EXERC.INT.n8

INTERACŢII INTERMOLECULARE  

LEGĂTURILE CHIMICE SE STABILESC CU AJUTORUL ELELCTRONILOR DE VALENȚĂ, ÎN COMPUȘII IONICI SAU COVALENȚI.

ÎNTRE MOLECULE DIFERITE SE MANIFESTĂ FORȚE DE ATRACȚIE DE NATURA ELECTROSTATICĂ, FIZICĂ, NUMITE INTERACŢII INTERMOLECULARE

CARACTERUL ELECTROPOZITIV -METALIC

ELECTROPOZITIVITATEA REPREZINTĂ CAPACITATEA ATOMILOR CU PUŢINI ELECTRONI PE ULTIMUL STRAT (ELECTRONI DE VALENŢĂ) DE A-I CEDA ALTOR ATOMI ŞI A FORMA IONI POZITIVI ( METALICI), (NUMĂRUL PROTONILOR DIN NUCLEU ESTE MAI MARE DECÂT NUMĂRUL ELECTRONILOR DIN ÎNVELIŞUL ELECTRONIC).

ÎN PERIOADĂ CARACTERUL ELECTROPOZITIV SCADE DE LA STÂNGA LA DREAPTA, IAR ÎN GRUPĂ CREŞTE DE SUS ÎN JOS.

mMe                –mne^-    - - >                mMeⁿ⁺

ATOM  CEDARE( OXIDARE )  CATION  POZITIV (METALIC)

Multiple Choice

Na :[Ne] 3s¹ –1 e^- -> Na¹⁺ [Ne]

ATOM -1e^- -> ION POZITIV

( CATION)

• REPREZINTA REDUCERE

• REPREZINTA OXIDARE-(CEDARE DE ELECTRONI)

CARACTERUL ELECTRONEGATIV -NEMETALIC

TERMENUL DE ELECTRONEGATIVITATE A FOST DAT DE MULLIKEN PENTRU A EXPRIMA ÎN SENS LARG TENDINŢA ATOMILOR DE A FORMA IONI POZITIVI ŞI NEGATIVI.

ELECTRONEGATIVITATEA = O MĂRIME CARE REPREZINTĂ CAPACITATEA UNUI ATOM DE A ATRAGE SPRE EL ELECTRONI CU SCOPUL DE A FORMA LEGĂTURI.

PAULING A REALIZAT O SCALĂ A ELECTRONEGATIVITĂŢII CU VALORI CUPRINSE ÎNTRE 1 ŞI 4.

ELECTRONEGATIVITATEA CEA MAI MICĂ APARŢINE CESIULUI (ELEMENTUL CHIMIC CU CARACTERUL METALIC CEL MAI PRONUNŢAT) ŞI CEA MAI MARE APARŢINE FLUORULUI (ELEMENTUL CU CARACTERUL NEMETALIC CEL MAI ACCENTUAT).

Multiple Choice

ELECTRONEGATIVITATEA ESTE LEGATA DE NUMELE LUI

• PAULING

• HUND

• NENITESCU

VALENŢA

VALENŢA = CAPACITATEA UNUI ATOM DE A LEGA SAU SUBSTITUI PRIN REACŢII CHIMICE UN ANUMIT NUMĂR DE ALŢI ATOMI.

VALENŢA ESTE DETERMINATĂ DE NUMĂRUL ELECTRONILOR CARE PARTICIPĂ LA LEGĂTURA CHIMICĂ. NUMĂRUL GRUPEI PRINCIPALE INDICĂ VALENŢA MAXIMĂ A ELEMENTELOR.

VALENŢA SE POATE RAPORTA LA HIDROGEN SAU LA OXIGEN. VALENŢA ELEMENTELOR RAPORTATĂ LA HIDROGEN CREŞTE ÎN PERIOADĂ DE LA GRUPA Ia LA GRUPA IVa, APOI SCADE. PENTRU ELEMENTELE DIN GRUPELE V-VII VALENŢA FAŢĂ DE HIDROGEN SE STABILEŞTE CU AJUTORUL RELAŢIEI:

VALENŢA = NR. GRUPEI-8

Multiple Choice

VALENŢA ESTE DETERMINATĂ DE

• NUMĂRUL PROTONILOR

• NUMĂRUL ELECTRONILOR CARE PARTICIPĂ LA LEGĂTURA CHIMICĂ

LEGĂTURA IONICĂ

LEWIS ŞI KOSSEL AFIRMĂ: LEGÃTURILE CHIMICE SE REALIZEAZÃ CU PARTICIPAREA ELECTRONILOR DIN ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL ATOMILOR , NUMIŢI ELECTRONI DE VALENŢÃ .

        ATOMII AU TENDINTA GENERALÃ DE A AJUNGE INTR-O STARE STABILA,  DE ENERGIE MINIMÃ , REALIZANDU-SI STRUCTURÃ STABILÃ DE DUBLET SAU OCTET PE ULTIMUL STRAT ELECTRONIC .

ATOMII POT AJUNGE LA CONFIGURATIE STABILÃ PRIN CEDARE , ACCEPTARE SAU PUNERE IN COMUN DE ELECTRONI IN INTERACTII CU ALTI ATOMI , STABILINDU-SE ASTFEL LEGÃTURI CHIMICE .

           LEGÃTURA IONICÃ SE REALIZEAZÃ PRIN CEDARE-ACCEPTARE DE ELECTRONI INTRE ATOMI AI ELEMENTELOR CU CARACTER ELECTROCHIMIC DIFERIT .

ÎNTRE IONII DE SEMN OPUS SE EXERCITÃ FORTE DE ATRACTIE ELECTROSTATICE IN URMA CÃRORA SE OBTINE COMPUSUL IONIC .

Multiple Choice

LEGÃTURI IONICE SE REALIZEAZÃ ÎN :

Sãruri : 2Na⁺SO₄^2- , Ca²⁺2NO₃^- , 2K⁺S^2- , etc.

Oxizi bazici : 2K⁺O^2- , Ca²⁺O^2- , 2 Na⁺O^2- , etc.

Hidroxizi ( majoritatea ) : Na⁺(OH)^- , Ca²⁺2OH^-

• FALS

• ADEVARAT

LEGĂTURA COVALENTĂ 

LEGĂTURA COVALENTĂ ESTE LEGĂTURA CHIMICĂ ÎN CARE ATOMII SUNT LEGAŢI ÎNTRE EI PRIN PERECHI DE ELECTRONI PUSE ÎN COMUN, ATOMII AVÂND POZIŢII FIXE UNII FAŢĂ DE ALŢII. ACEASTA APARE DOAR ÎNTRE ATOMII NEMETALELOR, IAR REZULTATUL LEGĂRII SE NUMEŞTE MOLECULĂ.

LEGĂTURA COVALENTĂ POATE FI DE TREI FELURI, DUPĂ MODALITATEA DE PUNERE ÎN COMUN A ELECTRONILOR. ASTFEL, EA ESTE:

-NEPOLARĂ - APARE LA ATOMII DIN ACEEAŞI SPECIE

-POLARĂ - EXISTĂ DOAR ÎNTRE ATOMI AI NEMETALELOR DIN SPECII DIFERITE.

-COORDINATIVĂ - DOAR UN ATOM PUNE ÎN COMUN CEI DOI ELECTRONI NECESARI FORMĂRII LEGĂTURII (ACESTA NUMINDU-SE DONOR)

Multiple Choice

LEGĂTURA COVALENTĂ ESTE LEGĂTURA CHIMICĂ ÎN CARE ATOMII SUNT LEGAŢI ÎNTRE EI PRIN PERECHI DE ELECTRONI

• TRANSFER ( CEDARE/ACCEPTARE)

• PUSE ÎN COMUN

 INTERACŢII INTERMOLECULARE

ÎNTRE MOLECULE DIFERITE SE MANIFESTĂ FORȚE DE ATRACȚIE DE NATURA ELECTROSTATICĂ, FIZICĂ, NUMITE  INTERACŢII INTERMOLECULARE   CARE,  SUNT:

= LEGĂTURA DE HIDROGEN

= LEGĂTURI (FORŢE) VAN DER WAALS, CARE SE CLASIFICĂ :

         -FORȚE DE DISPERSIE – ACȚIONEAZĂ ÎNTRE MOLECULE NEPOLARE

H2 , Cl2 ,He , Ne,

         - FORȚE DE ORIENTARE , DIPOL-DIPOL SI ION-DIPOL - SE EXERCITĂ ÎNTRE MOLECULE POLARE  HCl , H₂S , PH₃ SAU ÎNTRE IONI ȘI MOLECULE POLARE

         - FORȚE DE INDUCTIE , ACȚIONEAZĂ ÎNTRE MOLECULE NEPOLARE SI MOLECULE POLARE;

         TĂRIA INTERACŢII INTERMOLECULARE, E MULT MAI MICĂ DECĂT CEA A  LEGĂTURILOR CHIMICE ( COVALENTE SAU IONICE)

Multiple Choice

INTERACŢIILE INTERMOLECULARE SUNT FORȚE DE ATRACȚIE DNTRE MOLECULE DIFERITE CARE, SUNT NATURA

• CHIMICA

• ELECTROSTATICĂ, FIZICĂ

INTERACŢII INTERMOLECULARE

TĂRIA INTERACŢII INTERMOLECULARE, E MULT MAI MICĂ DECĂT CEA A LEGĂTURILOR CHIMICE ( COVALENTE SAU IONICE)

         LEGĂTURA DE HIDROGEN SE MANIFESTĂ ÎNTRE MOLECULE CARE CONŢIN ATOMI DE HIDROGEN LEGAŢI DE UN ELEMENT PUTERNIC ELECTRONEGATIV ŞI CU VOLUM MIC (N, O, F).

                                   H – F….. H – F….. H – F….. H – F…..

   FORTE DE ORIETARE, DIPOL-DIPOL SE MANIFESTĂ ÎNTRE MOLECULE POLARE (CO₂, H₂O, HBr_,…).

   H – Br   H – Br  H - Br                                                     

FORTE DE DISPERSIE SE MANIFESTĂ ÎNTRE MOLECULE NEPOLARE (H_2, O_2, Cl_2, CH₄) SAU SLAB POLARE (SO_2, SO₃)

                    Cl₂….. Cl₂….. Cl₂….. Cl₂.

TARIA FORŢELOR VAN DER WAALS SCADE IN ORDINEA:

LEGĂTURA DE HIDROGEN > FORȚE DE ORIENTARE > FORȚE DE INDUCTIE > FORȚE DE DISPERSIE

Multiple Choice

TĂRIA FORŢELOR VAN DER WAALS SCADE ÎN ORDINEA:

• FORȚE DE DISPERSIE > FORȚE DE INDUCTIE > LEGĂTURA DE HIDROGEN

• LEGĂTURA DE HIDROGEN > FORȚE DE ORIENTARE > FORȚE DE INDUCTIE > FORȚE DE DISPERSIE