de lei pentru gradul didactic superior.

54.

Clasele de salarizare pentru directorii adjuncţi ai instituţiei de învăţământ se stabilesc:

identice sau egale cu cele ale directorilor;

identice sau egale cu cele ale cadrelor didactice;

mai mari decât ale cadrelor didactice;

mai mici decât ale cadrelor didactice.

55.

Actul normativ care stabileşte valoarea de referinţă corespunzătoare coeficientului de salarizare 1,00 este:

Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;

Legea bugetului de stat pentru anul respectiv;

Regulamentul cu privire la sporul de performanţă;

Metodologia cu privire la acordarea sporului de performanţă.

56.

În cazul asigurării insuficiente cu cadre, conducătorii instituţiilor de învăţământ pot stabili cadrelor didactice, exceptând cadrele didactice din învăţământul artistic, un volum maxim de lucru de până la:

1,25 norme didactice;

1,5 norme didactice;

1,75 norme didactice;

2 norme didactice.

57.

Conducătorilor instituţiilor de învăţământ şi cadrelor didactice cu funcţii de conducere li se permite să desfăşoare activitate didactică în limita a:

0,25 norme didactice;

0,5 norme didactice;

0,75 norme didactice;

58.

Orele predate de către cadrul didactic, care își desfășoară activitatea prin cumul, permis de Legea nr.270/2018 sunt plătite după cum urmează:

similar cu norma didactică de bază

în regim de „plată cu ora”

plata fără adaos pentru vechimea în muncă și grad didactic

salariul de bază plus adaos pentru grad didactic

59.

Valoarea totală planificată/alocată pentru calcularea mijloacelor financiare aferente sporului de performanță în raport cu suma anuală a salariilor de bază la nivel de unitate bugetară constituie:

10%

60.

Conducătorul unității bugetare emite un act administrativ privind sporul de performanță de care pot beneficia:

doar cadrele didactice

cadrele de conducere și cadrele didactice

cadrele de conducere și non-didactice

toți angajații

61.

Sporul pentru performanță de care pot beneficia angajații este în valoare de:

valoare fixă – 5%

valoare fixă – 10%

este o valoare variabilă decisă de colectivul profesoral

este o valoare variabilă în funcție de rezultatele evaluării performanțelor

62.

Aprobarea numărului suplimentar de ore ce nu depășește 1,25 norme didactice se va efectua prin emiterea unui ordin de către:

fondatorul instituției

organul local de specialitate în domeniul învățământului

directorul instituției de învățământ

Ministerul Educației și Cercetării

63.

Aprobarea numărului suplimentar de ore ce depășește 1,25 norme didactice (dar nu mai mult de 1,5 norme didactice) se va efectua prin emiterea unui ordin de către:

directorul instituției de învățământ

Ministerul Educației și Cercetării

OLSDI

64.

Tinerii specialiști (primii 5 ani de activitate) trebuie să aibă o normă didactică de 14 ore din 18 (0,75% din norma didactică). Salariul pentru tinerii specialiști se calculează/achită după cum urmează:

pentru 14 ore predate;

integral pentru 18 ore – o normă didactică;

se va negocia cu tânărul specialist;

diferența de ore – 4 ore se achită ca plată cu ora.

65.

Clasele de salarizare pentru funcțiile de conducere din instituțiile de învățământ general sunt divizate în funcție de:

nivelul de studii;

numărul de elevi din instituția de învățământ;

numărul de clase din instituția de învățământ;

categoria instituției de învățământ în care sunt instituite.

66.

Pentru deținerea gradului managerial, directorii instituțiilor de învățământ primar și secundar general beneficiază de:

clase de salarizare suplimentare;

premiu de performanță;

adaos la salariu în sume concrete;

nu beneficiază de avantaje salariale.

67.

Pentru eficiență managerială, cadrelor de conducere care dețin grade manageriale li se acordă sporuri cu caracter specific în mărime de:

500 lei – pentru gradul managerial doi, 750 lei – pentru gradul managerial unu și 1000 lei – pentru gradul managerial superior;

500 lei – pentru gradul managerial doi, 1000 lei – pentru gradul managerial unu și 1250 lei – pentru gradul managerial superior;

750 lei – pentru gradul managerial doi, 1250 lei – pentru gradul managerial unu și 1500 lei – pentru gradul managerial superior;

1000 lei – pentru gradul managerial doi, 1500 lei – pentru gradul managerial unu și 2000 lei – pentru gradul managerial superior.

68.

Evaluarea performanțelor personale în muncă se efectuează:

bilunar;

trimestrial;

semestrial;

69.

Sporul pentru performanță se acordă:

lunar

anual

trimestrial

semestrial

70.

Beneficiari ai compensației anuale achitate în scopul asigurării perfecționării activității personalului didactic și creșterii calității pregătirii de specialitate, pot fi:

doar personalul didactic

personalul didactic și didactic-auxiliar

personalul didactic, didactic-auxiliar și de conducere

personalul didactic și de conducere care desfășoară activitate didactică la locul de muncă de bază

71.

În scopul asigurării perfecționării activității personalului didactic și creșterii calității pregătirii de specialitate, personalul didactic și de conducere care desfășoară activitate didactică la locul de muncă de bază poate beneficia de o compensație anuală în mărime de:

$2000$ lei

$3000$ lei

$4000$ lei

$1000$ lei

72.

Compensația achitată în scopul asigurării perfecționării activității personalului didactic și creșterii calității pregătirii de specialitate se acordă:

la finele semestrului școlar

la finele semestrului calendaristic

anual

o dată la 2 ani

73.

Compensația anuală achitată în scopul asigurării perfecționării activității personalului didactic și creșterii calității pregătirii de specialitate se acordă:

într-o singură tranșă

în 2 tranșe

numărul de tranșe nu este reglementat

numărul de tranșe se va decide de către director

74.

Cheltuielile aferente achitării compensației anuale de 4000 de lei, în scopul asigurării perfecționării activității personalului didactic și creșterii calității pregătirii de specialitate, sunt acoperite din:

bugetul instituției de învățământ

bugetul fondatorului instituției

componenta unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea

bugetul de stat, inclusiv prin transferuri cu destinație specială către bugetele locale

75.

Mijloacele financiare pentru efectuarea reparațiilor capitale și procurarea mijloacelor fixe vor fi repartizate prioritar:

instituțiilor de învățământ care vor primi elevi din școlile închise sau reorganizate, conform planului de restructurare a rețelei școlare pentru următorii trei ani

instituțiilor de învățământ în care nu au fost efectuate reparații capitale în ultimii 10 ani

instituțiilor de învățământ în care capacitatea de proiect (numărul de locuri) se utilizează în proporție de cel puțin 60%

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

76.

Instituțiile de învățământ pot rezerva pentru implementarea procesului de bugetare participativă:

până la 1% din bugetul instituției, dar nu mai mult de 10 salarii medii pe economie pe anul precedent

până la 2% din bugetul instituției, dar nu mai mult de 10 salarii medii pe economie pe anul precedent

până la 3% din bugetul instituției, dar nu mai mult de 15 salarii medii pe economie pe anul precedent

până la 4% din bugetul instituției, dar nu mai mult de 15 salarii medii pe economie pe anul precedent

77.

Norma financiară pentru o zi pentru alimentarea unui copil/elev din instituțiile publice de învățământ general și din instituțiile publice de învățământ profesional tehnic secundar este stabilită de către:

Guvernul Republicii Moldova

Ministerul Finanțelor

Ministerul Educației și Cercetării

78.

Fondatorii instituțiilor publice de învățământ au dreptul de a asigura gratuit alimentarea peste norma financiară pentru o zi, în cazul:

elevilor din familii defavorizate

elevilor cu cerințe educaționale speciale

elevilor transportați la/de la școală, pe distanțe ce depășesc 2 km

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

79.

În cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat; acesta constă în:

plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă și compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.)

compensarea cheltuielilor legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.) și compensarea prejudiciului moral cauzat

plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă în cazul transferului sau al eliberării nelegitime din serviciu, compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.) și compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului

80.

Mărimea reparării prejudiciului moral, cauzat salariatului în caz de transfer sau eliberare nelegitimă, se determină de către instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât:

un salariu minim garantat

un salariu mediu lunar pe economie

un salariu mediu lunar al salariatului

3 salarii medii pe economie

81.

Salariul minim pe lună și salariul minim pe oră, calculate pornindu-se de la norma lunară a timpului de muncă, după consultarea patronatelor și sindicatelor, se stabilesc prin:

Lege

Hotărâre de Guvern

Ordin de ministru

Contract colectiv de muncă

82.

Sistemul și condițiile de retribuire a muncii salariaților din sectorul bugetar se stabilesc prin:

Lege;

Hotărâre de Guvern;

Ordin al ministerului finanțelor;

Convenția colectivă.

83.

Modul și condițiile de aplicare a plăților de stimulare și de compensare în unitățile din sectorul bugetar se stabilesc:

prin regulamentul intern al unității;

prin contractul colectiv de muncă;

prin convenția colectivă de muncă;

prin lege și prin alte acte normative.

84.

Compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului se efectuează prin indexarea obligatorie și în mărime deplină a sumei salariului calculat dacă reținerea acestuia a constituit cel puțin:

15 zile calendaristice de la data stabilită pentru achitarea salariului lunar;

15 zile lucrătoare de la data stabilită pentru achitarea salariului lunar;

o lună calendaristică de la data stabilită pentru achitarea salariului lunar;

30 de zile lucrătoare de la data stabilită pentru achitarea salariului lunar.

85.

Reținerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaților față de angajator se pot face în baza ordinului (dispoziției, deciziei, hotărârii) acestuia pentru:

restituirea avansului eliberat în contul salariului;

restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greșeli de calcul;

acoperirea avansului necheltuit și nerestituit la timp, eliberat pentru deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru necesități gospodărești, dacă salariatul nu contestă temeiul și cuantumul reținerilor;

toate răspunsurile de la lit. a) - c).

86.

În caz de reținere din salariu în baza câtorva acte executorii, salariatului i se păstrează, în orice caz:

30 la sută din salariu;

40 la sută din salariu;

50 la sută din salariu;

70 la sută din salariu.

87.

Pentru munca prestată în program de noapte, care afirmație este corectă?

Se retribuie în mărime de cel puțin 2 salarii de bază stabilite salariatului pe unitate de timp

Se stabilește un adaos în mărime de cel puțin un salariu de bază pe unitate de timp stabilit salariatului

Se stabilește un adaos în mărime de cel puțin 0,5 din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului

Se retribuie în condiții generale

88.

Salariaților concediați în legătură cu lichidarea unității sau cu încetarea activității angajatorului persoană fizică, ori cu reducerea numărului/statelor de personal, li se garantează pentru prima lună plata unei indemnizații de eliberare din serviciu egală cu:

Cuantumul salariului mediu lunar dacă persoana concediată nu a fost plasată în câmpul muncii

Cuantumul salariului minim garantat, dacă persoana concediată nu a fost plasată în câmpul muncii

Mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat, dar nu mai mare decât șase salarii medii lunare și nu mai mică decât un salariu mediu lunar

Mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat, dar nu mai mare decât trei salarii medii lunare și nu mai mică decât un salariu mediu lunar

89.

Salariatului care folosește, cu acordul sau știrea angajatorului și în interesul acestuia, bunurile personale, i se plătește:

Indemnizație sub forma unui salariu mediu lunar

Indemnizație sub forma a 3 salarii medii lunare

Compensația pentru utilizarea și uzura mijloacelor de transport, instrumentelor, utilajului, a altor materiale și mijloace tehnice ce-i aparțin și se compensează cheltuielile legate de utilizarea lor

Indemnizație sub forma unui salariu mediu lunar și compensația pentru utilizarea și uzura mijloacelor de transport, instrumentelor, utilajului, a altor materiale și mijloace tehnice ce-i aparțin și se compensează cheltuielile legate de utilizarea lor

90.

În interiorul termenului de validitate a sancțiunii disciplinare, salariatului sancționat:

Nu i se aplică stimulări

Nu i se acordă garanțiile și compensațiile prevăzute de lege

Nu este promovat în funcție

91.

Partea contractului individual de muncă (angajatorul sau salariatul) care a cauzat un prejudiciu material și/sau moral celeilalte părți repară acest prejudiciu conform prevederilor Codului muncii și altor acte normative, dacă acest prejudiciu a fost cauzat:

în timpul exercitării obligațiilor sale de muncă;

în legătură cu exercitarea obligațiilor sale de muncă;

în afara exercitării obligațiilor sale de muncă;

atât în timpul exercitării obligațiilor sale de muncă, cât și în afara acestuia.

92.

Încetarea raporturilor de muncă după cauzarea prejudiciului material și/ sau a celui moral:

presupune eliberarea părții contractului individual de muncă de repararea prejudiciului prevăzută de Codul muncii și de alte acte normative;

presupune eliberarea părții contractului individual de muncă de repararea prejudiciului prevăzută de Codul muncii;

presupune eliberarea părții contractului individual de muncă de repararea prejudiciului prevăzută de contractul individual de muncă;

nu presupune eliberarea părții contractului individual de muncă de repararea prejudiciului prevăzută de Codul muncii și de alte acte normative.

93.

În caz de reținere, din vina angajatorului, a salariului (art. 142 din Codul muncii), a indemnizației de concediu (art. 117), a plăților în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăți (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere:

0,1 % din suma neplătită în termen;

0,3 % din suma neplătită în termen;

0,5 % din suma neplătită în termen;

1 % din suma neplătită în termen.

94.

Angajatorul este obligat să înregistreze cererea privind repararea prejudiciului material și celui moral cauzate salariatului, s-o examineze și să emită ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea) corespunzător în termen de:

7 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia;

10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia;

15 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia;

30 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia.

95.

Salariatul este absolvit de răspundere materială dacă prejudiciul a fost provocat:

în caz de extremă necesitate;

în caz de forță majoră;

ca urmare a riscului normal al procesului de muncă;

prin neglijență minoră în îndeplinirea obligațiilor de muncă.

96.

Pentru prejudiciul cauzat angajatorului, salariatul poartă răspundere materială în limitele salariului mediu:

lunar dacă contractul individual de muncă nu prevede altfel;

lunar dacă Codul muncii sau alte acte normative nu prevăd altfel;

pe economie dacă contractul individual de muncă nu prevede altfel;

pe economie dacă Codul muncii sau alte acte normative nu prevăd altfel.

97.

Conducătorii unităților și adjuncții lor, șefii serviciilor contabile, contabilii-șefi, șefii de subdiviziuni și adjuncții lor poartă răspundere materială în mărimea prejudiciului cauzat din vina lor dacă acesta este rezultatul:

consumului ilicit de valori materiale și mijloace bănești;

irosirii (folosirii nejustificate) a investițiilor, creditorilor, granturilor, împrumuturilor acordate unității;

ținerii incorecte a evidenței contabile sau al păstrării incorecte a valorilor materiale și a mijloacelor bănești;

toate răspunsurile de la lit. a) - c).

98.

Reținerea de la salariatul vinovat a sumei prejudiciului material care nu depășește salariul mediu lunar se efectuează prin ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea) angajatorului, care trebuie să fie emis în termen de cel mult:

o lună din ziua stabilirii mărimii prejudiciului;

2 luni din ziua stabilirii mărimii prejudiciului;

6 luni din ziua stabilirii mărimii prejudiciului;

un an din ziua stabilirii mărimii prejudiciului.

Reset

Domeniul IV Resurse financiare

Total questions: 98

Worksheet time: 49mins

Similar Resources on Wayground