Font size
WorksheetsUntitled Quiz
Total questions: 53
Worksheet time: 27mins
1. La sudarea cu arcul electric arcul poate avea acţiune directă sau acţiune indirectă:
a - arc cu acţiune directă, cu electrod si material de adaos; b - arc cu acţiune directă cu electrod fuzibil; c - arc cu acţiune indirectă;
a - arc cu acţiune directă, cu electrod fuzibil; b - arc cu acţiune directă, cu electrod nefuzibil; c - arc cu acţiune indirectă.
arc cu acţiune directă, cu electrod nefuzibil; b - arc cu acţiune directă, cu electrod fuzibil; c - arc cu acţiune indirectă;
Unul din avantajele procedeului de sudare sub strat de flux este:
solidificarea se face mai încet, gazele nu se elimină din cusătură, oxigenul, hidrogenul şi azotul din aer pătrund în baia metalică, iar ca urmare calitatea sudurii este superioară;
solidificarea se face mai încet, gazele se elimină din cusătură, oxigenul, hidrogenul şi azotul din aer nu pătrund în baia metalică, iar ca urmare calitatea sudurii este superioară;
solidificarea se face mai încet, gazele se elimină din cusătură, oxigenul, hidrogenul şi azotul din aer nu pătrund în baia metalică, iar ca urmare calitatea sudurii nu este superioară
Fenomenul de producere a arcului se numeşte amorsarea acestuia şi se realizează prin:
apropierea electrodului pe piesă (fǎrǎ scurtcircuitare), urmată de îndepărtarea electrodului până la o distanţă mai mare decât diametrul electrodului;
atingerea electrodului pe piesă (scurtcircuitarea acestora), urmată de îndepărtarea electrodului până la o distanţă aproximativ egală cu diametrul electrodului
apropierea electrodului pe piesă (fǎrǎ scurtcircuitare), urmată de îndepărtarea electrodului până la o distanţă egală cu diametrul electrodului;
Precizați ce reprezintǎ elementele 2, 4, 6 din modul operator la sudarea sub strat de flux:
2-batiul instalației de sudare sub flux; 4-role pentru realizarea mişcării de avans a sârmei; 6- rezervor cu flux;
2-carcasa instalației de sudare sub flux; 4-role pentru realizarea mişcării de avans a sârmei; 6- rezervor cu flux;
2-capul de sudare sub flux; 4-role pentru realizarea mişcării de avans a sârmei; 6- rezervor cu flux
Unul din avantajele procedeului de sudare sub strat de flux este:
productivitatea mare a acestui procedeu, viteza de avans a sârmei mai mare;
productivitatea mare a acestui procedeu, viteza de sudare mai mare;
productivitatea mare a acestui procedeu, viteza de topire mai mare
Unul din avantajele procedeului de sudare sub strat de flux este:
în flux se pot introduce elemente de aliere, putându-se obţine astfel cusături aliate, cu proprietăţi ridicate;
în flux se pot introduce elemente de aliere, putându-se obţine astfel cusături nealiate, cu proprietăţi ridicate
în flux nu se pot introduce elemente de aliere, putându-se obţine astfel cusături aliate, cu proprietăţi ridicate
Avantajele extrudării constau în faptul că:
datorită schemei stării de tensiune de comprimare biaxială există posibilitatea de deformare plastică a metalelor şi aliajelor cu plasticitate redusă;
datorită schemei stării de tensiune de comprimare biaxială există posibilitatea de deformare plastică a metalelor şi aliajelor cu plasticitate mare;
datorită schemei stării de tensiune de comprimare triaxială există posibilitatea de deformare plastică a metalelor şi aliajelor cu plasticitate redusă;
Cum se vede din figurǎ la începutul operației de sudare:
curentul este redus, iar tensiunea mare şi pe măsură ce gazul se ionizează, tensiunea scade şi curentul creşte, ajungându-se la o stare stabilă formându se astfel arcul electric;
curentul este redus, iar tensiunea mare şi pe măsură ce gazul se ionizează, tensiunea creşte şi curentul scade, ajungându-se la o stare stabilă formându se astfel arcul electric;
curentul este redus, iar tensiunea mare şi pe măsură ce gazul nu se ionizează, tensiunea scade şi curentul creşte, ajungându-se la o stare stabilă formându se astfel arcul electric;
Condiția de stabilitate a semifabricatului la deformare prin laminare se realizează dacă:
α < 2 β, unde α este unghiul de frecare şi β unghi de prindere;
α < 2 β, unde α este unghiul de prindere şi β unghi de frecare;
α >2 β, unde α este unghiul de prindere şi β unghi de frecare;
În condiţii similare de lucru ca la strunjire:
dinţii frezelor au o durabilitate mai micǎ şi pot fi supuşi la solicitări mai mari decât cuţitele de strung. De aceea, prelucrările prin frezare se dezvoltă permanent, înlocuind când este posibil prelucrările prin strunjire;
dinţii frezelor au o durabilitate mai mare şi pot fi supuşi la solicitări mai mici decât cuţitele de strung. De aceea, prelucrările prin frezare se dezvoltă permanent, înlocuind când este posibil prelucrările prin strunjire;
dinţii frezelor au o durabilitate mai mare şi pot fi supuşi la solicitări mai mari decât cuţitele de strung. De aceea, prelucrările prin frezare se dezvoltă permanent, înlocuind când este posibil prelucrările prin strunjire;
Sursele de curent pentru sudarea cu arc trebuie să îndeplinească una din următoarele condiţii:
Tensiunea de ardere a arcului trebuie să fie suficient de mare, pentru a da posibilitatea amorsării arcului;
Tensiunea la bornele sursei la mersul în gol trebuie să fie suficient de mare, pentru a da posibilitatea amorsării arcului;
Tensiunea de sudare trebuie să fie suficient de mare, pentru a da posibilitatea amorsării arcului;
Sursele de curent pentru sudarea cu arc trebuie să îndeplinească una din următoarele condiţii:
Variaţia curentului de scurtcircuit Isc să fie limitată în cazul când tensiunea arcului variază datorită variaţiei lungimii arcului;
Variaţia tensiunii de amorsare Uam să fie limitată în cazul când tensiunea arcului variază datorită variaţiei lungimii arcului;
Variaţia curentului de sudare Is să fie limitată în cazul când tensiunea arcului variază datorită variaţiei lungimii arcului;
Obţinerea unei cusături de o anumită compoziţie chimică se poate realiza prin:
folosirea unei sârme nealiate încât cusătura să aibă compoziţia chimică dorită, iar învelişul, fluxul sau mediul gazos (în acest caz), să aibă numai rolul de a proteja baia;
folosirea unei sârme astfel aliate încât cusătura să aibă compoziţia chimică dorită, iar învelişul, fluxul sau mediul gazos (în acest caz), să aibă numai rolul de a proteja baia;
folosirea unei sârme astfel aliate încât cusătura să aibă compoziţia chimică dorită, iar învelişul, fluxul sau mediul gazos (în acest caz), să nu aibă rolul de a proteja baia;
Obţinerea unei cusături de o anumită compoziţie chimică se poate realiza prin:
folosirea unei sârme nealiate încât cusătura să aibă compoziţia chimică dorită, iar învelişul, fluxul sau mediul gazos (în acest caz), să aibă numai rolul de a proteja baia;
folosirea unei sârme astfel aliate încât cusătura să aibă compoziţia chimică dorită, iar învelişul, fluxul sau mediul gazos (în acest caz), să aibă numai rolul de a proteja baia;
folosirea unei sârme astfel aliate încât cusătura să aibă compoziţia chimică dorită, iar învelişul, fluxul sau mediul gazos (în acest caz), să nu aibă rolul de a proteja baia;
După deformarea plastică la cald materialul prezintă însă proprietăţi mecanice anizotrope, din cauza existenţei structurii fibroase. De acest lucru trebuie să se ţină seama la proiectarea pieselor şi la stabilirea tehnologiei de fabricaţie astfel:
eforturile tangențiale şi întindere care apar în timpul solicitărilor piesei trebuie să coincidă cu direcţia fibrelor;
eforturile de compresiune şi întindere care apar în timpul solicitărilor piesei trebuie să nu coincidă cu direcţia fibrelor;
eforturile de compresiune şi întindere care apar în timpul solicitărilor piesei trebuie să coincidă cu direcţia fibrelor;
La deformarea plasticǎ la rece proprietăţile mecanice sunt modificate de ecruisare astfel:
indicatorii de rezistenţă (σp, σe, σc, σr şi duritatea) cresc cu creşterea gradului de deformare;
indicatorii de rezistenţă (alungirea la rupere şi duritatea) cresc cu creşterea gradului de deformare;
indicatorii de rezistenţă (σp, σe, σc, σr şi reziliența) cresc cu creşterea gradului de deformare;
La deformarea plasticǎ la rece proprietăţile mecanice sunt modificate de ecruisare astfel:
indicatorii de plasticitate (duritatea, rezistenţa) scad;
indicatorii de plasticitate (alungirea, rezilienţa) scad;
indicatorii de plasticitate (alungirea, limita de curgere) scad;
Spre deosebire de strunjire, unde cuţitele aşchiază continuu
în timpul procesului de lucru, la frezare dinţii frezelor aşchiază intermitent, având posibilitatea să se răcească la o rotaţie a frezei;
în timpul procesului de lucru, la frezare dinţii frezelor aşchiază mai greu, având posibilitatea să se răcească la o rotaţie a frezei;
în timpul procesului de lucru, la frezare dinţii frezelor aşchiază mai uşor, având posibilitatea să se răcească la o rotaţie a frezei;
Dezavantajul principal al extrudǎrii constă în:
durabilitatea redusă a matriţelor şi o uniformitate a deformaţiei mai mare decât în cazul laminării;
durabilitatea redusă a matriţelor şi o neuniformitate a deformaţiei mai micǎ decât în cazul laminării;
durabilitatea redusă a matriţelor şi o neuniformitate a deformaţiei mai mare decât în cazul laminării
Se poate scrie ecuaţia bilanţului termic la aşchiere astfel:
unde Q-căldura totală degajată de aşchie, Q1-căldura preluată de aşchie; Q2 căldura preluată de sculă; Q3-căldura preluată de piesă; Q4-căldura preluată de mediul ambient;
unde Q-căldura totală preluatǎ de aşchie, Q1-căldura preluată de aşchie; Q2 căldura preluată de sculă; Q3-căldura preluată de piesă; Q4-căldura preluată de mediul ambient;
unde Q-căldura totală degajată de aşchie, Q1-căldura preluată de aşchie; Q2 căldura preluată de sculă; Q3-căldura preluată de piesă; Q4-căldura preluată din mediul ambient
Precizați ce reprezintǎ elementele 13, 14, 16 din componența unui strung normal:
13-şurubul conducător al săniei transversale; 14-sanie transversală; 16-cutia avansurilor;
13-şurubul conducător al căruciorului; 14-sanie transversală; 16-cutia avansurilor;
13-şurubul conducător al căruciorului; 14-sanie portcuţit; 16-cutie de filete
Structura arcului electric pentru sudare cuprinde:
coloana arcului 1, aureola 2, pata anodică 3 şi pata catodică 4;
aureola arcului 1, coloana 2, pata anodică 3 şi pata catodică 4;
coloana arcului 1, aureola 2, pata catodicǎ 3 şi pata anodică 4
La formarea cordonului de sudurǎ la sudarea cu arc electric descoperit precizați ce reprezintǎ:
5- atmosferă reducătoare; 6- zgură lichidă; 7- baia metalică;
5- zgură lichidă; 6- atmosferă reducătoare; 7- baia metalică;
5- baia metalică; 6- atmosferă reducătoare; 7- zgură lichidă
Formarea picăturilor la sudarea cu arc electric este influenţată de unul din factori enumerați mai jos:
cantitatea de elemente oxidabile (cu cât acestea vor fi în cantitate mai micǎ în materialul de adaos, picăturile vor fi mai mari);
cantitatea de elemente mai puțin oxidabile (cu cât acestea vor fi în cantitate mai mare în materialul de adaos, picăturile vor fi mai mari);
cantitatea de elemente mai uşor oxidabile (cu cât acestea vor fi în cantitate mai mare în materialul de adaos, picăturile vor fi mai mari)
Maşinile de frezat pot executa procesul de aschiere ca în desenul:
Frezarea în contra avansului;
Frezarea în sensul avansului;
Frezarea în mişcarea avansului;
Precizați principiul de lucru la frezare:
a-cu freză cilindrică; b-cu freză frontală; I-mişcare principală de avans a frezei; II-mişcare de avans a piesei;
a-cu freză cilindrică; b-cu freză frontală; I-mişcare principală de rotaţie a frezei; II-mişcare de avans a piesei;
a-cu freză frontală; b-cu freză cilindrică; I-mişcare principală de rotaţie a frezei; II-mişcare de avans a piesei;
La sudarea cu arc electric, punându-se în contact electrodul cu piesa prin circuitul format va trece un:
curent Isc (de scurtcircuit);
current Is (de sudare);
curent necesar amorsǎrii arcului electric;
Laminarea este procedeul de deformare plastică a metalelor la cald sau la rece realizat prin trecerea forţată a materialului prin intervalul dintre doi cilindri care se rotesc în sensuri contrare sau în acelaşi sens. Prin laminare se produce:
o reducere a lungimii semifabricatului, concomitent cu o reducere a secţiunii lui, volumul însă păstrându-se constant;
o creştere a lungimii semifabricatului, concomitent cu o reducere a secţiunii lui, volumul însă păstrându-se constant;
o creştere a lungimii semifabricatului, concomitent cu o reducere a secţiunii lui, volumul însă nepăstrându-se constant;
Legând piesa la anod şi electrodul la catod, fără ca electrodul să fie în contact cu piesa, între acestea apare:
tensiune de amorsare (Uam=55÷60V);
tensiunea de ardere U0;
tensiunea de mers în gol U0;
în funcţie de modul sau direcţia şi sensul de curgere al materialului ce se extrudează, extrudarea poate fi:
a-extrudare directă; b-extrudare inversă; c-extrudare combinată;
a-extrudare directă; b-extrudare combinată; c-extrudare inversă;
a-extrudare inversă; b-extrudare directă; c-extrudare combinată;
Precizați ce reprezintǎ mişcǎrile I, II, III, IV pe care le poate realiza un strung normal:
I-mişcarea principală de rotaţie a piesei; II-mişcarea de avans longitudinal a căruciorului; III-mişcarea principală de avans transversal a saniei portcuţit, IV mişcare de avans a saniei transversale;
I-mişcarea principală de rotaţie a piesei; II-mişcarea de avans transversal a căruciorului; III-mişcarea principală de avans longitudinal a saniei transversale, IV mişcare de avans a saniei portcuţit;
I-mişcarea principală de rotaţie a piesei; II-mişcarea de avans longitudinal a căruciorului; III-mişcarea principală de avans transversal a saniei transversale, IV mişcare de avans a saniei portcuţit;
. Precizați ce reprezintǎ elementele 2, 5, 7 din modul operator la sudarea sub strat de flux:
2-flux pulverulent; 5-cordon de sudură; 7-strat de zgură solidă;
2-arcul electric; 5- strat de zgură solidă; 7- cordon de sudură;
2-arcul electric; 5-cordon de sudură; 7-strat de zgură solidă;
în cazul utilizării curentului continuu, pentru amorsarea şi menţinerea arcului cu acţiune directă este importantă polaritatea utilizată:
situaţia în care piesa este legată la catod, iar electrodul la anod, se denumeşte polaritate directă;
situaţia în care piesa este legată la anod, iar electrodul la catod se numeşte polaritate inversă;
situaţia în care piesa este legată la catod, iar electrodul la anod se numeşte polaritate inversă;
Prinderea semifabricatului de către cilindri la laminare se realizează dacă:
α < β, unde α este unghiul de frecare şi β unghi de prindere;
α > β, unde α este unghiul de prindere şi β unghi de frecare;
α < β , unde α este unghiul de prindere şi β unghi de frecare;
Maşinile de frezat pot executa procesul de aschiere ca în desenul:
Frezarea în contra avansului;
Frezarea în sensul avansului;
Frezarea în mişcarea avansului
Identificați urmǎtoarele elemente componente din procesul de amorsare a arcului electric:
3 - ionizare; 4 - emisie de electroni; 5 - piesa de sudat; 6 - catod; 7 - anod; 8 - arc;
3 - emisie de electroni; 4 - ionizare; 5 - piesa de sudat; 6 - catod; 7 - anod; 8 - arc;
3 - emisie de electroni; 4 - ionizare; 5 - piesa de sudat; 6 - anod; 7 - catod; 8 - arc;
Generatoarele de acetilenă produc acetilena la locul de sudare prin reacţia dintre carbura de calciu (carbid) şi apă. Care este reacția corectǎ ?
Care sunt explicațile false referitoare la figura de mai jos ?
indicatorii de rezistenţă (alungirea şi reziliența) scad cu creşterea gradului de deformare plastică
duritatea Brinell este o proprietate mecanică a materialelor care se determină prin folosirea unui durimetru, dispozitiv care are în componență un penetrator sub formă de bilă prin intermediul căruia se apasă cu o forţă intr-un timp dat
rezilienta este o proprietate chimică a materialelor care se determină prin folosirea unui dispozitiv tip ciocan pendul care se apasă pe suprafaţa unei epruvete într-un timp dat până când aceasta se va rupe
Precizați ce tipuri de cuțite aveți în figurile:
a-de strunjit; b-de mortezat; c-de rabotat;
a-de rabotat; b-de mortezat; c-de strunjit;
a-de strunjit; b-de rabotat; c-de mortezat
Precizați cum se numesc elementele părţii active 4, 5, 6 ale sculelor din figurile:
tăiş principal (4) – obţinut la intersecţia feţei de degajare cu faţa de aşezare principală; tăiş secundar (5) – obţinut la intersecţia feţei de degajare cu faţa de aşezare secundară; vârful tăişului (6) – vârful obţinut la intersecţia celor două tăişuri;
ăiş principal (4) – obţinut la intersecţia feţei teşite cu faţa de aşezare principală; tăiş secundar (5) – obţinut la intersecţia feţei teşite cu faţa de aşezare secundară; vârful tăişului (6) – vârful obţinut la intersecţia celor două tăişuri;
tăiş principal (4) – obţinut la intersecţia feţei teşite cu faţa de aşezare secundară; tăiş secundar (5) – obţinut la intersecţia feţei teşite cu faţa de aşezare principală; vârful tăişului (6) – vârful obţinut la intersecţia celor două tăişuri
Stingerea arcului electric se poate produce în una din situaţiile prezentate:
când lungimea arcului l creşte încât tensiunea necesară depăşeşte valoarea minimă pe care o poate asigura sursa de curent;
când lungimea arcului devine nulă şi între electrod şi piesă se creează o punte de metal continua;
când lungimea arcului l creşte atât de mult încât între electrod şi piesă se creează o punte de metal continua;
Una din liniile de indicație din desenul de mai jos are textul lipsǎ. Ce indicǎ respectiva linie de indicație:
vârful nucleului;
temperatura maximǎ;
începutul arderii primare
Precizați ce reprezintǎ elementele 10, 11, 12 din componența unui strung normal:
10-sanie portcuțit; 11-şurubul conducător al săniei portcuțit; 12-axul avansurilor;
10-sanie transversală; 11- axul oonducător al săniei transversale; 12- şurubul avansurilor;
10-sanie transversală; 11-şurubul oonducător al săniei transversale; 12-axul avansurilor;
La schema sudării cu arc în atmosferă protectoare de argon cu electrod nefuzibil (WIG) urmǎtoarele elemente reprezintǎ:
4-argon ;5-ajutaj; 6-electrod nefuzibil;
4-argon ;5-ajutaj; 6-metalul de adaos;
4-CO2 ;5-ajutaj; 6-electrod nefizubil;
La schema sudării cu arc în atmosferă protectoare de argon cu electrod nefuzibil (WIG) urmǎtoarele elemente reprezintǎ:
1-electrod de wolfram; 2-metalul de bază; 3-arcul electric;
1-electrod de wolfram; 2-cordonul de sudurǎ; 3- metalul de bază;
1-material de adaos; 2-cordonul de sudurǎ; 3- metalul de bază;
La schema sudării cu arc în atmosferă protectoare de argon, cu electrod fuzibil urmǎtoarele elemente reprezintǎ:
1-electrod wolfram; 2-metalul de bază; 3-arc electric;
1-electrod fuzibil; 2-metalul de bază; 3-arc electric;
1-electrod tungsten; 2-metalul de bază; 3-arc electric
La sudarea cu arc electric în mediu de CO2 elementul 3 reprezintǎ:
cap de sudare;
teavǎ;
Ajutaj
Precizați ce reprezintǎ elementele 1, 5, 7 din modul operator la sudarea sub strat de flux:
1- sârma-electrod; 5- bucşa de contact electric; 7- cordonul de sudurǎ;
1-cap de sudare sub flux; 5-rola de antrenare; 7-cordonul de sudurǎ;
1-sârma-electrod; 5- bucşa de contact electric; 7-metalul de bază;
La sudarea cu arc electric acoperit în gaze inerte procedeul WIG se mai numeşte:
WIG-tungsten inert gaz cu electrod fuzibil;
WIG- metal inert gaz cu electrod nefuzibil;
WIG-wolfram inert gaz cu electrod nefuzibil;
La sudarea cu flacǎra oxiacetilenicǎ a tablelor cu grosimi mai mari se utilizează:
metoda de sudare spre stânga;
metoda de sudare normal;
metoda de sudare spre dreapta;
La sudarea cu electrod fuzibil termenul (MIG) înseamnǎ:
MIG-metal inert gaz cu electrod fuzibil;
MIG-metal inert gaz cu electrod nefuzibil;
MIG-tungsten inert gaz cu electrod nefuzibil;
Sursele de căldură în procesul de aşchiere sunt:
deformările fragile ale aşchiilor de-a lungul planelor atomice de alunecare şi forfecare, frecările dintre aşchii şi faţa de degajare, frecările dintre piesă şi suprafaţa de aşezare;
deformările plastice ale aşchiilor de-a lungul planelor atomice de alunecare şi forfecare, frecările dintre aşchii şi faţa de degajare, frecările dintre piesă şi suprafaţa de aşezare;
deformările plastice ale aşchiilor de-a lungul planelor atomice de alunecare şi forfecare, fragilitatea dintre aşchii şi faţa de degajare, fragilitatea dintre piesă şi suprafaţa de aşezare
La variaţia temperaturii cu distanţa de la axa cusăturii într-o îmbinare sudată dintr-un oţel carbon precizați care este denumirea corectǎ pentru ZIT:
ZIT – zonǎ de inducere cu temperaturǎ;
ZIT - zona de influențǎ termicǎ;
ZIT – zona de încǎlzire cu temperaturǎ
