Exerciții privind deprinderea raționamentului logic - Poliție

​Deprinderea raționamentului logic

By Dumitrel Toma

Materiale de pregătire pentru examenul de admitere la
Școala de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" Câmpina

Teorie + itemi grilă din subiectele de examen - sesiunile 2022-2025

1. Termenii logici

2. Propozițiile categorice

3. Raționamente

Tematică

​Termenii logici

1/3 Dimensiunile termenilor

2/3 Clasificarea termenilor

3/3 Raporturile logice între termeni

​1/3 Dimensiunile termenilor logici

• dimensiunea lingvistică: cuvântul, grupul de cuvinte;

• dimensiunea cognitivă: sensul, înțelesul, conținutul, proprietățile, intensiunea;

• dimensiunea ontologică: elementele din realitate numite de termen, sfera, extensiunea.

Un termen logic are toate cele trei dimensiuni.
Exemple de termeni logici: rață, om bun, cais bătrân și afectat de boli.

Cuvintele cărora le lipsește dimensiunea ontologică nu sunt termeni logici.
Exemple: cum, astfel, pentru că, în, pe, sub etc.

Multiple Choice

Sunt exemple de termeni:

• pentru că, deoarece, însă

• casă, masă, elev

• prin urmare, aşadar, deci

• dacă, întrucât, fiindcă

Multiple Choice

Nu sunt exemple de termeni:

• când, pe, cine

• casă, masă, elev

• vecin, simpatic, fier de călcat

• insulă, vreme, timp

​1/3 Dimensiunile termenilor logici

• dimensiunea lingvistică: cuvântul, grupul de cuvinte;

• dimensiunea cognitivă: sensul, înțelesul, conținutul, proprietățile, intensiunea;

• dimensiunea ontologică: elementele numite de termen, sfera, extensiunea.

Când se adaugă noțiuni în termen, intensiunea crește, extensiunea scade.
Termenul om bun are un conținut mai bogat decât termenul om, dar în realitate există mai puțini oameni buni decât oameni.
Când se elimină noțiuni din termen, intensiunea scade, extensiunea crește.
Termenul om are un conținut mai mic decât termenul om bun, dar în realitate există mai mulți oameni decât oameni buni.

Multiple Choice

Dacă termenului agent de poliție i se adaugă proprietatea din Câmpina, atunci:

• intensiunea scade şi extensiunea crește

• intensiunea și extensiunea rămân neschimbate

• intensiunea crește și extensiunea scade

• intensiunea și extensiunea scad

Multiple Choice

Dacă termenului agent de poliție i se elimină proprietatea de poliție, atunci:

• intensiunea scade şi extensiunea crește

• intensiunea și extensiunea rămân neschimbate

• intensiunea crește și extensiunea scade

• intensiunea și extensiunea scad

​1/3 Dimensiunile termenilor logici

Termenii pot fi ordonați crescător sau descrescător, intensional sau extensional.
Termenii cal, cal de povară, ființă, mamifer pot fi ordonați crescător intensional, astfel: ființă, mamifer, cal, cal de povară.
Orice ordonarea crescătoare intensional este simultan și descrescătoare extensional. Există în realitate mai multe ființe decât mamifere, mai multe mamifere decât cai, mai mulți cai, decât cai de povară.

• dimensiunea lingvistică: cuvântul, grupul de cuvinte;

• dimensiunea cognitivă: sensul, înțelesul, conținutul, proprietățile, intensiunea;

• dimensiunea ontologică: elementele numite de termen, sfera, extensiunea.

Multiple Choice

Reprezintă o ordonare crescătoare intensional

• Ființă, mamifer, ied, ied sacrificat

• Ied sacrificat, ied, mamifer, ființă

• Ființă, ied, ied sacrificat, mamifer

• Ied, ființă, mamifer, ied sacrificat

Multiple Choice

Reprezintă o ordonare crescătoare extensional

• Ființă, mamifer, ied, ied sacrificat

• Ied sacrificat, ied, mamifer, ființă

• Ființă, ied, ied sacrificat, mamifer

• Ied, ființă, mamifer, ied sacrificat

Multiple Choice

Ordonarea descrescătoare extensional este simultan

• ordonare crescătoare intensional

• ordonare descrescătoare intensional

Multiple Choice

Ordonarea crescătoare intensional este simultan

• ordonare crescătoare extensional

• ordonare descrescătoare extensional

Multiple Select

Termenii ființă, mamifer, mamifer acvatic, delfin sunt ordonați (selecție multiplă):

• crescător intensional

• descrescător intensional

• crescător extensional

• descrescător extensional

Multiple Select

Termenii agent de poliție, agent, om, ființă sunt ordonați (selecție multiplă):

• crescător intensional

• descrescător intensional

• crescător extensional

• descrescător extensional

​2/3 Clasificarea termenilor

Termenii pot fi clasificați în funcție de două criterii:

1. Criteriul intensional (sensul, înțelesul, proprietățile)

2. Criteriul extensional (elementele din realitate pe care le denumesc)

Pentru fiecare criteriu există câte 4 perechi de două tipuri opuse de termeni.

​2/3 Clasificarea termenilor

Clasificarea intensională

a) termeni absoluți (cal, tort de ciocolată) - relativi (calul vecinului)
b) termeni abstracți (frumusețe) - concreți (frumos, frumoasă)
c) termeni pozitivi (drag, șef) - negativi (durere, sclav)
d) termeni simpli (floare) - compuși (floarea din fereastră)

Multiple Choice

Este un termen relativ:

• oraș turistic

• profesor de logică

• onestitate

• român

Multiple Choice

După intensiune, termenul „tren de marfă", este:

• compus

• singular

• vid

• negativ

​2/3 Clasificarea termenilor

Clasificarea extensională

a) termeni vizi (inorog) - nevizi (cais)
b) termeni singulari (continentul Asia) - generali (pahar)
c) termeni distributivi (soldat) - colectivi (batalion)
d) termeni preciși (cub) - vagi (interesant)

Multiple Choice

Termenul „pisică" este, din punct de vedere extensional:

• vid, general, distributiv, precis

• nevid, general, colectiv, precis

• general, nevid, distributiv, precis

• absolut, concret, pozitiv, compus

Multiple Choice

După extensiune, termenul Sirena Ariel este:

• nevid

• absolut

• compus

• vid

Multiple Choice

Din punct de vedere extensional, termenul preşedinte de țară este:

• general

• singular

• vid

• vag

Multiple Choice

Termenul Albă ca Zăpada este, din punct de vedere extensional:

• factual vid, singular, precis, distributiv

• factual-vid, singular, pozitiv, compus

• nevid, singular, negativ, colectiv

• nevid, singular, abstract, distributiv

​3/3 Raporturi logice între termenii logici

A. Raporturi de concordanță (între termenii care au elemente comune în extensiunile lor)
1. Raportul de identitate: slugă - sclav, potecă - cărare
2. Raportul de ordonare: om (gen, supraordonat) - om bun (specie, subordonat), figură geometrică - pătrat
3. Raportul de încrucișare: sudor - german, creștin-țăran
B. Raporturi de opoziție (între termenii care nu au elemente comune în extensiunile lor)
1. Raportul de contrarietate: culori: alb-roșu, vestimentație: cămașă-tricou
2. Raportul de contradicție: bun-rău, legal-ilegal, frumos-urât

Multiple Choice

Termenii legal" şi ilegal" se află în raport logic de:

• ordonare

• încrucișare

• contrarietate

• contradicție

Multiple Choice

Raportul de încrucişare se stabileşte între termenii:

• elev şi sportiv

• corect și incorect

• onestitate şi cinste

• albină şi insectă

Multiple Choice

Termenii roşu şi verde, ca specii ale genului culoare,
se află în raport de:

• încrucişare

• identitate

• ordonare

• contrarietate

Multiple Choice

Termenii „soldat" şi „ostaş" se găsesc în raport de:

• identitate

• ordonare

• încrucişare/ intersectare

• opoziție

Multiple Choice

Termenii stat şi stat democratic sunt în raport de:

• contradicție

• încrucişare/intersectare

• ordonare

• identitate

Multiple Choice

Enunțul „Toți X sunt Y, dar unii Y nu sunt X" exprimă un raport logic de:

• opoziție între X şi Y

• încrucişare între X şi Y

• supraordonare a lui X față de Y

• subordonare a lui X față de Y

Multiple Choice

Cercetătorii au descoperit trei noi forme de bacterii: T, W şi Z. În urma studiilor realizate, ei au stabilit că nicio bacterie T nu este W, dar există bacterii W care sunt Z. Care propoziție poate fi derivată cu necesitate din cele două propoziții referitoare la bacterii enunțate mai sus?

• Există bacterii T care sunt Z

• Anumite bacterii Z nu sunt T

• Bacteriile Z sunt W

• Nicio bacterie Z nu este T

​Propozițiile categorice

1/4 Definiție și structură

2/4 Tipurile propozițiilor categorice

3/4 Raporturi logice între propozițiile categorice
4/4 Valorile de adevăr

​1/4 Definire și structură

O propoziție categorică reprezintă o formă logică prin care se reflectă un raport logic între doi termeni logici: 1. subiectul logic 2. predicatul logic.

​Structura propoziției categorice

cuantorul + subiectul logic + copula + predicatul logic

Cuantorul poate fi:
- universal (toți/niciunul/oricare/fiecare);
- particular (câțiva, unii).
Copula poate fi:
- afirmativă (este)
- negativă (nu este)

​2/4 Tipurile propozițiilor categorice

Depind de combinația cuantor-copulă

​1. Universală afirmativă - Toți S sunt P.
Toți caișii sunt pomi fructiferi.
2. Universală negativă - Toți S nu sunt P. Niciun S nu este P.
Toți oamenii nu sunt plante. Niciun om nu este cais.
3. Particulară afirmativă - Unii S sunt P.
Unele fructe sunt coapte.
4. Particulară negativă - Unii S nu sunt P.
Unele ferestre nu sunt închise.

Simbolul Formula
a SaP


e SeP




i SiP



o SoP

Multiple Choice

Subiectul şi predicatul logic din propoziția „Niciun om cu
probleme psihice nu este răspunzător de faptele sale." sunt:

• subiectul logic= probleme psihice; predicatul logic=
  răspunzător de faptele sale

• subiectul logic= om cu probleme; predicatul logic=
  răspunzător

• subiectul logic= probleme psihice; predicatul logic= răspunderi

• subiectul logic= om cu probleme psihice; predicatul logic = răspunzător de faptele sale

Multiple Choice

Cuantorul propoziției „Unele emisiuni de ştiri sunt interesante", este:

• universal

• singular

• particular

• general

Multiple Choice

Propoziția categorică „Există filosofi români" este:

• universală afirmativă

• universală negativă

• particulară afirmativă

• particulară negativă

Multiple Choice

Propoziția categorică „Toți câinii sunt mamifere" este:

• particular negativă

• particular afirmativă

• universal negativă

• universal afirmativă

Multiple Choice

O propoziție categorică este formată din:

• subiect logic, copulă, fundament

• predicat logic, cuantificator, diferență specifică

• cuantificator, subiect logic, copulă, predicat logic

• subiect logic, cuantificator, copulă

Multiple Choice

Propoziția Niciun om nu este nemuritor este:

• universală afirmativă

• particulară afirmativă

• particulară negativă

• universală negativă

​3/4 Raporturi logice

SaP este contrara lui SeP. SeP este contrara lui SaP.
SaP este contradictoria lui SoP. SoP este contradictoria lui SaP.
SeP este contradictoria lui SiP. SiP este contradictoria lui SeP.
SiP este subcontrara lui SoP. SoP este subcontrara lui SiP.
SaP este supraalterna/supraordonata lui SiP. SiP este subalterna/subordonata lui SaP.
SeP este supraalterna/supraordonata lui SoP. SoP este subalterna/subordonata lui SeP.

Multiple Choice

Contradictoria propoziției Unele examene sunt stresante este, în limbaj formal:

• SoP

• SeP

• SaP

• SiP

Multiple Choice

Conform raporturilor dintre propozițiile categorice, propoziția: „Unele pisici sunt blânde” se află în contradicție cu:

• Toate pisicile sunt domestice

• Nicio pisică nu este blândă

• Unele pisici sunt domestice

• Unele pisici nu sunt domestice

​4/4 Valorile de adevăr

Adevărul universalei determină adevărul subalternei sale. (SaP=1->SiP=1)
Falsitatea particularei determină falsitatea supraalternei sale. (SiP=0->SaP=0)
Contradictoriile au mereu valori opuse (SaP=1->SoP=0)
Falsitatea universalei determină două vecine probabile. (SaP=0->SeP=?, SiP=?, SoP=1)
Adevărul particularei determină două vecine probabile. (SiP=1->SaP=?, SoP=?, SeP=0)

• Adevăr = 1, A

• Fals = 0, F

• Probabil = ?

Multiple Choice

În baza raportului de contradicție existent între propozițiile categorice, din falsitatea propoziției „Unele instituții publice nu sunt supuse legilor țării." rezultă:

• adevărul propoziției Toate instituțiile publice sunt supuse legilor țării."

• falsitatea propoziției legilor țării." Toate instituțiile publice sunt supuse

• falsitatea propoziției Unele instituții publice sunt supuse legilor țării."

• adevărul propoziției „Nicio instituție publică nu este supusă legilor țării."

​Raționamente

1/6 Definiție și structură

2/6 Tipurile raționamentelor

3/6 Raționamente deductive imediate
4/6 Raționamente deductive mediate
5/6 Raționamente inductive complete
6/6 Raționamente inductive incomplete

​1/6 Definiție și structură

Premisă -> Concluzie

• Raționamentul (argumentul) este un proces logic prin care se obține/justifică/dovedește o propoziție nouă, numită concluzie, pe baza unor propoziții date, numite premise/probe/temeiuri.

Premisele pot fi introduse prin indicatori specifici: dacă, deoarece, având în vedere că, pentru că, dat fiind că, întrucât etc.

Concluziile pot fi introduse prin indicatori specifici: rezultă, deci, așadar, prin urmare, conchidem, deducem, concluzionăm, se poate afirma că etc.

Multiple Choice

Argumentarea presupune:

• definirea unui termen vag

• clasificarea noţiunilor după intensiune

• un raport logic între doi termeni

• dovedirea unei idei cu probe

​2/6 Tipurile raționamentelor

În funcție de direcția procesului de raționare:
a) deductive (de la premise mai generale către concluzii la fel de generale sau mai puțin generale).
b) inductive (de la premise mai puțin generale către concluzii mai generale).

Raționamentele deductive pot fi:
a.1) imediate (când au o premisă): conversiunea sau obversiunea
a.2) mediate (când au două sau mai multe premise): silogismul
a.i) valide (când din adevărul premiselor rezultă adevărul concluziei)
a.ii) nevalide (când din premise adevărate se obține o concluzie falsă sau din premise false se obține o concluzie adevărată)
Raționamentele inductive pot fi:
b.1) complete (când sunt analizate toate premisele posibile)
b.2) incomplete (când sunt analizate doar o parte dintre premisele posibile)

​3/6 Raționamentele deductive imediate

Exemple de conversiuni în limbaj natural:
Dacă toți oamenii sunt ființe, atunci unele ființe sunt oameni.
Dacă unele mingi sunt sparte, atunci unele sparte sunt mingi.
Dacă niciun cal nu este varză, atunci nicio varză nu este cal.
Dacă niciun cal nu este varză, atunci unele verze nu sunt cai.

-> se citește Dacă..., atunci....

PiS este conversa lui SaP.
PoS este conversa lui SeP.

Conversiunile se obțin prin schimbarea poziției termenilor (SP->PS) și păstrarea calității (afirmativele rămân afirmative, negativele rămân negative). Dacă se schimbă cantitatea, se numesc conversiuni prin accident (SaP->PiS. SeP->PoS). Dacă nu se schimbă cantitatea, se numesc conversiuni simple (SiP->PiS, SeP->PeS).

Multiple Choice

Identificați care din următoarele propoziții reprezintă conversa validă a propoziției „Toate vacanțele sunt perioade aşteptate cu nerăbdare de elevi":

• Toate perioadele așteptate cu nerăbdare de elevi sunt vacanţe.

• Nicio vacanță nu este perioadă aşteptată cu nerăbdare de elevi.

• Unele perioade aşteptate cu nerăbdare de elevi sunt vacanțele.

• Unele vacanțe sunt perioade aşteptate cu nerăbdare de elevi.

Multiple Choice

Pornind de la premisa: „Toate legile sunt acte normative.", printr-o conversiune corectă vom obține concluzia:

• Unele acte normative sunt legi.

• Toate actele normative sunt legi.

• Unele acte normative nu sunt legi.

• Niciun act normativ nu este lege.

Multiple Choice

Pornind de la adevărul premisei „Toate cercurile sunt figuri geometrice" deducem, convertind corect, adevărul concluziei:

• Unele figuri geometrice sunt cercuri

• Toate figurile geometrice sunt cercuri

• Unele cercuri nu sunt figuri geometrice

• Niciun cerc nu este figură geometrică

Multiple Choice

Raționamentul „Dacă toate mamiferele sunt vertebrate, atunci unele vertebrate sunt mamifere", este un exemplu de:

• silogism

• obversiune

• conversiune

• inducţie

Multiple Choice

Identificați care dintre următoarele propoziții surprinde conversa propoziției Niciun om nu este nemuritor:

• Toți oamenii sunt muritori

• Unele plante nu sunt ființe

• Unii oameni nu sunt nemuritori

• Nicio ființă nemuritoare nu este om

​3/6 Raționamentele deductive imediate

Exemple de obversiuni în limbaj natural:
Dacă toți oamenii sunt ființe, atunci niciun om nu este non-ființă.
Dacă niciun cal nu este om, atunci toți caii sunt non-oameni.
Dacă unii cai sunt iuți, atunci unii cai nu sunt lenți (non-iuți).
Dacă unii cai nu sunt mici, atunci unii cai sunt mari (non-mici).

-> se citește Dacă..., atunci....
~ se citește non

Se~P este obversa lui SaP.
So~P este obversa lui SiP.

Obversiunile se obțin prin negarea predicatului în concluzie (SP->S~P), schimbarea calității (afirmativele devin negative, negativele devin afirmative), fără schimbarea cantității (universalele rămân universale, particularele rămân particulare)

Multiple Choice

Inferența Nicio decizie pripită nu este bună, întrucât toate deciziile pripite sunt rele este:

• conversiune nevalidă

• inducție completă

• obversiune validă

• conversiune validă

Multiple Choice

Pornind de la propoziția „Toți oamenii legii sunt prieteni cu dreptatea.", identificați în lista de mai jos propoziția care, fiind obținută prin obversiune, păstrează cel mai fidel mesajul şi valoarea de adevăr a acesteia:

• Unii oameni ai legii nu sunt prieteni cu dreptatea.

• Unii dintre prietenii legii sunt prieteni şi cu dreptatea.

• Niciun om al legii nu este duşman al dreptății.

• Toți prietenii dreptății sunt oameni ai legii.

Multiple Choice

Obversa propoziției „Toți elevii sunt harnici" este:

• Unii elevi nu sunt leneşi.

• Niciun elev nu este leneş (nonharnic).

• Toți cei harnici sunt elevi.

• Unii elevi sunt harnici.

​4/6 Raționamentele deductive mediate

Silogismul este un raționament deductiv mediat cu 3 propoziții, din care 2 premise și o concluzie, și 3 termeni, din care fiecare se repetă de două ori.

Termenii silogismului

• Termenul major - predicatul silogismului

• Termenul minor - subiectul silogismului

• Termenul mediu

Propozițiile silogismului

• Premisa majoră - conține predicatul silogismului și termenul mediu

• Premisa minoră - conține subiectul silogismului și termenul mediu

• Concluzia - conține subiectul silogismului și predicatul silogismului

Termenii extremi ai silogmului sunt subiectul silogismului și predicatul silogismului.

Multiple Choice

Silogismul este:

• o inferență deductivă mediată

• o inferență inductivă completă

• un raționament cu o singură premisă

• o inducție incompletă

​4/6 Raționamentele deductive mediate

Modul silogistic este format din cele trei litere (a,e,i,o) corespunzătoare tipurilor
celor trei propoziții din structura silogismului.
Schema de inferență este reprezentarea figurii silogistice și a modului silogistic.

Schema de inferență a modului silogistic eio-3

MeP Niciun melc nu este profesor.
MiS Unii melci sunt silențioși.
SoP Unii silențioși nu sunt profesori.

Exprimarea în limbaj natural a unui silogism aflat la modul eio-3.

​4/6 Raționamentele deductive mediate

Când avem de-a face cu un silogism în limbaj natural, putem identifica premisele și concluzia apelând atât la indicatorii de premisă și de concluzie, dar și la structura silogismului. Subiectul stă mereu la începutul concluziei și în a doua premisă, iar predicatul stă mereu la finalul concluziei și în prima premisă.

Dacă niciun elev nu este pensionar, atunci toți pensionarii sunt bătrâni, pentru că niciun elev nu este bătrân.

​Atunci introduce concluzia: Toți pensionarii (S) sunt bătrâni (P).

​Dacă introduce premisa minoră: Niciun elev (M) nu este pensionar (S).

​Pentru că introduce premisa majoră: Niciun elev (M) nu este bătrân (P).

și, iar - întotdeauna pun în legătură două premise

Multiple Choice

Analizând următorul silogism, identificați concluzia acestuia „Toate pisicile sunt vertebrate, întrucât toate mamiferele sunt vertebrate şi toate pisicile sunt mamifere":

• Toate pisicile sunt vertebrate.

• Toate mamiferele sunt vertebrate.

• Toate pisicile sunt mamifere.

• Toate pisicile sunt nevertebrate.

​4/6 Raționamentele deductive mediate

Silogismele valide sunt capabile să conducă la o concluzie adevărată dacă cele două premise sunt adevărate.

Din cele 256 de moduri silogistice posibile, doar 24 sunt valide, câte 6 la fiecare figură.
Modul aaa-1 (Barbara) este singurul format doar din propoziții universal afirmative.
Modurile eao și eio este valide la toate cele 4 figuri silogistice.

Multiple Choice

Modul silogistic BARBARA este:

• un mod silogistic valid din figura II

• un mod silogistic nevalid din figura III

• un mod silogistic valid din figura 1

• un mod silogistic nevalid din figura IV

Multiple Choice

Analizând următorul silogism, identificați concluzia:
„Putem deduce că unii oameni de succes sunt apreciați, deoarece toți profesioniştii sunt oameni de succes şi toţi
profesioniştii sunt apreciați":

• Toți profesioniştii sunt oameni de succes.

• Unii oameni de succes sunt apreciați.

• Toți profesioniştii sunt apreciați.

• Unii oameni apreciați au succes.

​5/6 Raționamentele inductive complete

Se referă la un număr mic, finit de situații, care sunt verificate integral, concluzia doar repetând ceea ce deja se știe din premise. Aceste inducții nu aduc nimic nou în cunoaștere.

Dacă Ionel a fost premiant în clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a de liceu, rezultă că a fost premiant în toate clasele de liceu.

Dacă fiecare elev din clasă și-a făcut bine tema la istorie, atunci toți elevii din clasă și-au făcut bine tema la istorie.

Concluzia unei inducții complete este sigură, certă, indubitabilă.

Multiple Choice

Concluzia unei inducții complete este:

• probabilă

• certă

• întotdeauna adevărată

• întotdeauna falsă

Multiple Choice

Raționamentul dacă fiecare sportiv este disciplinat, atunci toți sportivii sunt disciplinați este un exemplu de:

• conversiune

• obversiune

• silogism

• inducție completă

​6/6 Raționamentele inductive incomplete

Se referă la un număr mare, infinit de situații, care sunt verificate parțial, concluzia amplificând, generalizând ceea ce se știe din premise. Aceste inducții aduc nou în cunoaștere.

Dacă medicamentul a fost testat pe 30.000 de voluntari, fără să moară vreunul, atunci poate fi administrat întregii populații a lumii.

Dacă pe planeta Terra există ființe, atunci pe toate planetele există ființe.

Concluzia unei inducții incomplete este probabilă, nesigură, incertă.

Multiple Choice

Concluzia unei inducții incomplete este:

• certă

• întotdeauna adevărată

• întotdeauna falsă

• probabilă

Multiple Choice

Un raționament inductiv incomplet presupune:

• o clasă finită de elemente

• o concluzie certă

• o concluzie necesară

• o concluzie probabilă

Multiple Choice

Pornind de la premisa „Unii oameni nu sunt coruptibili.", prin inducție incompletă/amplificatoare se obține:

• Concluzia certă ..Niciun om nu este coruptibil."

• Concluzia probabilă „Niciun om nu este coruptibil."

• Concluzia certă..Toți oamenii sunt coruptibili."

• Concluzia probabilā Unele ființe coruptibile nu sunt oameni."

Multiple Choice

Raționamentul Dacă unele lebede sunt albe, atunci toate lebedele sunt albe, este un exemplu de:

• silogism

• inducție completă

• inducție incompletă

• obversiune

Word Cloud

Descrie prin 1-2 cuvinte această experiență de învățare! Mulțumesc!