wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Kemia 3.3

Total questions: 64

Worksheet time: 35mins

Name
Class
Date
1.

Lianții menerali sunt definiți ca

a)

Materiale granulare mărunte

b)

Materiale granulare grosiere

c)

Materiale sub formă de pulbere care în amestec cu apa formează o pastă ce se întărește în urma unor procese fizico-chimice

d)

Materiale organice care leagă într-un tot unitar agregatele

e)

Materiale obținute numai prin clincherizare

2.

Lianții minerali trebuie să respecte următoarele condiții

a)

Să aibă o priză corespunzătoare scopului preconizat

b)

Să adere la suprafața suport

c)

Să se întărească în 10 minute

d)

Să aibă un volum constant în timpul întăririi și în exploatarea

e)

Să facă priză în 5 minute

3.

Cele două grupe de lianți minerali sunt

a)

Nehidraulici, hidraulici, amestecați

b)

Nehidraulici naturali, hidraulici unitari

c)

Nehidraulici, hidraulici

d)

Nehidraulici, hidraulici, clincherizați

e)

Nehidraulici artificiali, hidraulici amestecați

4.

Lianții minerali nehidraulici pot fi

a)

Unitari și amestecați

b)

Naturali și artificiali

c)

Neclincherizați și clincherizați

d)

Organici și anorganici

e)

Naturali, artificiali și micști

5.

Lianții minerali hidraulici pot fi

a)

Neclincherizați și amestecați

b)

Clincherizați și amestecați

c)

Unitari și amestecați

d)

Naturali și artificiali

e)

Unitari neclincherizați, unitari clincherizați și amestecați

6.

Lianții minerali hidraulici unitari pot fi

a)

Naturali și artificiali

b)

Organici și anorganici

c)

Clincherizați și vitrificați

d)

Poroși și compacți

e)

Neclincherizați și clincherizați

7.

Lianții nehidraulici se întăresc

a)

Numai în mediu umed

b)

În mediu umed și uscat

c)

Doar în mediu uscat

d)

În condiții de presiune și temperatură clar stabilite

e)

Doar dacă se folosesc aditivi

8.

Priza ipsosului parcurge

a)

O perioadă

b)

Două perioade

c)

Trei perioade

d)

Patru perioade

e)

Cinci perioade

9.

Timpul de priză se definește ca fiind

a)

Intervalul de timp în care ipsosul se toarnă în apă

b)

Perioada de timp în care pasta își pierde total duritatea

c)

Perioada de timp în care pasta se sfarmă

d)

Perioada de timp în care pasta se întărește

e)

Perioada de timp scursă din momentul în care se introduce ipsosul în apă până când pasta devine rigidă

10.

Ipsosul întărit se caracterizează prin

a)

Solubilitate în apă

b)

Tendenția de degradare în mediu umed

c)

Expansiune de aproximativ 1%

d)

Porozitate de 50%

e)

Densitate foarte mare

11.

Domeniile de utilizare a ipsosului de construcții sunt

a)

Elemente prefabricate

b)

Tipare în industria ceramică

c)

Liant unitar la mortare

d)

Liant mixt

e)

La hidroizolații

12.

Materia primă pt obținerea varului gras este

a)

Piatra naturală

b)

Feldspații

c)

Aluminosilicații complecș

d)

Ghipsul

e)

Calcarul

13.

Varul gras se obține în urma unei reacții

a)

De schimb ionic

b)

Endogene

c)

de silicatizare

d)

În care se consumă 43,5 [Kcal/mol] CaCO3

e)

De neutralizare

14.

Varul gras se obține prin arderea materiei prime la temperatura

a)

600-700 C

b)

900 C

c)

1100-1200 C

d)

1300 C

e)

1350 C

15.

Varul pastă obținut prin stingerea manuală poate fi folosit după

a)

10 zile

b)

2-3 zile

c)

60 zile

d)

80 zile

e)

100 zile

16.

La stingerea manuală a varului gras, în varnița se introduc

a)

Apă

b)

Var gras

c)

Apa + var gras

d)

Pasta de var

e)

Barbotina

17.

Materia primă pt varurile hidraulice este

a)

Piatra naturală

b)

Feldspații

c)

Aluminosilicații complecși

d)

Ghipsul

e)

Calcarul

18.

Cimentul portland este un liant

a)

Nehidraulic natural

b)

Nehidraulic artificial

c)

Hidraulic unitar clincherizat

d)

Hidraulic unitar neclincherizat

e)

Hidraulic amestecat

19.

Materia primă pt obținerea cimentului portland este

a)

50% calcar + 50% argilă

b)

75% calcar + 25 % argilă

c)

25% calcar + 75% argilă

d)

Calcar + ghips

e)

Calcar + var

20.

Barbotina este un amestec format din

a)

Ciment + apă

b)

Var + apă

c)

Ipsos + apă

d)

Calcar + argilă + apă

e)

Argilă + apă

21.

Cimentul portland se obține prim procedeul

a)

Umed

b)

Uscat

c)

Mixt

d)

De disociere termică

e)

De disociere electronică

22.

Clincherul de ciment se obține prin

a)

Amestecarea a 50% calcar + 50% apa

b)

Arderea amestecului de materii prime la 1450C

c)

Amestec 25% calcar + 25 % apâ

d)

Calcar + ghips

e)

Calcar + var

23.

Metoda de prelevare a probelor pt determinarile de laborator pt materiale granulare se numește

a)

Metoda jumătăților

b)

Metoda întregului

c)

Metoda sferturilor

d)

Metoda probelor duble

e)

Metoda împărțirii pe bucăți

24.

Asupra ipsosului se pot face determinări sub forma de

a)

Ipsos amestecat

b)

Ipsos pulbere

c)

Ipsos pastă

d)

Ipsos intărit (piatra de ipsos)

e)

Ipsos lichid

25.

Cu cât finețea de măcinare este mai mare cu atât

a)

Granulele de ipsos au diametrul mai mare

b)

Granulele de ipsos au diametrul mai mic

c)

Granulele de ipsos au granulele mai rotunjite

d)

Granulele de ipsos au granulele mai poliedrice

e)

Granulele de ipsos au granulele mai cubice

26.

Finețea de măcinare a ipsosului se determină prin

a)

Metoda cu inel și placa cu cercuri concentrice

b)

Metoda sferturilor

c)

Prin cernere cu site

d)

Prin cernere pe 10 site

e)

Prin cernere pe seria 7 de site și cercuri standard

27.

Timpul scurs de la introducerea ipsosului în apă până acul aparatului Vicat pătrunde în pastă la i adâncime până la 30 mm, se numește

a)

Priza ipsosului

b)

Sfârșitul prizei ipsosului

c)

Întărirea ipsosului

d)

Dilatarea ipsosului

e)

Începutul prizei ipsosului

28.

Timpul scurs de la introducerea ipsosului în apă până când acul aparatului Vicat lasă pe proba o urmă abia perceptibilă se numește

a)

Priza ipsosului

b)

Sfârșitul prizei ipsosului

c)

Întărirea ipsosului

d)

Dilatarea ipsosului

e)

Începutul prizei ipsosului

29.

Apa pt consistență normală la ipsos se determină

a)

Pt a vedea cum reacționează ipsosul cu apă

b)

Pt a identifica punctul de picurare

c)

Pt a putea aprecia viteza de reacție a ipsosului cu apa

d)

Pt a ștu câtă apă să punem în ipsos

e)

Pt a aprecia finețea de măcinare a ipsosului

30.

Cât timp să treacă de la introducerea ipsosului în apă până la finalizarea determinării apei pt pasta cu consistență normală

a)

15 secunde

b)

120 secunde

c)

2 minute

d)

150 secune

e)

2 minute și 30 secunde

31.

Diametrul turtei făcute pe placa cu inele concentrice la determinarea apei pt pasta de consistență normală trebuie să fie

a)

58-60 mm

b)

68-70 mm

c)

78-80 mm

d)

88-90mm

e)

98-100 mm

32.

Ce etape sunt parcurse pt a determina timpul de priză al ipsosului

a)

Introducerea pastei de consistență normală în inelul aparatului Vicat

b)

Introducerea pastei de consistență normală în celula aparatului Vicat

c)

Aducerea acului Vicat la nivelul pastei de consistență normală din inelul aparatului Vicat

d)

Lăsarea acului Vicat să pătrundă în pasta de consistență normală

e)

Citirea adâncimii de pătrundere a acului aparatului Vicat în pasta oprirea cronometrului

33.

Rezistența la compresiune a ipsosului se determină pe

a)

Brichete (A = 5 cm^2)

b)

Cuburi cu latura 7,07 cm

c)

Prisme 4*4*16 cm

d)

Resturi de prismă 4*4*16 rezultate după încercarea la întindere din încovoiere

e)

Cilindru cu diametrul de 15 cm

34.

Rezistența la întindere din încovoiere a ipsosului se determină pe

a)

Brichete (A = 5 cm^2)

b)

Cuburi cu latura 70 cm

c)

Prisme 4*4*16 cm

d)

Resturi de prismă 4*4*16 rezultate încercarea la încovoiere

e)

Cilindru cu diametrul de 15 cm

35.

Formula de calcul a rezistenței la compresiune este

a)

b)

c)

d)

e)

36.

Formulele de calcul a rezistenței la întindere prin încovoiere a ipsosului determină cu aparatul Fruhling Michaelis este

a)

b)

c)

d)

e)

37.

Cu aparatul Fruhling Michaelis se determină la ipsos

a)

Rezistenta la întindere axială

b)

Rezistența la întindere prin încovoiere

c)

Rezistența la compresiune

d)

Rezistența la forfecare

e)

Rezistența la torsiune

38.

Cu presa hidraulică se determină la ipsos

a)

Rezistența la uzură

b)

Rezistența la oboseală

c)

Rezistența la compresiune

d)

Rezistența la forfecare

e)

Rezistența la torsiune

39.

Ce proprietate a varului se determină cu sitele 020 sau 009?

a)

Densitatea aparentă în stare afânată

b)

Densitatea pastei de var

c)

Stabilitatea

d)

Finețea de măcinare

e)

Randamentul în pastă

40.

Prin volumul de pastă obținut din 1 Kg de var bulgări se definește

a)

Stabilitatea varului

b)

Reziduul la stingere

c)

Apa necesară stingerii

d)

Randamentul în pastă

e)

Consistența varului

41.

Ce determinare a varului este caracterizata prin aprecierea aspectului turtelor din figura

a)

Densitatea aparentă în stare afânată

b)

Densitatea pastei de var

c)

Stabilitatea

d)

Finețea de măcinare

e)

Randamentul în pastă

42.

Reziduul la stingere este dat de

a)

Apa rămasă după stingere

b)

Pasta de var obținută

c)

Cantitatea de impurități conținute de varul gras

d)

Părțile nestinse din varul bulgari

e)

Particule de var supra ars

43.

Ce proprietate a varului se calculează cu relația: h/m [1/Kg]

h - înălțimea medie a pastei de var din cutie, m - masa probei de var bulgări

a)

Reziduul de stingere

b)

Randamentul în pastă

c)

Reactivitatea

d)

Viteza de stingere

e)

Densitatea în stare afânată

44.

Ce proprietate a varului pastă se calc cu relația

a)

Reziduul de stingere

b)

Apa necesară stingerii

c)

Reactivitatea

d)

Viteza de stingere

e)

Densitatea

45.

Asupra varului se fac determinări în stare

a)

Var uscat

b)

Var umed

c)

Var pulbere

d)

Pasta de var

e)

Mortar de var

46.

Cum se obține varul aerian magnezian

a)

Prin arderea calcarelor la 1200 C

b)

Prin arderea argilelor la 750 C

c)

Prin arderea rocilor calcaroase la 950 -1000 C

d)

Prin arderea ghipsului la 1000 C

e)

Prin arderea calcarului și argilei la 1450 C

47.

Prezența unor cocoloașe de ciment pietrificat în masa cimentului semnifică

a)

Finețea de măcinare a cimentului

b)

Suprafața specifică a cimentului

c)

Densitatea cimentului

d)

Început de alterare a cimentului

e)

Stabilitatea cimentului

48.

Proprietatea cimentului determină cu permeabilimetru Blain este

a)

Finețe de măcinare a cimentului

b)

Suprafața specifică a cimentului

c)

Densitatea cimentului

d)

Starea de conservare a cimentului

e)

Stabilitatea cimentului

49.

Totalitatea suprafețelor laterale a granulelor de ciment dintr-un gram de ciment se numește

a)

Finețea de măcinare a cimentului

b)

Suprafața specifică a cimentului

c)

Densitatea cimentului

d)

Starea de conservare a cimentului

e)

Stabilitatea cimentului

50.

Proprietatea cimentului caracterizată de reziduul pe sita de 009 se numește

a)

Finețea de măcinare a cimentului

b)

Suprafața specifică a cimentului

c)

Densitatea cimentului

d)

Starea de conservare a cimentului

e)

Stabilitatea cimentului

51.

Proprietatea cimentului determinata pe turte și inele Le Chatelier se numește

a)

Finețea de măcinare a cimentului

b)

Suprafața specifică a cimentului

c)

Densitatea cimentului

d)

Starea de conservare a cimentului

e)

Stabilitatea cimentului

52.

Care proprietate a cimentului se determină cu aparatul Vicat cu sonda Tetmayer?

a)

Întărirea pastei de ciment

b)

Începutul prizei

c)

Priza cimentului

d)

Sfârșitul prizei

e)

Apa pt pasta de consistență normală

53.

La determinarea stabilității cimentului pe turte prezența fisurilor pe mijlocul turte fără a atinge marginile înseamnă că

a)

Cimentul prezintă fenomenul de contracție

b)

Cimentul prezintă fenomenul de umflare-expansiune

c)

Cimentul prezintă fenomenul de dilatare

d)

Cimentul prezintă fenomenul de umiditate

e)

Cimentul prezintă fenomenul de absorbție de apă

54.

Prezența fisurilor la marginile turtelor de ciment la determinarea stabilității înseamnă că

a)

Cimentul prezintă fenomenul de contracție

b)

Cimentul prezintă fenomenul de umflare-expansiune

c)

Cimentul prezintă fenomenul de saturare

d)

Cimentul prezintă fenomenul de umiditate

e)

Cimentul prezintă fenomenul de absorbție de apa

55.

Ce proprietate a cimentului se determină cu sonda Tetmayer montată în locul acului Vicat

a)

Priza cimentului

b)

Începutul prizei cimentului

c)

Sfârșitul prizei cimentului

d)

Apa pt pasta de consistență normală

e)

Finețea de măcinare

56.

Ce proprietate a cimentului este caracterizată de pătrunderea acului Vicat în pastă până la 2 mm deasupra plăci de sticlă

a)

Priza cimentului

b)

Începutul prizei cimentului

c)

Sfârșitul prizei cimentului

d)

Apa pt pasta de consistență normală

e)

Finețea de măcinare

57.

Ce proprietatea a cimentului se determină pe pasta de ciment din inelul aparatului Vicat întors cu baza mare în sus

a)

Priza cimentului

b)

Începutul prizei cimentului

c)

Sfârșitul prizei cimentului

d)

Apa pt pasta de consistență normală

e)

Finețea de măcinare

58.

Ce proprietate a cimentului este caracterizata de pătrunderea acului Vicat in pasta mai puțin de 1 mm?

a)

Priza cimentului

b)

Începutul prizei cimentului

c)

Sfârșitul prizei cimentului

d)

Apa pt pasta de consistență normală

e)

Finețea de măcinare

59.

Ce proprietate a cimentului se determină cu sita 009?

a)

Priza cimentului

b)

Începutul prizei cimentului

c)

Sfârșitul prizei cimentului

d)

Apa pt pasta de consistență normală

e)

Finețea de măcinare

60.

Priza cimentului începe după

a)

40-45 minute maxim

b)

40-45 minute minim

c)

Câteva ore

d)

Câteva zile

e)

7 zile

61.

Practic priza cimentului se încheie

a)

După câteva ore

b)

Niciodată

c)

Câteva minute

d)

Câteva ore

e)

7 zile

62.

Rezistența la întindere prin încovoiere la ciment se determină pe

a)

Prisme 4*4*15

b)

Prisme 10*10*55

c)

Resturi de prismă 4*4*16

d)

Brichete

e)

Cuburi având latura de 7,07 cm

63.

Rezistența la tracțiune la ipsos se determină pe

a)

Prisme 4*4*16

b)

Prisme 10*10*55

c)

Resturi de prisma 4*4*16

d)

Brichete

e)

Cuburi având latura de 7,07 cm

64.

Rezistența la compresiune la ciment se determină pe

a)

Prisme 4*4*16

b)

Prisme 10*10*54

c)

Resturi de prisma 4*4*16

d)

Brichete

e)

Cuburi având latura de 70 cm