EXERp1STRUCTud

ATOMUL

ATOMUL ESTE DIVIZIBIL-DpPx- EL ARE O STRUCTURĂ COMPLEXĂ.

TOATE PARTICULELE CARE ALCĂTUIESC UN ATOM SE NUMESC PARTICULE ELEMENTARE : PROTONUL, NEUTRONUL ŞI ELECTRONUL SUNT CONSIDERATE PARTICULE FUNDAMENTALE.

ELECTRONII SE ROTESC ÎN JURUL NUCLEULUI CU VITEZE FOARTE MARI, FORMÂND ÎNVELIŞUL ELECTRONIC.
ÎN ATOM, NUMĂRUL ELECTRONILOR DIN ÎNVELIŞUL ELECTRONIC ESTE EGAL CU NUMĂRUL PROTONILOR DIN NUCLEU.
Masa atomică a oricărui element, exprimată în grame, se numește mol de atomi. Pentru mol de atomi se poate folosi și denumirea atom-gram. Un mol de atomi conține, indiferent de elementul chimic, un număr de atomi egal cu numărul lui Avogadro, notat prescurtat NA a cărui valoare este 6,022 ∙ 1023

Multiple Choice

TOATE PARTICULELE CARE ALCĂTUIESC UN ATOM SE NUMESC PARTICULE

• NUCLEARE

• ELEMENTARE

• SPIN

• DE VALENTA

ELEMENTELE CHIMICE

DpB- NUMĂRUL PROTONILOR (SARCINILOR POZITIVE) DIN NUCLEU SE NOTEAZĂ CU Z ŞI SE NUMEŞTE NUMĂR ATOMIC.
SPECIA DE ATOMI CU ACELAŞI NUMĂR ATOMIC Z FORMEAZĂ UN ELEMENT CHIMIC.MASA ATOMULUI ESTE CONCENTRATĂ ÎN NUCLEU.

Dp- NUMARUL DE ORDINE Z, VARIAZĂ DE LA 1 LA 118 IAR A DE LA 1 LA 294 RAZELE ATOMICE ŞI IONICE CRESC ÎN GRUPĂ DE SUS ÎN JOS DEOARECE CREŞTE NUMĂRUL DE STRATURI ŞI SCAD ÎN PERIOADĂ DE LA STÂNGA LA DREAPTA DEOARECE CREŞTE NUMĂRUL DE PROTONI.
VALENŢA ESTE DATĂ DE ELECTRONII DE VALENŢĂ, ADICĂ DE ELECTRONII DE PE ULTIMUL STRAT SAU SUBSTRAT ÎN UNELE CAZURI.
PENTRU ELEMENTELE DIN GRUPELE PRINCIPALE I…IV, VALENŢA ESTE DATĂ DE NUMĂRUL GRUPEI.
PENTRU CELE DIN GRUPELE V…VIII, VALENŢA ESTE DATĂ DE RELAŢIA (8-n), UNDE n ESTE NUMĂRUL GRUPEI. 

Multiple Choice

NUMĂRUL DE ORDINE SE NOTEAZĂ CU LITERA

• Z

• A

• M

• m

IZOTOPII

EXISTĂ ATOMI CARE DEŞI AU ACELAŞI NUMĂR ATOMIC (Z) , AU NUMĂR DE MASĂ (A) DIFERIT : EI SE NUMESC IZOTOPI (ÎN GRECEŞTE ISOS = ACELAŞI; TOPOS = LOC).
IZOTOPII OCUPĂ ACELAŞI LOC ÎN SISTEMUL PERIODIC, DEOARECE SUNT ATOMI AI ACELUIAŞI ELEMENT.

      IZOTOPII SUNT SPECII DE ATOMI CU ACELAŞI NUMĂR ATOMIC (ACELAŞI NUMĂR DE PROTONI) ŞI CU NUMĂR DE MASĂ DIFERIT (NUMĂR DIFERIT DE NEUTRONI).

IMPORTANŢA IZOTOPILOR. APLICAŢII ÎN DOMENII IMPORTANTE ALE ACTIVITĂŢII UMANE : INDUSTRIE, AGRICULTURĂ, MEDICINĂ, ARHEOLOGIE, PALEONTOLOGIE ETC.
Toți izotopii unui element chimic au același simbol chimic, doar că se va trece în stânga sus numărul de masă caracteristic fiecăruia.
EXEMPLE- ³⁵ ₁₇Cl ; ³⁷ ₁₇ Cl

Multiple Choice

IZOTOPII SUNT SPECII DE ATOMI CU ACELAŞI

• NUMĂR DE NEUTRONI

• NUMĂR ATOMIC

• NUMAR DE MASA

• MASA MOLARA

STRATURI. SUBSTRATURI. ORBITALI

  ÎN ÎNVELIŞUL ELECTRONIC ELECTRONII SUNT ORGANIZAŢI PE 7 STRATURI NUMEROTATE DE LA 1…7 SAU DE LA K…Q ÎNCEPÂND DE LA NUCLEU CĂTRE EXTERIOR.

      1   2   3   4   5   6   7

     K  L  M  N  O  P   Q

ORBITALUL REPREZINTĂ ZONA ÎN CARE SE GĂSESC CU MAXIMĂ PROBABILITATE ELECTRONII. ORBITALII SUNT DE MAI MULTE TIPURI:  s          p          d        f
Electronii dintr-un substrat se rotesc cu viteze foarte mari în jurul nucleului descriind spații cu forme și energii caracteristice, numite orbitali; astfel fiecare substrat poate fi alcătuit din unul sau mai mulți orbitali (orbitalii care au aceeași energie alcătuiesc un substrat). Orbitalul este zona din jurul nucleului în care electronul se găsește cu probabilitate maximă. Un orbital poate fi ocupat cu maximum 2 e- de spin opus. Fiecare tip de orbital are o anumită formă geometrică (s, p, d, f), dar energie diferită în funcție de substratul în care se găsește.

Multiple Choice

ÎN ÎNVELIŞUL ELECTRONIC ELECTRONII SUNT ORGANIZAŢI PE 7 STRATURI NUMEROTATE DE LA 1…7 SAU DE LA K…Q ÎNCEPÂND DE LA . . . .

• NUCLEU CĂTRE EXTERIOR.

• EXTERIOR CĂTRE NUCLEU

• NUCLEONI

• IZOTOPI

MODUL DE OCUPARE CU ELECTRONI A ORBITALILOR

CONFIGURAŢIA ELECTRONICÃ A UNUI ELEMENT DAT, ESTE OMOLOAGÃ CU A ELEMENTULUI PRECEDENT DIN SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR, LA CARE SE ADAUGĂ UN NOU ELECTRON NUMIT ELECTRON DISTINCTIV.

1s² 2s² 2p⁶ 3s2 3p 4s 3d 4p 5s 4d 5p 6s 4f 5d 6p 7s 5f .....-TdB-

 Exemple:       Z=20 Are 4 straturi şi 8 substraturi. Face parte din grupe principale (are configuraţia electronică terminată în s sau p).
1) Principiul minimei energii: electronii ocupă substraturile și straturile în ordinea creșterii energiei; 2) Principiul de excluziune, a lui Pauli: într-un orbital pot exista maximum doi electroni care au spin opus; 3) Regula lui Hund: într-un substrat, orbitalii sunt ocupați mai întâi cu câte un electron și după semiocuparea orbitalilor unui substrat urmează ocuparea cu cel de-al doilea electron cu spin opus.

Multiple Choice

OCUPAREA CU ELECTRONI A STRATURILOR ARE MAI ARE LEGATURA CU . . . .

• CELSIUS; AVOGADRO; BERZELIUS

• PAULI; HUND; MENDELEEV

• OHM;VOLTA;AMPERRE

REGULI DE OCUPARE CU ELECTRONI A STRATURILOR ŞI SUBSTRATURILOR

1.ELECTRONII TIND SĂ OCUPE POZIŢII DE MINIMĂ ENERGIE. MAI ÎNTÂI SE OCUPĂ STRATURILE 1, 2..7        ŞI ORBITALII S, P….F.

2. ÎNTR-UN ORBITAL ÎNCAP MAXIM 2 ELECTRONI CU SPIN OPUS NUMIŢI ELECTRONI CUPLAŢI. MIŞCAREA DE SPIN A ELECTRONULUI ESTE MIŞCAREA ÎN JURUL AXEI SALE.(PRINCIPIUL LUI PAULI)

3. MAI ÎNTÂI SE OCUPĂ CU CÂTE UN ELECTRON FIECARE ORBITAL LIBER AL UNUI SUBSTRAT ŞI APOI URMEAZĂ COMPLETAREA CU CEL DE AL DOILEA ELECTRON.(REGULA LUI HUND).
Tabelul periodic (Dimitri Mendeleev, 1869) este un sistem pentru organizarea elementelor în funcție de numărul lor atomic; este structurat pe grupe (18) și perioade (7). Grupa este coloana verticală care conține elemente cu proprietăți asemănătoare, ce au pe ultimul strat același număr de electroni. În tabelul periodic avem: - 8 grupe principale: de la grupa I-A(gr. 1), a II-a A(gr. 2), a III-a A(gr.13), până la grupa a VIII-a A (gr.18); -10 grupe secundare: a III-a B(gr.3), ... a VIII-a B/triadă (gr.8, 9 și 10), I-a B(gr.11), a II-a B (gr.12). Perioada este șirul orizontal de elemente cuprinse între două gaze rare succesive, care cuprinde atomii elementelor cu electronul distinctiv pe același strat.

Multiple Choice

CONFIGURAŢIA ELECTRONICÃ A UNUI ELEMENT DAT,DIFERA DE A ELEMENTULUI PRECEDENT PRIN ELECTRONUL . . .

• IMPAR

• DISTINCTIV

• VALENTA

• METALIC